Bârlea
 sat, com. Corneşti

ACTIVITATI EDILITAR GOSPODARESTI

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

            Prima menţiune documentară a satuui: 1317- Onok şi evoluţia numelui: 1340 - Olnuk, 1426 - Olnok, 1733 - Onák,1850 - Bîrle 1854 - Bîrlea.
Date şi aspecte din istoria parohiei
 Până in 1880 credincioşii români au format o parohie de sine stătătoare apoi s-au afiliat fie parohiei  Lujerdiu, fie parohiei  Tioltiur, situaţie care se menţine până astăzi. În septembrie 1768 parohia a fost vizitată de Ep. Atanasie Rednic. Matricole din 1828.

 Struictura confesională
Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi, greco-catolici, baptişti, ortodocşi: 1733 -10 fam -50 g-c;  1750 -129 g-c; 1760-1762 - 44 fam-230 pers.(2 fam-10  g-c; 42 fam - 220 pers. ort); 1760-62-44 fam. (42 ort-2 g-c şi preotul); 1763 - ort.: 30 fam.-150 pers.; g-c : 4 pers 1766-208 ort (96m, 112 f);  1767- ort.: 30 fam.-150 pers.; g-c: 4 pers.;   1767 - 154 loc. (4 g-c ; ort 30 fam-150 pers. ort); 1784 -1787 - 48 fam.-288 pers  (148m-140f) şi doi  preoţi  1805- 51 fam.; 1835 - 268 g-c; 1842 - 260 g-c; 1850 - 335 loc (318 g-c, 17 cv); 1857 - 378 loc - (361 g-c, 17 cv; 1867 - 370 g-c; 1869 - 363 loc (343 g-c, 12 cv, 8 izr);  1877 - 362  g-c; 1880 - 304 loc (288 g-c, 10 cv, 6 izr); 1882 - 315 loc(303 g-c, 6 ref Ac, 6 izr); 1886 - 315 loc. (303 g-c, 6 cv, 6 izr); 1890 - 396 loc.(384 g-c, 6 ref aug, 6 ir); 1890 - 346 loc (322 g-c, 2 r-c, 12 cv, 10 izr); 1894 - 402 loc.(390 g-c, 6 ref Ac, 6 izr); 1896 - 403 loc.(390 g-c, 6 ref Ac, 7izr); 1898 - 403 loc.(390 g-c, 6 cv, 7 izr); 1900 - 433 loc (2 ort, 411 g-c, 7 cv, 13 izr);  1900 - 458 loc. (442 g-c, 5 cv, 11 izr)1903 - 396 loc. (442 g-c, 5 ref Hc, 11 izr); 1906 - 448 loc. (442 g-c, 5 cv, 11 izr); 1910 - 493 loc. (464 g-c, 7  cv, 22 isr.);   1914 -479 loc. (461 g-c, 6 cv, 12 iudei); 1932-569 g-c;1941-808 g-c; 1941 - 694 loc (3 ort, 662 g-c, 3 r-c, 9 calv, 17 izr); 1947- 749 loc (747 g-c, 2 izr); 1948 -724 g-c trecuţi la ortodoxie; 09.12.1954 - 140fam;- 800 ort; 05.06.1958 -158 fam-736 ort.;1960 -150 fam ort; 31.12.1962- 146 fam-749 loc (680 ort-2 bpt-67 pnt); 1963 -146 fam-678 ort ; 1964 - 153fam-863 ort ; 31.12.1966 - 577 loc (146 fam.- 573 pers. ort., 4 pnt); 1971-140 fam ort; 1973-140 fam -720 ort; 1991 - 95fam-330 ort;  1994 - 95  fam-450 ort

Biserica   
Însemnările din 1682  de pe un exemplar al Cazaniei (Varlaam, Iaşi, 1643) aflat în folosinţa preotului,  îndreptăţesc afirmaţia că în secolul al XVII-lea, satul avea  biserică, despre care, însă,   nu ştim nici cine, nici  când a făcut-o, nici unde era aşezată.
Prin anii '60,  bătrânii satului  ştiau  că, în urmă cu 250 de ani, în faţa casei lui Rus Dănuţ a lui Onuţ, era o bisericuţă  de grădele. În 1741 sau cândva  spre sfârşitul primei  jumătăţi a secolului al XVIII-lea,  "un zugrav  transilvănean, a cărui formaţie artistică poate fi pusă în legătură cu şcoala maramureşană",  a împodobit biserica cu câteva icoane. Este posibil ca această a doua  biserică a satului, construită  în jurul anului 1710, să fie biserica menţionată în Conscripţia din 1733.
O biserică de  lemn de goron cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril   a fost construită  în  1754,  împodobită cu pictură pe pânză aplicată. A fost demolată în 1935.  
Biserica actuală, de zid,  cu hramul Sf Nicolae,  a fost construită pe locul celei  vechi  în anii 1936-1937  de Horvat Ioan şi Gavril din Pâglişa şi  sfinţită în 18 iulie 1937 de Ep. Dr.Iuliu Hossu. În anul  1954 a fost reparată şi consolidată cu ajutorul unor contraforţi,  zugrăvită  de Pop Andrei din Gherla iar bolta  împodobită de Iuhasz Iuliu Ernest  cu Icoana Mântuitorului şi cei paru evanghelişti. Tot el a pictat şi icoanele de pe iconostas.  A fost electrificată în 1967, reparată capital în anii 1972-1973 şisfinţită în   20 mai 1973 de Arhiep. Teofil Herineanu. 
Alte datări: construită în 1936, sfinţită în 18 iulie 1937 de Ep. Dr. Iuliu Hossu. Matricole din 1828.

Casa parohială
În 1760 satul avea două case parohiale (domus parochiales) În anul 1901 a fost construită o nouă casă parohială cu două camere.           
         Preoţi  
            1682 Toma, în funcţie în 1682. Conform mărturiei unui anume "Vasile…(?) din Ţara Leşească", consemnată pe una din filele cărţii, în jurul anului 1668, un  exemplar din Cazania lui Varlaam, tipărită la Iaşi în 1643, a ajuns în satul  Boju, com. Cojocna, jud. Cluj. Dintr-o însemnare  din 23 februarie 1682, a diacului Oprea,  ştim  că această Ucitelnă (Carte de învăţătură, Cazanie)   a fost cumpărată de Simion Bara (Bora?)  cu  18 florini şi un  caş. Acesta,   a   dat-o popii Toma din Bîrlea,  s-o folosească şi să-i poarte de grijă, cu condiţia că "…de  va învăţa carte vreun fecior a lui…, să aibă <dreptul> a o lua". Cândva, la o dată şi în împrejurări necunoscute, cartea a ajuns în Cojocna.
1683-1732…………………………………………………………………
1733 Ursu (Urszul), în funcţie în 1733
1744 Demian, în funcţie în 1744 cum adevereşte o menţiune din 10 iunie 1744  de pe exemplarul de la Bonţida al  Cazaniei lui Varlaam, Iaşi, 1643.  
1745-1762…………………………………………………………………
1763-1767 Ioan (Iuoan), localnic.  Hirotonit la Oradea (recte Arad)  de Ep Vicar Meletie Kovaci (Meletie Kovacs); blagoslovit de Ep. P.P.Aaron; în funcţie în 1763, 1767 şi 1776 când, aflat în vizitaţiune canonică în părţile nordice ale Eparhiei, Ep. Petru Maior l-a  apreciat  pentru stăruinţa în unire.
1767 Petru Popovici, localnic; în funcţie în  1767.
1768-1789 ……………………………………………………………….
1790-1805 Zsik Ioan, hirotonit  în 1790 în Arad; paroh în 1805.
1806-1834………………………………………………………………..
1835 Roman Iosif (Josephus Roman), în funcţie în 1835. 
1836-1841………………………………………………………………..
1842 Anca Moise (Moyses Anka), în funcţie în 1842.
?-1860Colceriu Nicolae (Nicolae Kolcsar), paroh în Morău,  administrator parohial,  ante. 1860.  În apriie 1860, credincioşii cer Consistoriului să-l lase pe Colceriu preot în satul lor.
1860-1867 Oltean Ioan (Joannes Olteanu),  paroh în  Dăbâca şi  notar districtual, administrator parohial în 1860 şi 1867. Nemulţumit, probabil, de   foloasele convenite pentru slujba sa  (sesie: fânaţ de 9 care; arător  de o zi de plug, 57 mierţe de grâu, bir; 570 de zile de lucru), Oltean, a crescut mult taxele pentru serviciile religioase: 5 fl de argint pentru prohod mare, 3 fl de un prohod mic şi botez, 33 cr pentru o misă, drept care,  în  aprilie 1860, 33 de cetăţeni l-au   cerut înapoi pe Colceriu cu  care "foarte bine" s-au " avut".
Rămasă vacantă în 1877, fără preot timp de mai mulţi ani,  parohia   a fost încredinţată spre administrare preotului Pop Nicolae (Nicolaus Popu), paroh în Lujerdiu şi fiului său Pop Iuliu. 
După afiliere la  parohia Tioltiur, au slujit la altarul bisericii preoţii: Miclăuş Ştefan,  Blaga Mihai, Galea Ioan, Covalcic Vasile, Blaga Mihai, Miclăuş Ştefan,Argatu Constantin,  Petrinca Iustinian,  Holban  Melcisedec Manolescu,  Buimac Constantin

Cantori
Au slujit în strana bisericii: Pop George (Georgius Pop), 1867; Nădăşeanu Nichita (Nicetas Nedasianu), 1882;  Nedeşan Nicolae (Nicolas Nedesianu), 1886, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900. 1906;  Marian Mihai (Michael Marianu), 1900, 1903; Pop Virgil (Virgiliu Pop), cantor una cocens 1914; Pop George (Georgius Pop), Bob Izidor, diplomat 1947;  Coroian Radu, născut în 2 decembrie 1912; Fechete Nicolae, născut în 6 februarie 1911; în funcţie în 1958.

Bunuri de patrimoniu
Icoane: Maria cu Pruncul în braţe (nesemnată-nedatată), cca. 1740-1750. pictată de Andrei din Corneşti şi Zaharia Zugravul.
Clopote: Două a  câte 40 kg. turnate la Firma Hieb din Cluj.
Cărţi:Cazanie, Blaj, 1732; Strastnic, Blaj, 1753; Apostol, Blaj, 1814; Evanghelie, Blaj, 1821.

Scoala confesională
Din 1880, şcolarii frecventau  şcoala  din  Lujerdiu
Şcolari: 1867 -26; 1877- 26 :1882- 29 (22 la zi-7 la repetiţie); 1886-28 (20 la zi-8 la repetiţie); 1890-30 (25 la zi-5 la repetiţie); 1894-30 (25 la zi-5 la repetiţie); 1896-52 (36 la zi-16 la repetiţie); 1898-52 (36 la zi-16 la repetiţie);1900-52 (36 la zi-16 la repetiţie);  1903-52 (36 la zi-16 la repetiţie); 1906-52 (36 la zi-16 la repetiţie); 1914-73(53 la zi-20 la repetiţie);
 Dascăli: 1879-cantorul Moldovan Traian în 19.02.1879 Consistoriul Şcolar al Episcopiei Gherla  obligă Comitetul  şcolar să-l primească dascăl; cere Lujerdiu  19 februarie 1879-Consistoriul şcolar comunică hotărârea  comisiunii administrative a comitatului Solnoc-Doboca: poporenii din Bârlea să primească docente pe Moldovan Traian susţinut în comun cu Lujerdiu parlohie ortodoxă)

 

Bunuri de patrimoniu
Icoane pictate de Andrei din Corneşti.

Bunuri funciare
În  1733 - un arabil de 2 cubuli de semânâtură şi un fânaţ de 2 care de fân; 1750-un intravilan (fundi interni), un arabil (terrae arabiles cubuli) de 4 cubuli de semânătură şi un fânaţ (prata curruum) de 3 care de fân; 1760-1762- un arabil de 24 cubuli de semânătură-un fânaţ de10  care  de fân; 1767 - sesie: un intravilan, arabil de  2 găleţi, fânaţ de 2 care  Dumitran p. 62, 148;1796-un arabil de 9 cubuli de semânătură  şi un fânaţ de 6 care  de fân.  1947 - Sesie  bisericească veche: păşune 1495 st, grădină 1 j 800 st; sesie parohială veche: arător 13 j, fânaţ 3 j, păşune 6 j; sesie cantorală veche: arător 2 j.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.