Ghirişu Român
sat, com. Geaca

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )


Prima menţiune documentară a satului: 1377-poss. Gerus şi evoluţia denumirii lui: 1414-Geres, 1461-ce nsus quinqjuqgesimalis de Geres nobiliun, 1760-1762-Olag Gyéres, 1854-Giris; ung. Oláhgyéres; Ghirişu Român.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Parohie mică, cu credincioşii multă vreme statornici în  ortodoxie, puţin după mijlocul secolului al XVIII-lea, încurajaţi de mişcărea pro-ortodoxă condusă de călugul Sofronie de la mănăstirea Plăişorul Ciorii (Cioara). În 5 iulie 1761, protopopul  Wolfgang Timandi,  raporta Consistoriului  că 9 din cele 34 de parohii ale protopopiatului,  Suatu de Jos, Berchieşu, Boteni, Crişeni, Visea, Soporu de Câmpie, Năoiu, Petea şi Ghirişu Roman erau neunite, respectiv,  ortodoxe.
În17-20 mai 1761 erau ortodocşi: preotul, 12 capi de  familie iobagi, 25 capi de familie şi o văduvă inquilini (iobagi fără sesie),  6 capi de  familie vagi (nomazi); în 1762, 44 familii, în fapt toţi locuitorii satului.
Cu toate acestea, constrânşi de autorităţi, în 1761  au fost siliţi să cede  biserica şi casa parohială. În 1767 au fost convertite la greco-catolici  câteva familii. Pentru a asigura convertirea întregii comunităţi, la 1 aprilie 1779, protopopul  Daniel al Cătinii  a propus Ep. Petru Maior să dispună înlocuirea   preotului, un străin venit din Agârbiciu,  cu cel din Jucu, propunere însuşită de ierarh. În 1929, au trecut la ortodocşi.
Parohie cu filiile Vaida-Cămăraş, Chesău. Filie la Sucutard.

Biserica
O biserică mică, de lemn,  cu  hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în 1817 în centrul satului, cu ajutorul "bene meritositos" al credincioşilor  Gligor Csoban, Simeon Mândrucz, Ion Pinte şi altor catolici ("et allios pios catholicos"), zugrăvită simplu, împodobită pe  boltă cu chipurile celor patru evanghelişti: Ioan, Luca, Marcu şi Matei şi  sfinţită, cu dispensă de la episcop, de parohul locului. A fost renovată în 1878. În anul 1923 a fost dată satului Crişeni (fost Chesău)  împreună cu o parte din inventar.
Alte datări: construită la o dată necunoscută;  renovată la începutul secolului al XVIII-lea (în vremea Episcopului Inochentie Micu- Klein).
 O biserică din piatră şi cărămidă a fost construită în anul 1923, la edificarea  căreia,  familia Rus Iosif şi Ileana a contribuit cu 75.000 lei. În 1965 a fost dotată cu un clopot cumpărat de la  Chiochiş.
            Tot în 1965 au cerut Episcopiei îngăduinţa de a muta în parohie  biserica de lemn de la  Fânaţele Năsalului, rămasă pe hotar, înafara satului, cerere aprobată în 10.11.1965. În 1973, după ce timp de 8 ani a rămas, pe acelaşi loc, biserica  a fost strămutată la  mănăstirea Nicula, pentru a înlocui vechea ei biserică de lemn,  arsă în 1973. 
Noua  biserică de zid  cu hramul Sf Prooroc Ilie Tesviteanul  a fost construită  în 1994-1999,  pictată de Damian Tuluc şi sfinţită  în 12 septembrie 1999 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu.

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, ortodocşi, baptişti: 1733 - 30 fam g-c; 1760 - 44 ort; 17 - 20 mai 1761- 44 fam -1pr ort;  1766 -194 (104m-90f) ort; 1835 - 463 g-c; 1900 - 454 loc (1 ort, 406 g-c, 1 r-c, 35 calv, 11 isr); 1910 - 468 loc. (406 g-c, 52  calv, 10 isr.); 1947 – 1120 ort. (cu filiile); 1949 - 512 ort cu filie Căian -110 ort; 1950 - 305; 1959 - 226 fam-972 ort;  18.02.1961 - 972 ort; 1963 - 638 - 320-40 ort, 1 r-c, 100 ref, 100 adv); 1964 -150 ort (79m-14f); 1966 -151fam - 638 ort  (cu filiile Chesău şi Vaida Cămăraş);  1991-31fam-107ort;

Preoţi
1733 Niculae (Nikulae, Niculi) şi Chifor (Kiffor) în funsţie în 1733.
1761Constantin (Constandin, Costan) în 1761 a părăsit unirea.
Simeon din Palatca, hirotonit în 1760 în Bucureşti de Ep. Grigorie, a luat singhelie pentru Ghirişul Român A fost confirmart de Ep. Dionisie Novacovici.  
Costan;  în  5 iulie 1761 a trecut la ortodocşi  cu toţi credincioşii.
            Anonm din Agârbiciu, 1779. La 1 aprilie 1779, protopopul Daniel din Cătina a propus episcopului Petru Maior înlocuirea lui cu  preotul din Juc.
Bornate Vasile (Basilius Bornathe), în funcţie în 1835.  
Rusu Marius, 1949
Bondor Romul, 1950
Moldovan Grigore
1959-66 Marcu Alexandru, licenţiat în Teologie.  Preot-paroh  în Ghirişu Român cu filia Vaida-Cămăraş  (01.01.1959-1966?). Copii: Zenovia, n. în 16.11.1960, Alexandru, n. în 24.11.1963. 
1966-? Evuţianu Ioan,  născut în 18 octombrie 1887 în Ţebea, jud. Hunedoara.Absolvent al Institutului Seminarial Teologic-Pedagogic"Andreean" din Sibiu, promoţia 1910. Preot-paroh în Odvoş, jud. Timişoara (01.019.1912-31.05.1928), funcţionar (01.06.1928-31.12.1930), consilier (01.01.1931-31.10.1947) la Centrul Eparhial Oradea; preot-paroh în Oradea, parohia Velenţa (01.11.1947-31.12.1948. Deşi pensionat de  la 1 ianuarie 1949 a continuat să lucreze in aceeaşi parohie până în 15.08.1952,  apoi în Eparhia Cluj,  în Gheorgheni (16.08.1952-31.03.1953), Suceag (01.04.1953-24.04.1955),  Suatu şi Gădălin (24.04.1955-31.11.1966), Ghirişu Român cu filiile Vaida-Cămăraş şi Chesău, la schimb cu Marcu Alexandru (01.12.1966-?).
`          
            Cantori
            Au slujit în strana bisericii: Mureşan Vasile, 1950

Bunuri de patrimoniu
            Icoane: (pe lemn) Naşterea Maicii Domnului, Sf Nicolae (încep sec 20). Cărţi: În 1689 - sătenii au cumpărat Cazania luiVarlaam, cumpărată de săteni în 1689 şi dată în grija lui  Boca Toma care a lasat-o feciorilor lui. În 21 noiembrie 1799, unul dintre ei, Boca Nicolae a legat-o pe cheltuiala sa. Acum  în Fondul de carte veche al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.

Bunuri funciare
În 1733 - arabil de 14 câble de semânătură, fânaţ de 7 care; în 1760 - arabil de 20 de  câ ble, fânaţ de 4 care.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.