Pruneni
sat, com. Aluniş

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

        
           
Prima menţiune documentară a satului: 1275 - Terra Zyluss; şi evoluţia  denumirii lui: 1370 - Zylvas; 1441 - Kecheth-Zylwas; 1523 - Zylwas; 1570 - Kecseth Zylwas; 1587-1589 - Keczyett Zyllwass; 1733 - Ketset-Szilvás; 1750 - Kuzset Szilvás; 1760-1762 - Ketsed-Szilvás; 1850 - Ketszege Szilvás; 1854 - Kecsed Szilaş, Chicedea-Silvaş Kecsed-Szilvaş Silivaş, Şintereag,  Şinteregu, Şintereguţ,  Pruneni.
        
         Date şi aspecte din istoria parohiei

            Comunitatea satului  a avut o structură multietnică,  formată din români, maghiari, evrei (până în vara a nului 1944) şi alte persoane cu limbă  maternă necunoscută. Din  1333 ne este cunoscut primul preot slujitor în sat, Nicolae,  posibil,  romano-catolic
            Efect al hotărârilor sinodale şi al edictelor imperiale din 1698-1701, românii  ortodocşi   au devenit greco-catolici sau uniţi. Sub influienţa mişcării  pro-ortodoxe condusă de călugărul Sofronie de la măstire Plăişorul Ciorii (Cioara), au revenit, pentru scurtă vreme,  la ortodoxie. În 1766, de pildă, toate cele 33 familii de români erau ortodoxe. Au revenit la greco-catolici spre mijlocul celei de a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea.  Până în preajma  anului 1882 au format o  parohie de sine stătătoare. Vacantă după decesul preotului Enghiş Ioan, cândva, între 1877 şi 1881, s-a afiliat  parohiei Aluniş, situaţie care se menţine  până astăzi.
 În 1829-1831 existau în sat o biserică greco-catolică  şi un oratoriu calvin.  Biserica are matricole din 1824 şi un Antimis de la Ep. Ioan Lemeni.

         Structura confesională
            Comunitatea satului a avut/are o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, izraeliţi, greco-catolici, ortodocşi:  1733 - 16 fam g-c; 1750 - 136 g-c; 1766 -  33 fam ort; preotul g-c; 1829-1831 - 245 loc g-c, cv; 1850 - 275 loc (259 g-c, 3 r-c, 13 cv), 1857 - 299 loc (281 g-c, 3 r-c, 13  cv, 2 unit); 1867 - 247 g-c;1869 - 296 loc (269 g-c, 1 r-c, 13 cv, 4 unit, 15 izr); 1877 - 208  g-c; 1880 - 297 loc (247 g-c, 5 r-c, 26 cv, 2 unit, 17 izr); 1882 - 259 loc (220 g-c, 12 cv, 7 unit, 20 izr); 1886 - 259 loc (220 g-c, 12 cv, 7 unit, 20 izr); 1890 -  593 loc (501 g-c, 14 r-c, 52 cv, 26 izr); 1890 - 798 loc (1 ort, 650 g-c, 14 r-c, 73 cv, 60 izr); 1894 - 235 loc (191 g-c, 15 calv, 9 unit, 20 izr); 1896 - 247 loc (200 g-c, 17 cv, 10 unit, 20 izr); 1898 - 237  loc (200 g-c, 17 cv, 20 izr); 1900 - 221 loc (184 g-c, 12 cv, 7 a-c, 20 izr); 1900 - 253 loc (220 g-c, 4 r-c, 13  cv, 16 izr);  1903 - 253 loc (220  g-c, 4 r-c, 13 cv, 16 izr);  1906 - 253 loc (220 g-c, 4 r-c, 13  cv, 16 izr); 1900 - 273 loc (229 g-c, 30  cv, 14 izr); 1910 - 256 loc (209 g-c, 2 r-c, 27  cv, 18 izr); 1914 - 291 loc (211 g-c, 2 r-c, 22 cv, 56 izr); 1932 - 802 g-c;  1941 - 252 loc (243 g-c, 2 r-c, 3 cv, 4 izr);  1947 - 248 loc (241 g-c, 7 calv); 1960 - 70 fam ort; 1949 - 241 ort; 1970 - 56 fam - 229 ort; 01.04.1991 - 34 fam - 77 ort.

 Biserica
            În 1733 satul avea biserică de lemn, construită la o dată necunoscută. Fără temei documentar s-a spus că  a fost construită în 1700 cu hramul Înălţarea Sf Cruci; renovată în 1880 şi 1979. O biserică cu acest hram (construită în  1800) este menţionată în şematismele din 1882 şi 1900.         
            La  sfârşitul secolului al XVIII - lea, a fost construită în partea de nord-vest a satului, din bârne de stejari  aduşi din pădurea Goarţa,  biserica cu hramul Intrarea Maicii Domnului în biserică, din tradiţie ştiindu-se că a fost ctitorită de familiile Roman, Mureşan şi Pop. Din păcate, pisania care consacra fapta acestor familii, aflată  deasupra uşii de intrare în naos, a fost cioplită cu securea. A fost pictată direct pe lemn şi repictată  dar din scenele zugrăvite odinioară, puţine mai pot fi desluşite. Pe peretele vestic al  naosului se mai pot vedea grupurile Fecioarelor cuminţi  şi ale Fecioarelor nebune, iar în absida altarului, chipul Sf. Nicolae. Pe iconostas se văd şase medalioane cu Evangheliştii şi Buna Vestire. A fost renovată în 1860, 1948-1950 şi repictată în 1951 de Iuhasz Ernest  din Gherla. Monument istoric, cod - sec, XVIII, 13 BO 494. 
O biserică de lemn  cu hramul Sf Nicolae, exista în anii 1867-1877.
            Alte datări: construită, după tradiţie, în perioada 1750-1800 şi pictată la o dată necunoscută.  

Casa parohială
O casă parohială  de lemn menţionează conscripţia din  1733.

Preoţi
Niculai (Nyikulaj),  în funcţie în 1733.
Gheorghe (Gheorghie), hirotonit  de Ep. Inochentie Micu  Klein, în funcţie în 1767.
Farcaş Ilie (Elias Farkas), activ în  1835,1842.
Enghiş Ioan (Joannes Enges), născut în 1818, hirotonit în 1844,  decedat în 16 aprilie 1862 la 44 ani din care  18 preot. 
Parohie vacantă 1867,
Vele Ioan (Joannes Welle), născut în 1816, hirotonit în 1841; decedat în 15 august 1870 la 54 de ani din care 29 preot.
 După moartea preotului Vele Ioan, parohia a  rămas vacantă câţiva ani.
Codeus Petrus (Petru Codeu), născut în Halmod în 1847. Absolvent al Gimnaziului din Oradea (1868) şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla (1872). Hirotonit în 1872. Administrator parohial în Pruneni (1872); administrator parohial şi director al şcolii româneşti din Tg. Lăpuş, jud. Maramures (1873-1876);  administrator parohial în Fizeş ? (1876-?)..
În   1877  s-a afiliat  parohiei Aluniş.

Cantori
Au slujit în strana bisericii: Farcaş Petru (Petrus Farkas) (1867, 1877);  Casa Ioan (Joannes Cassa), interimar,  (1882, 1886, 1890,  1896, 1908, 1900, 1903, 1906); Munteanu Gabriel (1890), Hedeş Ioan (Joannes Hedeşiu) (1894); Roman David,  născut în  5 mai 1885 (absolvent a 4 clase);  (1914, 1947); Iuşan Alexa (Juşan Alexa), 1914; Roman Dorin, născut în 24.08.1908; în funcţie în 1958;

Şcoala confesională
Cândva din intervalul 1867-1877 şcoala din sat şi-a încetat activitatea în beneficiul celei din Aluniş, frecventată şi de şcolarii din  Pruneni.
Şcolari: 1867- 22 ;  1877 - 26; 1882-29 (20 la zi, 9 la repetiţie); 1886 - 29 (20 la zi, 9 la repetiţie) (frequentant scholam in Matre); 1890-29 (20 la zi,  9 la repetiţie); 1894 -31 (22 la zi, 9 la repetiţie); 1896 - 38 (27 la zi, 11 la repetiţie); 1898 - 29 ( 20 la zi,  9 la repetiţie);  1900, 1903, 1906 - 37 (25 la zi ,  12 la repetiţie); 1914 - 7 la repetiţie,  23 la şcoala de  stat).
Dascăli: Vermeşan Teodor (Theodorus Vermeşanu), 1867.

Bunuri de patrimoniu
Icoane: (pe sticlă, tip Nicula): Sf. Arhanghel Mihail, Sf Arhanghel Gavril (pe lemn) Iisus  binecuvântând). În 1967, biserica poseda 20 de icoane pe sticlă şi 8 icoane pe lemn.
Clopote: două
            Cărţi (inventar din 23/11 martie 1860) Apostol, vechi;  Catavasier, 1824 (de la Blaj); Cazanie, veche;  (în 1972, în biserica de lemn a fost consemnat un Chiriacodromion de la Bucureşti, 1732 (Conf. Ioana Cristache Panait - Tipărituira bucureşteană din veacul al XVIII-lea în satele transilvănene, în "Glasul bisericii', XXXI, 1972, nr. 11-12, p.1235); Minei, Blaj, 1838; Propovedanie (de Samuil Micu sau Petru Maior);  Strastnic, Blaj, 1817. (inventar din 8 iulie 1872); Apostol, Catavasier; Evanghelie; Evhologhion; Liturghier; Minei; Octoih; Orologhion; Strastnic, "toate vechi şi cam stricate".
Alte bunuri: uşile sculptate de la iconostasul vechii biserici.
           
            Bunuri funciare
            În  1750 - un intravilan, arabil de 10 câble de semânătură, fânaţ de 3 care de fân; în 1760 - arabil de 8 câble de semânătură, fânaţ de 4 care de fân; în 1767 - arabil  de 4 câble de semânătură, fânaţ de 4 care de fân; 1775 - arabil de 23 cubuli de semânătură şi 12 mierţé, fânaţ de 8 care de fân, venit din vii de 12 florini; în 1767 -  arabil de 4 cubuli de semânătură, fânaţ de 4 care; în 1947 -   sesie bisericească veche: fânaţ - 400 st, pădure - 16 j 250 st; sesie parohială veche: arabil - 1j 610 st,  fânaţ -  9j 1150 st; prin reforma agrară:fânaţ - 7 j; sesie cantorală prin reforma agrară: fânaţ - 4j.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.