Săcălaia
         sat, com. Fizeşu Gherli

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

       

Prima menţiune documentară a satului:1379 - Zekuly şi evoluţia denumirii lui: 1513 - Zekelay; 1551 - Szekelyaly; 1593 - Zekely-aj, 1607- Szekeli Ayi; 1630 - Zekay; 1733 - Szekelaie; 1750 - Szeko, 1760 - Szekelai, 1837- Szekulaj,1854 - Seculaie; u. Kissek (Sicu Mic) Kis - Szék (Sicu Mic), Săcălaia.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Sat cu populaţie preponderant românească, situat în partea de  sud a lacului Săcălaia, pe comunicaţia care lega odinioră, Salina de la Sic de Gherla.  A făcut parte din posesiunile familiilor nobiliare Wass, Kendi, Bornemisza, Banffi. Despre felul brutal în care Banffi trata oamenii, a rămas o vorbă "dă cu Banffi". În 1600 erau 30 de case locuite de  30  de familii. În 1603, urmare a pustiirii şi incendierii produse în timpul confruntării  dintre trupele lui Mihai Vieazul şi cele ale lui Basta,  satul a fost ars şi pustiit, râmânând doar cu trei  case. S-a refăcut greu, în 1700 ajungând la abia  30 de case; în  1857, erau 74. Până spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, locuitorii  satului au fost ortodocşi. În 1760-62, doar  doi preoţi şi o  familie din cele 44  câte avea satul au trecut la greco-catolici. În 1767, 12 familii alcătuite din 68 persoane, au trecut la greco-catolici, cândva între 1877 şi 1882 afiliindu-se parohiei Bonţ. Parohia are matricole din 1824. şi un antimis din 10.01.1950 de la Ep.Nicolae Colan.

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, luterani, izraeliţi, greco-catolici, ortodocşi: 1700 - 14 fam.; 1733 - 40 fam g-c.; 1750 -  246 g-c.; 1760-62 - 44 fam (una g-c; 43 ort); 1761 - 5 fam-39 per g-c; 1766 - 248 (135m.-113f.) ort.; 1767 - 32 fam.-188 per.(12 fam - 68 pers g-c; 20 fam-120 pers ort); 1829-1831 - 180 g-c; 1835 - 278 g-c;  1837 - 270 loc.;  1842 - 314 g-c; 1850 - 365 loc (359 g-c, 6 ltr.); 1857 - 360 loc (349 g-c, 6  ltr, 5 a-c); 1867- 453 g-c; 1869 - 402 loc (1 ort, 397 g-c, 4 izr);  1877 - 450 g-c; 1880 - 358 loc.(1 ort., 351  r-c, 3 lut., 3 isr.);  g-c, 1882 - 375 loc (372 g-c, 3 izr); 1886 - 440 loc.(425 g-c 15 izr); 1890 - 440 loc.(425 g-c, 15 izr); 1891 -373 loc.(363 g-c; 10 izr.); 1896-416 loc. (412 g-c, 4 izr); 1898 - 455 loc. (452 g-c, 3 izr); 1900 - 363 loc (355 g-c, 3 ltr, 5 izr); 1903 - 467 loc. (461 g-c, 2 r-c,  4 izr); 1906 - 461 loc. (459 g-c, 2 r-c); 1910 - 533 loc (515 g-c, 2 r-c, 1 ltr, 15 izr); 1914 -532 loc (516 g-c; 16 izr.).; 1932 - 571 g-c;1941 - 579 loc (1 ort, 476 g-c, 1 r-c, 1 izr); 1947- 686 g-c.; 1948 – 635 g-c reveniţi la ort.; 13.02.1949 - 686 ort; 09.12.1954 - 165 fam.-730 ort.;  05.06.1958 - 148 fam.- 420 ort.; 1964 -
;'/ 193 fam.- 943 ort. ; 31.12.1966 - 120 fam. - 700 ort. ; 1970 -172 fam.-562 ort.;  1991 -79 fam.-171 ort.;  1994 -79 fam. - 261 ort.

Biserica
 Existenţa unui preot în 1699, presupune şi existenţa  unei biserici despre care, însă, nu ştim cine, când a construit-o şi unde. Credem  că aceasta este biserica  menţiontă în 1733 în  Conscripţia Klein,
Biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită  în 1740-1750,puţin după mijlocul secolului XVIII, efect al divizării confesionale, rămasă în folosul greco-catolicilor.
În 1829, ortodocşii  au construit o biserică din vaioage (chirpici, cărămidă nearsă), înlocuită  în 1860 cu una de lemn, binecuvântată abia  în 1902 de protopopul  Sicului.
În 1906-1907 greco-catolicii au construit o nouă biserică de lemn cu hramul Sf. Treime, zugrăvită simplu şi împodobită pe boltă cu imaginile Pantocratorului  şi a  celor patru evanghelişti. Zugrăvită din nou în 1940 de un meşter din Gherla; a fost demolată în 1981.   Alte datări: construită  în  1889, 1902, 1904,  1906
Actuala biserica de zid cu  hramul Sfânta Treime a fost  construită în 1981-1983 de meşterul  Sóos Marton din Sic, pe temeliile vechii biserici, "din jerfelnicia credincioşilor şi donaţia preotului Bărbos Ioan din Fundătura". Înzestrată cu un  iconostas sculptat de un  meşter din Zagra şi, în 1983 înfrumuseţată cu  pictură  de Anghel  Ioan şi Căpuşe Ilie din Curtea de Argeş, a fost  sfinţită în  11 septembrie  1983  de Arhiep. Teofil Herineanu. După lucrări de reparaţie, efectuate în anii 2007-2008,  a fost  sfinţită de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu în 8 iunie 2008.Alte datări: construită în 1980-1983.
           
            Casa parohială
            Construcţie de lemn, existentă înainte de 1733; clădire de vaioage (cărămidă nearsă) cu 3 camere edificată în 1907.

Preoţi
Ioan (popa Ioan din Săcal),  participant la ancheta de la Sântioana din 1699 privitoare la starea  unirii cu Biserica Romano-Catoliocă  unde, aidoma altor preoţi,  a declarat că "în care religie s-au născut, în aceea rămân".
Bár, în funcţie în 1733 
Dănilă (Denile, Daniele), hirotonit  de Ep.P.P.Aaron, în funcţie în  1767, 1768, 1769, 1770. În 1767 avea 4 boi, 3 vaci, 1 cal, 22 oi  şi  3 porci.
            Deac Ioan (Joannes Deak), născut în 1805, hirotonit în 1831. Preot-paroh din 1831 până în1868. A decedat în 27 februarie 1868 la 63 ani din care 37 preot. Doi dintre urmaşii săi, fii sau  nepoţi, au fost preoţi: Dionisie (Deac Dyonisius) în  Bonţ şi David, în Jichişu de Sus.  
La câţiva ani după decesul preotului Deac Ioan, s-a afiliat parohiei Bonţ, situaţie care se menţine până asntăzi.

Cantori
Au slujit în strana bisericii: Bacoci Vasile, n. 09.04.1879;  Dumitru Suciu (Demetrius Suciu) 1867, 1877,  1882;1886, 1890; Post vacant 1898, 1900 Lazăr Ioan, n. 09.05.1922; absolvent al  Şcolii de Cântăreţi Bisericeşti  din Cluj; în funcţie în 1943, 1947, 1958; Mureşan Alexandru 1939; Pădurean Ioan.

Şcoala confesională
În 18 august 1861 credincioşii au donat obligaţiile împrumutului de stat din 1854 pentru întreţinerea învăţătorului.
Localul şcolii: clădire de lemn, existentă în  1867;  
Şcolari: 1867 - 40;  1877 - 36; 1882 - 31 (19 la zi, 12 la repetiţie); 1886 - 48 (32 la zi, 16 la repetiţie); 1890 - 45 (29 la zi, 16 la repetiţie);  1894, 1896 - 44 (32 la zi, 12 la repetiţie); 1898 - 40 (24 la zi, 16 la repetiţie),  4 la şc com.; 1900 - 42 (26 la zi, 17 la repetiţie),  2 la şc. com.; 1903 - 58 (42 la zi, 16 la repetiţie); 1906 - 82 (62 la zi, 20 la repetiţie); 1914 -76 (58 la zi, 18 la repetiţie).
Dascăli: Oltean Vasile (Basilius Olteanu),1867; David Deac (David Deacu), fratele preotului Dionisie Deac, cleric privatist recomandat de protopop:1877, 1882/83 şi 1883/84 până în 14 ianuarie; Suciu Dumitru (Demetriu Suciu), cantor, a "abzis" de la Sf. Gheorghe 1883; Căpitan Vasile (Basilius Capitanu, Vasiliu Căpitan) 1882 - până în februarie 1884  când "a abzis"; Târnoveanu Ioan (Joannes Târnoveanu), învăţător în Bonţ "introdus" în  "staţiunea cantareo-învăţăţorească"de la Sf Gheorghe 1883; Chindriş Petru (Petrus Chindrişiu) docens interimar, 1886;  Casian Valer (Valerius Cassianu), calificat, docens, 1890; Zanc Isidor (Isidorus Zancu) cantor una docens interimar, 1894; Bacociu Ioan (Joannes Bacociu), absolvent de  preparandie, cantors una docens, interimar, 1896; Onciu Ioan (Joannes Onciu), absolvent de  preparandie, 1898; Căpitan Vasile (Basilus Capitanu), la Bonţ şi Săcălaia, 1900; Casian Valeriu (Valerius Cassian), cantors una docens, calificat, 1903 - 1914.

Bunuri de patrimoniu
Clopote: de 45 kg  cumpărat în 1953  din Bucureşti.
Icoane: Sf. Nicolae (nesemnată, nedatată)
Cărţi:   Prasnicar, "scris în 1823 cu chirilice", inventariat împreună cu un Minei de Blaj, tipărit cu chirilice; probabil cel de la 1838, din moment ce biserica ducea lipsă de o asemenea carte copiată anterior, numai cu un deceniu şi jumătate în urmă. (Inventar din 3 iunie 1913): Apostol; Apostol, chirilice; Catavasier, Blaj, chirilice; Cazanie, Blaj, chirilice (Ioan Bob – Carte de învăţături creştineşti…I-III, Blaj, 1805-1806); Evanghelie, Bucureşti, veche; Evanghelie, Blaj, nouă; două Evhologhioane, Blaj, latine; Liturghier, chirilice, "lipsă  foi de la început"; Liturghier, latine; Minei, Blaj, chirilice; Octoih mare, chirilice; Octoih mic; Orologhion mare, "chirilice, defectuos"; Penticostar, Rîmnic, chirilice (Ediţii de Rîmnic, până în 1830, ale Penticostarului, se cunosc din anii 1743, 1767 şi 1785);  Penticostar, latine;  Praznicar, "scris la 1823 cu chirilice"; Scriptură (posibil Biblia de la Blaj din 1795); Strastnic, Bucureşti, chirilice (Ediţii de Bucureşti până în 1830 ale Strastnicului se cunosc din anii 1743 şi 1767; 1746 coligat cu Triodul);  Triod, Blaj, chirilice.
           
            Bunuri funciare
În 1733 - arabil de 10  câble de semânătură - fânaţ de 8 care; în 1750 - arabil de 6  câble - fânaţ de 6 care; 1760 - arabil de 9 câble-fânaţ de 6 care;  în 1767 - 2 intravilane; sesie:  arabil de 4 câble de semânătură,  fânaţ de 7 care;  1947 -sesie bisericească veche:fânaţ 3 j 570 st, pădure 1 j 1450 st; sesie parohială veche:  arător 20 j 352 st, fânaţ 2j 300 st, păşune 7 j 750 st; prin reforma agrară: păşune 3 j. sesie cantorală veche: arătoer 3 j 1560 st, fânaţ 1j 1360 st, păşune 1 j 350 st; prin reforma agrară: arător 1 j. Trestii pe lac: 1 j 1310 st.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.