ALUNIS
sat,  reşedinţă comunală

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

         Prima menţiune documentară a satului: 1279 - Kecheeht;  şi evoluţia denumirii lui: 1325 - Kechech, 1332 - sacerdos de Kechet, 1334 - Bechech <= Kechech>, 1341 - Kerchet,  1549 - Kychyt, 1587 - Keczyeth, 1610 - Kecsed, 1854 - Chicegea, 1922 - Aluniş.

Date şi aspecte din istoria parohiei
După tradiţie, o parte din locuitorii  satului  au fost aduşi de baronul locului din Munţii Apuseni  şi de pe Valea Mureşului, cândva  înainte de 1600.  Dintr-un timp greu de identificat, comunitatea aşezării a avut o structură  multietnică, alcătuită din români, maghiari, evrei, ţingani şi  alte persoane cu identitate etnică  necunoscută.
Românii au fost dintru început ortodocşi. Efect al  hotărîrilor sinodale şi al edictelor imperiale din  anii 1698 -1701,  o parte din credincioşi au trecut la uniţi (greco-catolici), abia spre mijlocul veacului parohia devenind  în întregime greco-catolică („parochia 1745 erecta“). Sub influienţa mişcării pro-ortodoxe condusă călugărul Sofronie de la mănăstirea Plăişorul Ciorii (Cioara),  s-a format un nucleu ortodox (5 fam în 1760-62;  91 personae - 47 bărbaţi şi 44 femei - în 1766) care s-a menţinut  până spre  mijlocul celei de a doua  jumătăţi a  secolului al XVIII-lea, respectiv până în 1774 când au fost reconvertiţi cu prilejul vizitaţiunii canonice a  episcopului  Grigore Maior. Au revenit la ortodoxie  în  1948. Matricole din 1824.Filii: Prunenii, Vale.
        
         Structura confesională
            Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini,unitarieni, evanghelici, izraeliţi, baptişti, greco-catolici, ortodocşi: 1733 - 49 fam g-c; 1750 - 370.g-c; 1760 -1762 - 32 fam-165 loc (27 fam-135 p. g-c; ort:5 fam-30 p. ort);  1761 - 25 gazde (fam.) - 102 g-c; 1766 - 91 pers. (47m.-44f) ort; 1767 - 46 fam - 205 loc (1 fam. - 6 g-c; ort - 40 fam - 200 ort.); 1770 - 235 fam -1004 g-c.; 1772 - 224 fam -1022 g-c; 1774 - 304 fam.- 1250 g-c 1784 -115 fam - 646 g-c; 1829 -1831-185 g-c;  1835 - 569 g-c; 1842 - 504 g-c; 1850 - 636 loc (537 g-c, 17 r-c ; 51calv. 31 izr), 1857- 679 loc. (452 g-c, 120 r-c, 79 cv, 1 unit, 27 izr); 1867 - 490 g-c; 1869 - 634 loc (498 g-c, 17 r-c, 70 cv, 49 izr);   1877 - 504 g-c; 1880 - 694 loc. (581 g-c, 15 r-c, 64  cv, 34 izr);  1882 - 643 loc (550 g-c, 15 r-c, 52  calv., 26 izr); 1886 - 642 loc. (550 g-c, 14 r-c, 52 cv., 26 izr);1890 - 593 loc. (501 g-c, 14 r-c, 52 calv, 26 izr); 1894 - 629 loc. (513 g-c, 18 r-c, 59  cv, 30 iudei); 1896 - 647 loc (539 g-c, 19 r-c, 59  cv, 30 izr); 1898 -  657 loc( 539 g-c, 19 r-c, 59 cv, 10 unit, 30 izr); 1900 - 841 loc. (655 g-c, 30 r-c, 93 cv, 63 izr); 1900 - 80 loc. (651 g-c, 41 r-c, 78 cv, 2 evgh, 58 izr); 1903 - 841loc. (655 g-c, 30 r-c, 93  cv, 63 izr); 1906 - 841 loc. (655 g-c, 30 r-c, 93 cv, 63 izr) 1910 - 845 loc. (678 g-c, 30r-c, 89 cv, 48 izr); 1914 - 812 loc.(664 g-c, 32 r-c, 66  cv, 1 unit, 39 izr);  1932 - 802 g-c; 1941 - 937 g-c; 1941- 964 loc (5 ort, 815 g-c, 35 r-c, 88 cv, 1 unit, 20 izr); 1944 - 241fam.-1052 oc. (534m-518f)  1947 - 1236 loc (1180 g-c, 7 r-c, 49 cv (biserică, filie la Corneşti); 18.12.1948 - 241fam - 1200 loc (274 ort, 926 g-c); 1949 - 1180 ort.;1950 - 404 fam. ort; 01.04.1960 - 238 fam.ort;  1971 - 238 fam. ort.; 19.01.19681 - 282 fam. ort. (cu filiile Pruneni şi Vale); 1990 - 224 fam ort.
        
         Biserica
          Prin 1860 se mai vedeau ruinele unei biserici de piatră,  distrusă, probabil, prin anii 1602-1603 sau 1658-1663. Mai bine se păstra altarul cu ferestre ogivale, pe pereţii căruia se puteau vedea urme de frescă de factură bizantină, ceea ce sugerează fie apartenenţa ei la cultul ortodox, fie, mai degrabă,  folosirea ei de către ortodocşi până la construirea unui locaş propriu.
             Din  tradiţie se ştie că o biserică de bârne  a construit, pe la începutul secolului al XVII-lea, un anume  Ilie-Ilieş-Iliuţă, în 1635  menţionat printre iobagii satului,  pe locul care-i poartă până astăzi numele: Groapa lui Iliuţă sau Groapa Iliuţii. Se zice  că bisericuţă, constrută din iniţiativa şi pe cheltuiala lui,  a fost sfinţită în 1620 de  Ep. Vadului. Rămasă în folosul ortodocşilor şi după conscripţia de delimitare confesională din 1760-1762, bisericuţa, a  fost demolată în 1933,  în 1934 sau în 1935.  Din vechea biserică se mai păstrează o bârnă ca mărturie a existenţei ei.
              Beneficiind de sprijinul  grofului Telechi Adam,  greco-catolicii au încercat  să-şi construiască biserică. În 1767, preotul a murit, groful  Telechi Adam „au precupit funduşu bisericesc şi aşa preotul lăsându-i nu şi-au mai  căpătat alt preot şi umblă cu neuniţii la aceeaşi  biserică“,  abia în 1790 reuşind să construiască o bisericuţa  de lemn cu  hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost reparată radical în anii 1933-1937 şi  demolată în 1960.
             În anul 1934 credincioşii au amenajat într-una din sălile de clasă a fostului  local al şcolii confesionale, aflat în apropierea dispărutei biserici din cimitirul vechi, o capelă  cu acelaşi hram,  Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril.
            La solicitarea autorităţilor locale, prin adresa  nr. 6.066 din 1947, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor Statului  a transferat pe seama parohiei  conacul nobilului Zsigmund Monbach (în alte surse, Eugen şi Imre Mombach, unul mort în anii  războiului, altul refugiat în 1944 în Ungaria), o clădire de piatră şi  cărămidă cu 7  camere şi pivniţa,   împreună cu  grădina din jurul lui în suprafaţă de 2.275 mp. pe care satul  să-şi construiască  biserică. În 1948 a început construirea  bisericii cu hramul Înălţarea Domnului,  cu material recuperat din vechiul conac, 60.000 de cărămizi produse în 1949 pe plan local  şi  3.000 de ţigle. Temeliile au fost binecuvântată de Ep. Colan în 1949. Datorită contextului politic, lucrările au durat până în 1961. Slujbele au început  să se ţină, însă,  din 1958 de Înălţarea Domnului, după binecuvântarea bisericii   săvârşită de protopopul  Vaslile  Loga.  Zidăria şi şarpanta au fost executate de antreprenorul Cosma Ioan din Ocna Dejului. A fost zugrăvită de  Saula Efrem din Dej. Iconostasul este lucrare a meşterului  Măcicăşan Aurel din Nima. A fost sfinţită în 17 octombrie 1961 de Ep. Teofil Herineanu.

A fost reparată  în 1984-1987, 1987-1988, pictată  în 1985-1986  de Constantin Bumbu şi sfinţită în 28 august 1988 de Arhiep. Teofil Herineanu.
            Alte datări: construită  în 1948 ;  în 1949-1952; în 1961; pictată în 1987 1988, sfinţită  de Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu.
Casa parohială     
            O  casă de lemn, refăcută în  1876, exista  în cimitir. A fost  demolată în 1977. O casă  de piatră cu 3 camere a fost construită în 1898 şi renovată în 1932. Actuala casă parohială, cu etaj,  a fost construită în anii 1977-1978.
            Alte datări: construită de meşteri locali în 1978-1979.

         Preoţi
            Petru, în funcţie în  1733;   decedat în 1767.
            Popovici Filimon, în funcţie în  1774-1781.
            Ioanichie, ieromonah la m-rea Dealul Podului din Chiuieşti,  preot în   Ciubanca şi, în 1782,  în  Aluniş.
            Filipan Vasile (Basiliu Filipan), localnic,  născut în  1766. A început pregătirea şcolară  la Bistriţa şi a continuat-o la Blaj, Agria şi Lemberg (studii teologice). În  1788 a fost  numit  prefect de studii la Seminarul Central Greco-Catolic din Lemberg (acum Lwow). În anul 1789,  a obţinut doctoratul în Teologie. În 1792, după desfiinţarea Seminarului, a  revinit la Blaj unde a fost numit profesor de Istorie Bisericească şi Filozofie, prefect de studii şi revizor al cărţilor româneşti. În 1794 a fost numit paroh în Lăpuşul Românesc (acum Lăpuş) şi inspector al Tractelor Protopopiale Lăpuş şi Chioar. În 1796 a fost numit paroh în satul natal  şi  administrator protopopesc al Tractului Protopopial Greco-Catolic Fărăgău (1796-1800). Protopop de Alecuş (1800),  apoi de Buza, numit în 2 noiembrie 1804 (1804-1807, 1814-1821), decan al comitatului Dăbâca, administrator al Protopopiatului Sânmărtin (1807), canonic  capitular (1807), protopop de Blaj (1822-1823), prepozit  şi vicar capitular (1821) profesor  de Drept Canonic şi Filozofie,  prefect de studii şi, cu  câţiva ani înainte de moarte,  director al Gimnaziului blăjan. A lăsat o fundaţie „agremiată“ fundaţiunii Episcopului Bob. A scris Istoria bisericească, în limba latină. A decedat în 1832.
            Farago Ladislau  (Ladislaus Farago), în funcţie în 1835.
            Oros Vasile (Basilius Orosz), în funcţie în 1842, 1848. A participat la Marea Adunare Naţională de la Blaj din mai 1848, cum adevereşte înscrisul de  din pe un Octoih  al bisericii: „Anul 1848 mai în 23 zile am fost la adunarea de la Blasiu pentru libertate, egalitate şi frăţietate. Oros Vasile, preot“.
            Vele Ioan (Joannes Welle) Senior,  originar dintr-o familie nobilă din Maşca (acum Răzoare)  de lângă Tg. Lăpuş, născut în 1816, hirotonit în 1841.  Preot în Şigău, com. Jichişu de Sus (1841-1842) şi  în Aluniş;  în funcţie în 1867, 1870. A decedat în 15 august 1870 la 54  ani din care 29 preot.   
             Vele Ioan (Joannes Welle) Junior, născut în 17 decembrie 1842  în satul Şigău, com. Jichişu de Jos, jud. Cluj în familia preotului  Ioan Vele. Studii: Şcoala Primară din Dej, Liceul din Cluj, Seminarul Teologic din Gherla. In 1867, după absolvire, a fost numit  vicerector al Seminarului din Gherla. În 21 martie 1868 a fost hirotonit preot celib. Până în 1872 a fost arhivar şi protocolist în  cancelaria diecezană. Din 1872 până în 1875 a slujit ca preot în parohia Aluniş, continuând lucrarea tatălui său, fost paroh  în această parohie. În 1875 a fost numit paroh în Dej cu filia Urişor şi protopop al Tractului Câţcău, în 1910,  canonic. A decedat în 8 decembrie 1916.
            Chintăuan Ioan (Joannes Chintoan, Chintoanu, Chinteoan, Chinteuanu), născut în 1844 în Magyar-Ujfalu, absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla. Hirotonit în 1871. Administrator parohial (1875-1932). Hirotesit   protopop onorific. 
            Moldovan Augustin, născut în 14 iunie 1908 în Băiţa-Gherla, în familia Moldovan Gheorghe şi Ana. Absolvent al Liceului „Petru Maior“ din Gherla, promoţia 1928 şi al Academiei Teologice Greco-Catolice din Cluj, promoţia 1932. Căsătorit, în 22 august 1932 în Livada, cu învăţătoarea Ana Câmpean din Băiţa, născută în 12 iulie 1909. Hirotonit în 19 iunie 1932. Secretar la Şcoala de Stat din Gherla, (1929-1931), funcţionar la Vicariatul Episcopal din Gherla, (1931), preot-paroh în Aluniş (01.07.1933-31.10.1940). Refugiat în toamna anului 1940. Administrator parohial în  Seuşa (01.12.1940-30.11.1942), Oarda de Sus (01.12.1942-30.04.1945).  Revenit  din refugiu în 28 aprilie 1945 şi-a reluat activitatea  la Aluniş (01.05.1045-30.06.1954). A mai slujit în Luna de Jos (01.07.1954-01.12.1960), Unirea II (01.12.1960-?) şi Sic (1973). A fost distins cu medalia  „Răsplata pentru credinţă“. Copii: Liviu, n. în 02.10.1937, George-Octavian, n. în 09.07.1939, Vasile Corneliu,  n. în 01.01.1945.
            Dragotă Valer (Valeriu Dragotă), născut în 2 mai 1905 în com. Viişoara, jud. Cluj, în familia Dragotă Teodor şi Maria n. Şesan. Studii: Şcoala Primară din Viişoara (1912-1916), Liceul din Turda (1917-1925), Academia Teologică Ortodoxă din Cluj (1925-1929). Căsătorit cu Eugenia Larhovici, născută în Cernăuţi în 24 martie 1911. Hirotonit în Cluj de Ep. Nicolae Ivan în 22 aprilie 1931. Administrator al Internatului Seminarului Teologic Ortodox din Cluj (01.09.1929 - 30.04.1931), preot - paroh în Valea Largă  (01.06.1931 -03.11.1934), Aluniş (04.11.1934 - 15.04.1953), Fundata-Bucureşci (parohie în Munţii Apuseni) (01.08.1954 - 20.09.1958), Jichişu de Sus (01.05.1961-31.05.1968). Pensionat în 01.06 1968.
            Ienciu Victor (Victor Enciu), născut în 31 iulie 1915 în satul Cozla, com. Letca, jud. Sălaj. Studii: Şcoala Primară din Cozla, Liceul „Petru Maior“ din Gherla (bacalaureat 1936), Academia Teologică „Sf. Treime“ din Blaj, promoţia 1946, Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj, promoţia 1946, Facultatea de Ştiinţe Juridice din Cluj, promoţia 1964.Temperament vioi, volcanic, exuberant, mereu activ. Căsătorit cu Maria Sigarto. Pedagog şi profesor suplinitor de religie şi limba română  la Liceul „Petru Maior“ din Gherla (1939-1941), administrator parohial în Aluniş cu filia Pruneni (1941-1945), profesor de religie la Şcoala Pedagogică de Fete din Cluj şi inspector regional, (1945-1948),  asistent la Institutul Pedagogic din Cluj, (1948-1952), profesor la Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti şi Seminarul Teologic Ortodox din Cluj (1952-1977). A fost unul  dintre cei 38 de protopopi şi preoţi care, în 1948, s-au pronunţat pentru unificarea Bisericii Greco-Catolice cu Biserica Ortodoxă. A condus corul bisericii „Schimbarea la Faţă“ din Cluj. A fost hirotesit protopop stavrofor (1958) şi distins cu Crucea Patriarhală. A avut patru fete: Gabriela-Cecilia, Terezia-Maria, Adriana-Victoria, şi  Minodora-Augusta. A decedant în 1978.
             Parohie vacantă - (09.12.1954-05.05.1955) administrată de preoţii Costin Nicolae - paroh  în Gherla (15.01.1954-03.01.1955) şi Rusu Liviu,  paroh  în Căşeiu,  (15.01.1954 - 03.01.1955)
Suciu Ambrozie, născut în 13 februarie 1911 în Măhal. Studii: Şcoala Primară (1919-1922) şi Liceul „Petru Maior“ (1922-1931) din Gherla, Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj (1941-1944). Căsătorit în 26 aprilie 1938  în Unguraş cu educatoarea Ida Ştefania Solomon, născută în 24 noiembrie 1916 în Budapesta. Hirotonit în Cluj de Ep. Dr. Iuliu Hossu  în 17 şi 27 februarie 1944. Funcţionar la Biroul avocatului Rusu Cornel din Gherla,  (29.08.1929-16.09.1931), secretar la Primăria comunei Unguraş (01.10.1932-20.05.1937), împegat la Tribunalul Cluj (26.05. 1937-11.10.1940), preot-paroh în Stana-Huedin (27.02.1944 - 17.12.1947), Măhal (18.12.1947-06.05.1955), Aluniş-Pruneni-Vale (05.05.1955 - 30.05.1973). S-a pensionat la 1 iunie 1973. A mai slujit ca pensionar până la sfârşitul lunii februarie 1974. Copii: Iulia, n. în 30.08.1938, Maria Lucia, n. în 30.09.1943, Virginia Elena, n. în 02.12.1944.
            Adalinean Aurel, administrator  parohial interimar (01.11.1961-31.03.1962)
            Nossa Alexandru de 76 ani în 1965, administrator interimar în 1965.
            Galu Marian - administrator interimar în 1966;  
            Parohie  vacantă 1966-1972
            Hălgean Ilie-Iliodor, născut în 1 august 1910 în Topliţa, jud. Harghita, în familia Hălgean Irimie şi Pelaghia. Studii: Şcoala Primară din Topliţa (1919-1923). Frate la m-rea Durău.(08.09.1937-14.09.1938). Hirotonit  diacon de arhiereul Valeriu Botoşenianul,  în 14 septembrie 1938 la m-rea Durău  şi preot de arhiereul Atanasie Dică în 15 august 1944 în Bucureşti. Diacon la m-rea Durău (14.09.1938 - 31.05.1944), preot deservent la   mănăstirile Durău (15.08.1944 - 14.11.1945; 01.04.1949 - 03.03.1959) şi Ghighiu (15.11.1945 -30.11.1948), lucrător agricol la CAP „6 martie“ din Topliţa (21.04.1963 -30.11.1968), ieromonah la m-rea Nicula, administrator parohial în Ghirolt cu filia Corneni (01.01.1963 - 30.11.1968), Dealu Mare, com. Coroieni, jud. Maramureş (01.12.1968 - 1973), Aluniş (1973),   Pâglişa, com. Dăbâca,  (1973 -1974) Hirotesit protosinghel, arhimandrid (25.l02.1947). A decedat în 1974.
Ungur Pompei,   născut în 19 martie  1950 în satul Chiuza, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Ungur Ioan şi Elisabeta din Săsarm. Studii: Şcoala Elementară din Săsarm (1957-1965), Liceul Teoretic din Beclean pe Someş (1966 - 1970), Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu (1970 -1974). Căsătorit cu Virginia Rus din Zagra, născută în 2 mai 1952. Hirotonit de Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu în 2 octombrie 1973 în Cluj-Napoca   şi  în 7 octombrie 1973 în Gersa II. Preot-paroh în Aluniş (01.11.1973 -31.08.1975).Transferat în parohia Domneşti, Protopopiatul Bistriţa (01.09.1975 - ?). Copii: Pompiliu Eugen Claudiu,  n. în 09.11.1973.
            Parohie vacantă  01.09.1975 - 01.09.1976, administrată de Pugna Dumitru, paroh în Sântejude.
Fereştean Viorel, născut  în 4 mai 1954 în Borşa-Maramureş în familia Fereştean Vasile şi Maria, n. Hanţic. Studii: Şcoala Generală de 10 ani din Borşa (1959-1971), Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti şi Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, promoţia 1976. Căsătorit în 10 iulie 1976 cu Livia Roman,  născută în 23 octombrie 1956 în Borşa. Hirotonit în Cluj-Napoca de Arhiep. Teofil Herineanu  în 30 (diacon) şi 31 (preot) iulie 1976.  Preot-paroh în Aluniş cu filiile Pruneni şi Vale  (01.09.1976 - 31.04.1991), Călineşti-Oaş (01.05.1991-?). Hirotesit iconom (1988). Copii: Viorel Dacian,  n. în 18.05.1977.
            Matei Aron,  născut în 25 iulie 1949 în com. Jichişu de Jos, jud. Cluj, în familia Matei Valentin şi Reghina, n. Borzan. Studii: Şcoala Elementară de 7 ani din Jichişu de Jos, Şcoala Profesională din Dej, Cursurile Seminariale Speciale de 3 ani de la Curtea de Argeş, promoţia 1974 (cu diferenţe de Seminar). Căsătorit în Dej în 22 august 1975 cu Susana Reghina Rus, născută în 20 mai 1955 în Bogata de Jos în familia Rus Ioan şi Susana, născută Păscuţ. Hirotonit de Arhiep. Teofil Herineanu în Cluj-Napoca în 2 şi 3 octombrie 1974. Preot-paroh în Pădureni (15.10.1974-30.09.1975), Ghirolt (01.10.2975-30.03.1991), Aluniş (01.04.1991-mai 2009).  Hirotesit iconom (05.08.2003). A decedat în 16 mai 2009. A fost înmormântat în curtea bisericii.  Copii: Paul, n. în 26.05.1975, Paula-Teodora, n. în 11.09.1977, Lizuca-Maria, n. în 05.12.1986.
           

Boroş Teodor, născut în 5 noiembrie 1946 în Hăşmaşu Ciceului, com. Uriu, jud. Bistriţa-Năsăud  în familia Boroş Ioan şi Susana, născută Boca. Studii: Şcoala Generală de 8 ani din Hăsmaşu Ciceului, Şcoala de Personal C.F.R. (l969-1970), Seminarul Special din Curtea de Argeş (1971-1974). Căsătorit cu Raveca Mureşan din Hăşmaşu Ciceului, născută în 6 noiembrie 1950 în familia Mureşan Ioan şi Ana, născută Barbor. Hirotonit de Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu  în 5 şi  7  noiembrie 1974 în Catedrala Epicopală din Cluj-Napoca. Preot în Iclozel (08.11.1974-29.02.1991), Iclod (01.03.1991- prezent). Hirotesit iconom (07.10.1990), stavrofor (1994). Copii: Maria, n. în 22.06. 1968, Ioan, n. în 30.12.1974, preot. 
           
Cantori
Au slujit în strana bisericii: Vermeşan Teodor (Theodorus Vermeşianu) - cantor una docens (cantor şi învăţător) 1867, 1877; Berende Ioan (Joannes Berendi), 1881, 1886, 1890, 1894, 1896; Curtean Nicefor (Nicephorus Curtean), cantor una docens, 1898; Brici Grigore (Gregorius Briciu), absolvent de preparandie, cantor una docens,  1900; Post vacant -1903; Banciu Ioan (Joannes Banciu), cantor una docens, 1906; Iuşan Alexa (Alexa Juşan), 1914;  Iuşan Ioan (Ioan Juşan), cantor fără diplomă, 1930, 1947; Roman David, cantor, 1947, 1950; Mureşan Ioan -  născut în 01.06.1887,  în funcţie în 1958


         Şcoala confesională
            În 8 mai 1864, comunitatea satului „în coîţelegere liberă şi deliberată“,  a hotărît să doneze dobânda împrumutului de stat  din 1854, în vederea înfiinţării unei fundaţiuni şcolare  din care  „să se acopere“ plata învăţătorului.
Localul şcolii: Primul local al şcolii a fost o clădire de lemn.  În 1873, credincioşii au construit o clădire de zid în care încăpeau doar 30-40% din copii obligaţi. În 29 mai 1881, membrii „senatului scholastic şi alţi antişti comunali“ împreună cu „curatorii bisericeşti“ din Chicediu (Aluniş) şi Silvaş (Pruneni), „comune parochiale îmbinate  şi adnecsate laolaltă, cu un preot şi cu un învăţător“, constatând  starea necorespunzătoare a şcolii, ,„ruinată de tot şi nelocuivieră“, declară în faţa protopopului tractual, Ioan P. Pop,   şi a preotului, Ioan Chintăoan, că fie vor cumpăra o casă de piatră acoperită cu şindrilă dacă vor  găsi una  „acomodată recerinţei legei de instrucţiune“, fie  vor construi  un nou local, într-un loc „acomodat“ dincolo de părăul care curge prin mijlocul satului, spre Pruneni.Deşi, potrivit şematismului din 1886, învăţământul se desfăşura într-o casă şcolară de zid, atitudinea autorităţilor comunale  a rămas neschimbată,  silindu-i  pe părinţi să-şi dea copii la şcoala de stat, ameninţându-i că, în caz de refuz,  îi amendează cu câte 10 fl. În noiembrie 1897,  Episcopia a fost informată despre această situaţie.   
            Şcolari: 1867- 50; 1877 - 35; 1882 - 78 (55 la zi,  23 la repetiţie); 1886 -77 (53 la zi, 24 la repetiţie);  1890 - 77 (53 la zi,  24 la repetiţie);  1894 - 73 (53 la zi,  20 la repetiţie);   1896 - 86 (63 la zi, 23 la repetiţie);  1898 - 107 (84 la zi,  23 la repetiţie), 22 la şc com.;  1900 - 101 (69 la zi, 32 la repetiţie), 8 la  şc. com.; 1903 - 101 (69 la zi, 32 la repetiţie), 8 la şc com.;  1906 - 101 (69 la zi, 32 la repetiţie),  8 la şc com.; 1914 - 40 (11 la zi, 29 la repetiţie), 80 la şc. com.. 
            Dascăli (docens): Vermeşan Teodor (Theodorus Vermesianu), cantor una docens,  1867. Hedeş Teodor (Theodorus Hedesiu,  Teodor Hedeşiu, Todor Hegyes, Todor Hegyesi,  Todor Hediş), absolvent de  preparandie (şcoală pedagogică), 1877, 1882, 1886. În 14 septembrie  1885 credincioşii din Pruneni s-au plâns Episcopiei că Hegyes Todor, dascăl „mai de 17 ani, în tot anul îşi măreşte salariul din  puterea sa proprie cu 30 floreni…nu stă niciodată de prunci spre a-şi putea satisface datorinţei învăţătoreşti, ba ce-i mai mult,  dânsul pre noi, fără nici o deosebire, ne face în toată forma, făcându-ne proşti“.În 28 septembrie 1885 învăţătorul a justificat majorarea, argumentând  că, faţă de 1866 (anul probabil al angajării), numărul copiilor a crescut. Considerând normală această creştere, în 14 octombrie,  Consistoriul a cerut menţinerea lui pe post.În noiembrie 1887 a fost „aspru dojenit“ şi lăsat să funcţioneze de probă un an, fiind acuzat  că nu ţine regulat prelegeri, este beţiv,  şi el şi soţia, şi după ce se îmbată, se ceartă şi se bat. Mureşan Filip (Philippus Muresianu), 1890; Hedeş Ioan (Joannes Hedesiu), dascăl ambulant (docens ambulans), 1894, 1896, cantor una docens;  Cutean Nicefor (Nicephorus Curteanu), calificat, cantor una docens, 1898; Brici Grigore (Gregorius Briciu), absolvent de  preparandie, cantor una docens, 1900; post vacant, 1903; Banciu Ioan (Joannes Banciu), absolvent de preparandie, cantor una docens, 1906.

Bunuri de patrimoniu
Icoane: 5 icoane pe lemn din vechea  biserică
Clopote: de 120 kg şi de 70 kg, acesta primit de la firma „Schib“ din Cluj  în schimbul a două clopote cu aceeaşi greutate de la biserica lui Iliuţa.
Cărţi: (inventar din 8 iulie 1872 aflat la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale, Fond Episcopia Greco-Catolică Gherla, inventar nr. 3338/1872) Apostol, chirilice; Catavasier, chirilice; Evanghelie, Blaj, chirilice;   bine legată; Evhologhion, chirilice; Liturghier, chirilice; Octoih, chirilice  (În 1940 biserica poseda un Octoih cu însemnarea: „Anul 1848 mai în 23 zile, am fost la adunare la Blasiu pentru libertate, egalitate şi frăţietate, Oros Vasile, preot“. Cf George Mânzat – Inscripţii şi însemnări de pe bisericile şi cărţile liturgice vechi din Someş, în „Tribuna Ardealului“, I, 1940, p. 7);  Orologhion, chirilice, vechi; Praznicar „scris cu mâna“  (Posibil să fie acelaşi cu Mineiul sau Antologhionul scris la Ciubanca pe la începutul secolului al XVIII-lea de Petre Dascălul care se numea „fiul străinătăţii“ pentru jupânul Chirilă, manuscris ajuns ulterior la Aluniş (Chicediu).Pentru însemnări şi alte date, vezni G. Mânzat, op. cit. p. 6); Strastnic, chirilice,  vechi şi  Triod, chirilice; Chiriacodromion, Bucureşti, 1732; Octoih, Blaj, 1770; Liturghier, Blaj, 1775; Evanghelie, Blaj, 1776; Catavasier, Blaj, 1777; Apostol, Blaj, 1802; Penticostar, Blaj, 1808.

            Bunuri funciare  
            În 1750 - arabil de o  câblă de semânătură; fânaţ de 2 care de fân; 1760-în 1762 - arabil de 4  câble de semânătură; fânaţ  de 3 care de fân; în 1761 -  arabil de 2  gălete; fânaţ de 2 care de fân; 1867 - arabil de 2 câble; fânaţ de 2 care de fân; în 1947 -  sesie bisericească veche: arabil-1j; prin reforma agrară: arabil-4j, 1189st; fânaţ 1j, 1390st; sesie parohială  veche: arabil-8j 192st; fânaţ-1j 81; prin reforma agrară-8j, 618st; fânaţ-5j, 982st; sesie cantorală  veche: arabil-2j, 75st; fânaţ-925st..
    

PROTOPOP

Pr ISIP PAUL IULIAN

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.