Bonţ
sat, com. Fizeşu Gherli

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

Prima menţiune documentară a satului: 1318-Boncnyre şi evoluţia denumirii lui: 1340 - Nyres (Mestecăşniş), 1835 - Bontz, Bonţ.

Date şi aspecte din istoria parohiei
 După tradiţie, satul a fost întemeiat în jurul anului 1300. Documentar,  este menţionant în 1318. În 1423, trăiau aici 75 familii, în 1700, 10  familii de iobagi în 10 case, în 1721, 13 familii de iobagi şi 4 de jeleri  în 16 case, în 1862 27 de nobili armalişti, 28 foşti iobagi şi 22 de curialişti. Doi dintre nobilii armalişti aveau  conace, unul înconjurat de parc,  distrus în 1917.  În sec. XVIII erau  mori de apă la Podul Morii şi o fântână de sare (Slatina) după Tău.  
Unii dintre locuitorii satului se îndeletniceau şi cu vânzarea  icoanelor de Nicula, cu acest negoţ ajungând  până în  Bucovina şi Macedonia. Vara, mulţi lucrau în Regat.
Bonţul este o veche parohie ortodoxă, în 1651 reşedinţa de protopopiat.Efect al hotărârilor sinodale şi al edictelor imperiale din 1698-1701,  parohia devine greco-catolică, împreună cu instituţia protopopială, de acum Arhidiaconat.  În anul 1733, Protopopiatul Bonţ (Archidiaconatus Boncznyireş), condus de popa Gabor, era format din 33 de parohii. În anul 1750, arhidiaconatul avea acelaşi  număr de localităţi. În 1761 era administrat de protopopul Jucului, George Timandi, în 1764, 1768, de  protopopul Turzii, Teodor Meheşi, în calitate de inspector. Cândva, în deceniul 1867-1877, o parte din parohii au intrat în componenţa Protopopiatului Greco-Catolic Gherla, alta în cea a Sicului. În 1811, era  reşedinţă a Districtului Protopopial Bonţ din cadrul Protopopiatului Sic, format din  24 parohii, în care se aflau 1572 capi de familie, 8640 suflete, 24 biserici  şi 24 preoţi (o parohie vacantă şi alta cu 2 preoţi). În 1835 ţinea de Districtul Arhidiaconal Sic.   
Parohia are matricole din 1833. Formează o parohie cu  filia Săcălaia.

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, izraeliţi, greco-catolici, ortodocşi:   1733 - 60 fam.; 1750 - 261 g-c; 1760 - 62 - 2 preoţi -71 g-c; 1761 -50 fam.-171 pers g-c; 1767-53 fam-179  (52 fam.-175 g.-c; 1 fam.- 4 ort); 1829-1831 - 555 g-c; 1835 - 562  g-c; 1837 - 590 loc (180  nemeşi); 1842 - 523 g-c;  1850- 531 loc (513 g-c, 12 r-c, 6 izr);  1857 - 539 loc (523 g-c, 12  r-c, 1 evgh, 3 izr); 1867 - 550 g-c;  1869 - 533 loc (2 ort, 521 g-c, 6 r-c, 4 calv); 1877 - 538 g-c;  1880 - 445 loc (3 ort, 426 g-c, 4 r-c, 8 cv, 4 izr); 1882 - 455 loc (447 g-c, 3 r-c, 2 cv, 3 izr); 1886 - 496 loc (486 g-c, 5 cv, 5 izr); 1890 - 496 loc (486 g-c, 5 cv, 5 izr); 1894 - 497 loc  (492 g-c, 5 cv);  1896 - 542 loc (522 g-c, 5 r-c, 7 cv, 8 izr); 1898 - 589 loc. (572 g-c, 2 r-c, 7 cv, 8 izr); 1900 - 520 loc (501 g-c, 3 r-c, 11 cv, 5 izr); 1903 - 662 loc (548 g-c, 2 r-c, 7 cv, 5 izr); 1906 - 594 loc (575 g-c, 3 r-c, 10 cv, 6 izr);  1910 - 652 loc ( 631 g-c, 1 r-c, 13 cv, 7 izr); 1914 - 635 loc.(611 g-c, 17 cv, 7 izr); 1932 - 634 g-c;  1941 - 696 loc (4 ort, 687 g-c, 1 r-c, 4 cv); 1944 - 267 fam-1399 g-c (cu filia); 1947 - 749 g-c; 1948 - 661 g-c  (658 reveniţi la ort); 1949 - 749  g-c  reveniţi la ortodoxie; 1950 - 430 fam.ort; 1953 - 320 fam - 1345 ort; 09.12.1954 -170 fam-750 ort; 29.10.1955 - 310 fam. ort (cu filia); 11.10.1958 - 1420 ort. (cu filia); 18.02.1961 - 1599 ort. (cu filia); 31.12.1962 - 362 fam.-1620 ore (cu filia); 31.12.1964 - 117 fam -720 ort ; 31.12.1966-180 fam.-750 ort; 1969 -174 fam ort ; 07.05.1974 - 351 fam-1216 ort. (cu filia Săcălaia); 1991 - 92 fam -325 ort; 1994 - 92 fam-325 ort.

Biserica
Tradiţia păstrează amintirea unei biserici  de lemn din 1423, distrusă în 1599, afirmaţie fără atestare documentară.
 O biserică  de lemn  construită, probabil,  la începutul  sec. al  XVIII-lea, menţionează, în 1733, Conscripţia Klein. A fost folosită până la  începutul deceniului al IV-lea al sec. al XIX-lea..
 O biserică  de lemn cu  hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în anii 1829-1831 din  bârne de stejar  fasonate pe loc  în Poiana Tomii, de unde au fost aduse cu carele.A fost  pictată în 1841, fapt consemnat de o inscripţie  aflată în partea de jos a mesei  altarului: "Cu ajutorul lui Dumnezeu, prin îndemnul şi strădania d. paroh Ioan p. Lemeni s-a săvârşit şi de zugrăvit această sfântă biserică în anul 1841". A  fost renovată în 1898 şi 1933. Icoanele  iconostasului au fost pictate de Emil Cornea în  1939-1949. Pictura parietală, degradată, a fost  acoperită cu zugrăveală  în  anul 1941. Monument istoric Cod 1829-13-BO-290. În 17 aprilie 1996  a fost strămutată în incinta  Spitalului Municipal din Dej. În 1958 biserica avea hramul Sf. Ioan Gură de AurAlte datări: construită  în 1829;
             În anii 1980-1984 meşterii Grapini Emil, Ţentean Vasile, Bîtcău Ioan  au construit actuala biserică  de zid cu hramul Sf. Apostoli Petru şi Pavel,  pictată în 1984 de Căpuşe Ilie din Curtea de Argeş şi sfinţită de Arhiep. Teofil  Herineanu în 28 iulie 1985. Iconostasul este lucrare a  meşterilor Pop Vasile şi Bota……din Gherla. Renovantă şi  repictată în 2008 de Milian Nicolae şi Milian Constantin, a fost  sfinţită în 8 iunie 2008 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu.Ale datări: constrută în anii1981-1984; sfinţită în 29 iulie 1985.

Casa parohială
Exista în 1733. O clădire  de zid cu 3 camere a fost  edificată în  1888 şi renovată în  1911. Actuala casă parohială a fost consruită în anii 1966 -1969.

Preoţi
             Filip Ioan, paroh în Bonţ şi  protopop al Câmpiei cu reşedinţa în Bonţ (1651-1688).
            Gabor, paroh şi  arhidiacon al Arhidiaconatului Bonţ în funcţie în 1733. În 7 mai 1742 i-a înapoiat episcopului Inochentie Micu-Klein suma de 190 scuzi, rezultată, probabil, din vânzarea unor cărţi. În 15 mai 1748 a participat la Sinodul de la Sibiu. Locuia în Iclod, de unde, în 12 august 1750,  l-a informat pe vicarul Petru Pavel Aron despre modul în care s-a făcut conscripţia în arhidiaconatul pe care-l conducea. În vara aceluiaşi an a făcut cunoscute Episcopiei  succesele obţinute în atragerea la unire a credincioşilor din Ocna Dejului, Pintic, Şigău (parţial reveniţi) Tiocu de Sus (convertit în întregime) şi Igriţia (convertiţi doar pe jumătate).   
             Gabriel, paroh şi  protopop. A participat la sinodul de la Gherla din 21 mai 1745,  convocat de comitele supreme al comitatului Cluj, Dvid Mariaffi de Maxa  în baza ordinului  gubernial din 6 aprilie 1745.Alături de alţi 16 protopopi şi de vicarul general de la  Jucu, Ştefan Pop  Timandi, a semnat  o declaraţie de  fildelitate faţă de unire (Declaraţia de la Gherla), prin care semnatarii  îşi afirmau  statornicia şi tăria ataşamentului faţă  de unirea cu Biserica Romano-Catolică încheiată în zilele împăratului Leopold, sub episcopii Teofil şi Atanasie..
            Dumitru, în funcţie în 1767
            Laţco,  în funcţie în 1767.  
Ion (Juon), hirotonit de Ep. P.P.Aaron. Activ în 1767, 1768, 1769  1770. În 1769 a primit ajutor din fondul imperial de 10.000 fl. renani. În 1767 avea  o vacă şi un  cal.  
Lemeni Pop Ioan (Joannes Pap Lemény), născut în  1798, hirotonit în  1821, paroh în  funcţie în   1835,  1842, 1867.
Deac Dionisie (Dionysius Deacu, Dyonisiu Deak, Dionisu Deak), născut în 1841 în Săcălaia, în familia preotului Deac Ioan. Absolvent al Gimnaziului şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj, promoţia 1868.  Hirotonit în 1869. Administrator parohial,  în funcţie în perioada 1869 – 1906?.
Melian Ioan (Joannes Melian), născut în în 20 ianuarie 1867 în satul Sebiş. Absolvent al Seminarului  Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1895. Hirotonit în  1895. Arhivar-protocolist  la Episcopia din Gherla (aprilie 1895 - aprilie 1903);  prefect de studii  la Seminarul Teologic;  cooperator preotului Deac Dionisie (1895-1903);  administrator parohial, în funcţie în 1914, 1932, 1938,1941, 1945; protopop onorific.
Lungu Victor, născut în 22 iunie 1909 în com. Baciu, jud. Cluj. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla, promoţia 1934. Căsătorit cu Claudia Melania. Hirotonit în 2 februarie 1935. Preot-paroh în satul Bucium-Sat, com. Bucium, jud. Alba (01.04.1935-31.07.1945), Bonţ cu filia Săcălaia  (01.08.1945-1948). Copii: Livia-Pia, n. în 19.12.1935.
            Jitaru Varahiil,  născut în 28 octombrie 1913 în Pângăraţi-Piatra Neamţ, în familia cantorului Jitaru Ioan-Consntantin şi Raveca, n. Ghelase. Studii: Şcoala Primară din Pângăraţi (1920-1925), Gimnaziul "Dr. C. Angelescu" din Hangu (1925-1928), Seminarul Monahal de la Mănăstirea Neamţu (1928-1930), Seminarul Monahal de la Mănăstirea Cernica (1931-1937), Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar "Andreean" din Sibiu (1942-1946).  Hirotonit diacon (01.11.1931)  de Ep. Nifon Criveanu Craioveanu în Catedrala  "Sf. Nicolae" din Rîmnicu Vâlcea şi ieromonah  (17.04.1936) de Ep. Vartolomeu Stănescu. Hirotesit duhovnic şi egumen (28.01.1941) de  Ep. Nifon Criveanu în Catedrala din Craiova, protosinghel (22.12.1942)  de Ep. Valerie Botoşeneanu, arhimandrit (21.06.1948) şi iconom (10.06.1947). Cântăreţ bisericesc (01.08.1931) şi ieromonah  (01.l06.1936) la m-rea Govora şi la m-rea Arnota (01.12.1938); profesor suplinitor la Şcoala din Rughi-Bălţi (01.02.1939-01.07.1940); stareţ la mănăstirile Govora (01.07.1940-31.08.1945), Bistriţa (01.09.1945-30.04.1946), Pângăraţi (01.05.1946-17.17.1948), Nicula (18.12.1948-1950), Bixad (19.08.1955-1958), duhovnic la mănăstirea Petriş-Deda (05.09.1950-24.10.1955);  preot în Lemniu (16.10.1958-30 .06.1966), administrator parohial în Gherla II (?-?); paroh în Ocna Mureşului (01.07.1966-?), preot interimar în Bonţ  (1948-1950); profesor de pictură bisericească  la Seminarul de la m-rea Neamţ.A colaborat la revistele Însemnări creştine, Lumina creştină, Luminiţa, Glasul monahilor, Renaşterea, Glasul patriei (Berlin), Telegraful Român  şi diferite Almanahuri. A publicat lucrările: Viaţa Sf. Paraschiva, Viaţa Sf. Haralambie, Viaţa şi acatistul Sf. Cuvioase Maicii Noastre Paraschiva, Cheia mântuirii: dragostea faţă de aproapele, Mănăstirea Govora, Iisus Hristos, izvor de viaţa vejnică, Ivirea monahismului.  
Popescu I. Silviu, paroh în funcţie în  1950-1951. Arestat în 1951.
            Banciu Victor, născut în 24 iunie 1891 în Nireş în familia Banciu Ioan şi Susana.  Studii: Şcoala Comunală din Dej, Liceul Grăniceresc din Năsăud şi "Petru Maior" din Gherla,  Seminarul  Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1917. Căsătorit cu Elena Bolaş (Ileana Bălaş) din Nireş, născută în 30 noiembrie 1900. Hirotonit în 31.10.1920.Preot-paroh în Nireş (1920-1940). Expulzat de ajutorităţile maghiare în toamna anului 1940, s-a stabilit în Timişoara unde a slujit până în 1945, când a revenit  în Nireş. În 25 iulie 1952 a fost arestat pentru atitudine duşmănoasă contra statului. După eliberarea din detenţie, a fost paroh în  Bonţ (01.09.1953-31.08.1955), Iclozel (01.09.1955-01.06.1958) şi Sic (01.08.1965-29.02.1968).Copii: Cornelia, n. în 15.04.1921, Ioan, n. în 27.07.1922, Victor, n. în 07.09.1923.A decedat în 27 ianuarie 1975 în Gherla
            Parohie vacantă - octombrie  1955.
Marica Liviu Iuniu, născut în 19 iunie 1915 în satul Coruia, com. Coaş, jud. Maramureş, în familia preotului Marica Alexandru şi Silvia, născută Colceriu. Studii: Şcoala Primară din Satu Nou de Sus, jud. Maramureş, Liceul "Gheorghe Şincai" din Baia Mare, Facultatea de Drept din Oradea (2 ani), Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj, promoţia 1941.  Căsătorit în 25 octombrie 1941 în Fizeşu Gherlii cu Maria Melian,  fiica preotului Melian Ioan, născută în 1 ianuarie 1912 în satul Bonţ, com. Fizeşu Gherlii. Hirotonit în 15  şi 17 noiembrie 1941. Administrator parohial în Canciu (acum Dumbrăveni), com. Ciceu-Giurgeşti, jud. Bistriţa-Năsăud (06.12.1941-31.01.1956); preot-paroh în Bonţ cu filia Săcălaia (01.02.1956-30.09.1964). Pensionat medical la 1 octombrie 1964. A decedat în 23 mai 1965. 
            Preuteasa Ştefan, născut  în 1941 în Stăneşti-Olteţu-Oltenia în familia Preuteasa Ilie şi Eufrosina. Absolvent al  Seminarului  Teologic  Ortodox din Craiova. Preot paroh (01.04.1965-30.04.1966). Pleacă în parohia Racâş,  la schimb cu preotul Şuteu Gheorghe.
Şuteu Gheorghe,  venit  de la Racîs, la  schimb cu Preuteasa. Administrator parohial (01.05.1966-15.09.1967). În 25 septembrie 1967 a predat parohia preotului Cândea  Valer şi s-a retras la m-rea Nicula
Cândea Valer (Cândea Valeriu), paroh în Nicula; administrator parohial între plecarea pr. Şuteu şi instalarea pr. Nistor.
 Nistor Gh. Lucian, născut în 28 iunie 1947 în satul Vultureni, com. Dealul Morii, jud. Bacău, în familia Nistor Gheorghe şi Ioana. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox de la m-rea Neamţ şi al Institutului Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu, promoţia 1971. Căsătorit în 3 septembrie  1967 cu Aurelia Popescu din satul Stulpicani, com Gura Humorului, jud. Suceava, născută în 15 august 1948. Hirotonit diacon în 14 şi preot în 17 octombrie 1967. Preot-paroh în Bonţ cu filia Săcălaia (28.11.1967-28.02.1972), Rugăşeşti (01.03.1972-30.11.1975), satul Brăieşti-Fălticeni, jud. Suceava (01.12.1975). Copii: Lucian-Serafim,  n. în 09.02.1970
            Voicu Constantin,  preot în Sic. Administrator interimar între plecarea lui Nistor Gh. Lucian şi instalarea lui Ţolca Ioan   (28.02.1972-01.10.1973). 
             Ţolca Ioan, născut în 21 iunie 1950 în Dumbrăviţa, com. Spermezeu, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Ţolca Alexandru şi Maria, n. Nistor. Studii: Şcoala Generală de 8 ani din Dumbrăviţa, Seminarul Teologic Ortodox  (1968-1973) şi Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (1973-1977). Căsătorit în 19 august 1973 cu învăţătoarea Frăsina Bălăjan din Căianu Mic, născută în 24 ianuarie 1949. Hirotonit în 14 septembrie 1973 în Cluj-Napoca de Arhiep. Teofil Herineanu. Preot-paroh în Bonţ cu filia Săcălaia   (01.09.1973- 31.09.1979),  Şomcutu Mic (01.10.1979-prezent).

           
 Budean Petru, născut în 20 martie 1950 în Ghirolt, în familia Budean Petru şi Maria, n. Berci. Absolvent al Seminarului Teologic Special din Curtea de Argeş, promoţia 1971. Căsătorit în 13 ianuarie 1971 în Aluniş cu Aurelia Leoca, născută în 10 decembrie 1955 în Sâmboleni în familia Leoca Dumitru şi Laura, n. Rus. Hirotonit diacon  în 17 şi preot 18 iulie 1971 în Cluj-Napoca de Arhiep. Teofil Herineanu. Preot-paroh în satul Plăieşti (Plaiuri?), com. Moldoveneşti, jud. Cluj (1971-1979), Bonţ  cu filia Săcălaia (01.10.1979-prezent). Hirotesit sachelar (1984), iconom (1985). Stavrofor.Copii: Ofelia, n. în 29.12.1971, Garofiţa, n. în 18.04.1976.
 
            Cantori
            Au slujit în strana bisericii: Casa Alexe (Alexius Cassa, Alexius Kassai), cantor una docens,  1867, 1877; Casa Ioan (Joannes Cassa), cantor interimar- 1882; Simboan Ioan (Joannes Sâmboan) calificat, cantor interimar, 1886, 1890,  1894, 1896,  1898, 1900, 1903, 1906, 1914; Rus Mihai din 1939;  Bacociu Vasile (Basilius Bacosiu), născut în  9 aprilie 1879; absolvent al  Şcolii  de  Cântăreţi  Bisericeşti din  Gherla;  în funcţie în 1922, 1950, 1958;    

Scoala confesională
Din 21 aprilie 1884 satele Bonţ şi  Săcălaia aveau scoală comună. 
În 1876 salariul învăţătoresc consta din: 20 fl; ½ mierţă de mălai de fiecare copil. La 1 august 1865,  satul a donat în folosul  şcolii,  dobânda obligaţiilor de stat din 1854, venitul dreptului de cârciumărit şi un  procent de 1% din venitul pământurilor pe care le avea preotu-paroh,   Lemeni Ioan. Localul şcolii: Şcoală era din sec XVIII. În 1867 funcţiona în local propriu, construit ca urmare a hotărârii din 1862.Un local nu prea potrivit de vreme ce, începând din 1878, autorităţile au somat parohia să  construiască o "casă şcolară" corespunzătoare cerinţelor. În 18 septembrie 1881, administratorul  protopopesc al Buzei, Vasiliu Puşcariu,  parohul  Dionisiu Deac şi reprezentantul Senatului scholastic (şcolar-nn), au informat  autorităţile  că satul a cumpărat un intravilan pe care, în  primăvară anului viitor, vor începe lucrările de construcţie a unui local de zid. Se pare  că lucrarea s-a făcut  cu greu, noul local fiind menţionant abia în  Şematismul din 1886.
Şcolari: 1867- 45; 1877- 46; 1882- 40 (27 la zi, 13 la repetiţie); 1886- 44 (32 m-12f);  1890 - 44 (32 la zi, 12 la repetiţie); 1894 - 54 (48 la zi, 6 la repetiţie); 1896 - 54 (48 la zi, 6 la repetiţie); 1898 - 41 (23-18), 4 la şc com; 1900 - 41 (25 la zi, 16 la repetliţie), 4 la şc com; 1903 - 57 (34 la zi, 19 la repetiţie), 4 la sc com; 1906 - 61 (41 la zi, 20 la repetiţie),  5 la şc com.; 1914 - 65 (52 la zi, 13 la repetliţie), 5 la alte şcoli.  
            Dascăli: Casai Alexa (Alexius Kassai), cantor una docens din 1864. La 1 august  1876,  nemulţumiţi că nu se sileşte " cât de cât a  corespunde chemării sale", sătenii au cerut schimbarea lui, dorind un învăţător preparandial (absolvent de şcoală pedagogică). În 27 septembrie,  Consistoriul a decis mutarea lui la şcoala comună a satelor Cesariu şi Sîntioana,  la Bonţ  numindu-l pe Pop Vasile (Basilus Pap).Se pare că acesta nu a stat prea mult în Bonţ, de  vreme ce  Şematismul din 1877 îl menţionează dascăl tot pe Casai Alexa (Alexius Kassai). I-au urmat: Târnovean Ioan (Joannes Ternoveanu), absolvent de  preparandie, 1882; Căpitan Vasile (Basilius Capitanu), absolvent de  preparandie, docens interimar, 1886, 1890, 1894, 1896,  1898, 1900, 1903; Vlas Ioan (Joannes Vlas), calificat, 1903, 1906, 1914.

Bunuri de patrimoniu
Clopote: de 60 kg din 1829;  în 1848 clopotele au fost ascunse; au fost  descoperite după 10 ani; Clopotul mic rechiziţionat în anii primului război mondial. irilice
Cărţi: (inventar din 3 iunie 1913): Apostol, chirilice (Ioana Cristache Panait, Importante însemnări de pe cărţi vechi bsericeşti tipărite la Vîlcea şi în alte părţi, în Mitropolia Olteniei, XXX, 1978, nr. 7-9, p. 565, înregistrează o ediţie de Bucureşti din 1743 cu însemnări din 1786 din care rezultă că a rămas moştenire de la protopopul Gabor  Săvăroşanul, mort fără copii); Apostol, latine;  Catavsier, Blaj, chirilice, "bunişoară"; Cazanie, Blaj, chirilice (Ioan Bob - Carte de învăţături creştineşti, I-III, Blaj, 1805-1806); Evanghelie, Blaj, chirilice, "bunişoară",  Evhologhion, chirilice, "lipsă mai multe foi"; două Evhologhioane, latine; Liturghier, Blaj, chirilice (Sofron Vlad – Prezenţa cărţii rîmnicene din secolul al XVIII-lea în Transilvania şi Banat, în "Mitropolia Ardealului", an XXIV. 1979, nr. 4-6, p 333, consemnează, la Bonţ, în 1979, şi un Liturghier de la Rîmnic-1733); Liturghier, Blaj, latine; Minei, Bucureşti, chirilice;  două Octoihuri mari, Blaj, chirilice, "din unul lipsă patru foi de la început"; Octoih mic, ed. Kraft, latine; Orologhion, latine; Penticostar, Blaj, chirilice; Srastnic, Blaj, chirilice; Strastnic, Bucureşti, chirilice, "lipsă foi de la sfârşit" (Ediţii de la Bucureşti, până la 1830, ale Strastnicului se cunosc din anii 1726,  şi 1786, exemplarul de faţă putând fi unul din aceste exemplare); Triod, Rîmnic, chirilice (Ioana Cristache Panait, op. cit. consemnează un exemplar de la Rîmnic din 1731, cu însemnare din 1786, rămas moştenire de la acelaşi protopop,  Gabor Săvăroşanul. La fel Sofron Vlad, op. cit., p. 344).

            Bunuri funciare
            În 1733 - sesie bisericească (terrae ad Ecclesiam spectantes): arabil de 4  câble de semânătură, fânaţ de 6 care de fân; în 1750 - un intravilan, arabil de 10 câble, fânaţ de 6 care de fân;în 1767 - 2 intravilane, sesie:  arabil de 2 câble; fânaţ de 7 care. în 1947 - sesie bisericească veche: arabil 8 j  620 st, fânaţ 695 st, păşune 3 j 700 st, sesie parohială veche: arător 13 j 1390 st, fânaţ 695 st, pădure 855st, păşune 4 j 555 st; prin reforma agrară: arabil 1 j 800 st, sesie cantorală veche:4 j 870 st.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.