BONŢIDA
sat,  reşedinţă comunală

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

Prima menţiune documentară a satului: 1263 - terra Bonchhyda şi evoluţia denumirii lui: 1307 - Bonchyda, 1407 - oppidum Bonczhyda, 1854 -Bonczida, Bonţida; u. Bonczida.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Bonţida, aşezare cu structură multietnică  este o veche şi statornică   vatră ortodoxă, în secolul al XV-lea, presupusă a fi parte din structura  Episcopiei  de la  Feleac, întemeiată de Ştefan cel Mare. Date despre parohie avem, însă, abia din  secolul al XVI-lea, aşa încât putem doar presupune că şi preotul de aici a participat la sinodul de la Cluj din zilele Crăciunului  anului  1570, convocat în 9 decembrie  de Ep. Pavel din Lancrăm. Din 1938 până în 1948, greco-catolicii, separaţi încă din 1887, aveau parohie de sine stătătoare.
            Până la intrarea în structura Protopopiatului Gherla, parohia  a făcut parte din  structura  protopopiatelor ortodoxe Dej (din 1 ianuarie  1882)  şi Cluj (din 1 ianuarie 1901). Maricole din 1913.

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut/are o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, evanghelici, unitarieni, calvini, armeano-gregorieni, izraeliţi, baptişti, adventişti, milenarişti, greco-catolici, ortodocşi:1733 - 150 fam;  1761 - 7 fam - 40 g-c; 1766 - 667 (337m-330f) ort.;   1767 - 616 loc (216 g-c,  80 fam - 400 ort); 1805 - 200 fam. ort.; 1829 -1831 - 1346 loc; 1846 -1847 - 200 ort;  1850 - 1814 loc (886 ort, 47 g-c, 198 r-c, 648 calv, 5 evgh, 33 izr); 1857 - 1889 loc (882 ort, 59 g-c, 201 r-c, 670 cv, 6 ltr, 13 unit, 18 izr, 30 a-c, 10 a-g); 1869 - 1724 loc (881 ort, 51 g-c, 181 r-c, 1 evgh, 580 cv., 2 unit, 28 izr.);  1880 - 1610 loc (757 ort,37 g-c, 218 r-c, 544 cv, 2 evgh, 1 unit, 47 izr, 4  alte relig); 1890 - 1942 loc (873 ort, 143 g-c, 191 r-c, 11 a-c, 666 cv, 58 izr);  1896 – 1939 loc.  (206 g-c, 203 r-c, 800 ort, 920 cv, 60 izr);  1898 -1939 loc  (206 g-c, 203 r-c, 800 ort, 670 cv, 60 alte confesiuni); 1900- 1915 loc  (200 g-c, 205 r-c, 800 ort, 670 cv, 40 izr); 1900 –  1081 loc (231 r-c, 772  cv., 2 evgh., 76 izr);  1900 - 2223 loc - (925 ort, 216 g-c, 231 r-c, 772 cv, 3  evgh, 76 izr); 1901 - 975 ort  cu filia Sic (17 ort);  1903- 1915 loc  (200 g-c, 205 r-c, 800 ort, 670 cv, 40 iudei); 1906 - 1815 loc. (100 g-c, 205 r-c, 800 ort, 670 cv, 40 izr); 1910 -1110 loc (287 r-c, 755 cv, 18 evgh, 3 unit, 47 izr);  1910 - 2357 loc (931 ort, 321 g-c, 287 r-c, 755 cv, 18 evgh, 3 unit, 42 izr); 1928 - 1120 ort (cu filia Sic); 1932 - 303 g-c; 1939 - 2186 loc (206 g-c, 203 r-c, 800 ort, 920 calv, 60 izr); 1941 - 247 fam.  g-c;  1941 - 2236 loc (958 ort, 283 g-c, 243 r-c, 705 cv, 7 evgh, 11 unit, 1 bpt, 24 izr, 4 alte religii); 1945 -1505 g-c; 1947- 2420 loc (312 g-c 60 r-c, 1180 ort., 841 cv, biserică, pastor Iosif Balint, 27 sectari); 1947 - 1579 loc (312 g-c, 60 r-c, 1180 ort,  27 sectari de diferite orientări); 1949 -1548 ort (1236 ort, 312  g-c reveniţi la ort.); 1950 - 387 ort; 1953 - 883 loc (66 r-c, 807 cv, 10 sect); 09.12.1954 - 408 fam.-1013 pers.; 25.10.1955 - 414 fam.; 05.06.1958 - 382 fam.1392 pers.; 18.02.1961 - 1391 pers.; 31.12.1962 - 2582 loc (382 fam.-1620 ort.; 68 r-c, 2 unit., 870 cv, 22 milen.; 1963 - 2677 loc (360 fam - 1365 ort; 70 r-c, 2 unit, 860 cv, 20 milen.); 1964 - 161 loc (70 r-c; 70 cv; 2 unit.; 3 bpt; 16 izr); 31.12.1966 –1719 loc (378 fam.-1415 ort., 200 cv, 70 r-c, 2 bpt, 2 adv., 29 unit., 1 alte secte); 1970 - 408 fam - 1550 pers.; 1972 - 420 fam - 1485 per;  07.05.1974 - 425  fam -1506 ort.

       Parohia  ortodoxă
            Deşi, în temeiul hotărârilor sinodale şi a edictelor imperiale din 1698 - 1701 ortodocşii, în mare parte  proveniţi din jelerii contelui Banffi şi din  căsătorii mixte, au fost declaraţi uniţi cu Biserica Romao-Catolică, bonţidenii au rămas statornici în credinţa străbună, abia în a doua  jumătate a secolului XIX, înfiripându-se un  nucleu greco-catolic şi acesta format nu din  convingere dogmatică,  ci dintr-un interes pământean. Parohia  a fost un centru de sprijin a ortodoxiei în zona de influienţă a localităţii cu ortodocşii din Bonţida afiliindu-se cei  din Gherla,  Lujerdiu  şi din  Sic.   
        
         Biserica
            Existenţa, presupusă, a unui preot în  1570,  presupune  şi existenţa unei comunităţi de credincioş şi a unei biseeici numai că nici  documentele accesibile, nici memoria satului nu păstrează,  asemenea   informaţii.
            O biserică  de piatră, acoperită cu şindrilă, zisă biserica din deal,  a fost construită  în 1645 sau cu puţin timp înaintea acestui an. Nici despre această biserică de pe  Coastă,  menţionata  într-o însemnare  de pe Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643) nu ştim decât că a existat. Presupunem că avea hramul Sf Arhangheli A fost demolată în 1950 după o tentativă nereuşită  de restaurare după planul lui Kóos Karoly. 
Dorindu-şi o biserică mai potrivită rostului ei, în 1925 Consiliu parohial  a  solicitat   meşterului Papp Alexandru din Cluj, să facă un  plan pentru   o biserică de lemn, biserică care urma a fi construită  pe locul caselor parohiale, unde-şi au acum  gospodăriile Blaga Ilie şi Kalos Andrei. Din motive financiare, proiectul a fost modificat.
Casele parohiale au fost  vândute, iar biserica construită pe un teren cumpărat de la  baronul Banffy Adalbert.Lucrarea, început în 1936, a fost încredinţată meşterului Vidican Alexandru,  intreprinzător din Nimigea de Sus. După decesul acestuia, lucrările au fost continuate de Lar Alex din Iclozel şi Szabo Gheorghe din Bonţida. Terminată în 1940, biserica de zid cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, a fost  înzestrată cu  iconostasul de la  Capela Seminarului Teologic Ortodox din  Cluj donat de Episcopie şi împodobit  cu icoane pictate de Iuhasz Ernest din Gherla şi sfinţită în 27 decembrie 1941 de Ep. Nicolae Colan. Costul icoanelor  de pe  iconostas a fost suportat  de înv. Pop Alexandru,  Haitău Vasile, Loşonţi Dumitru, Morar Maria, Căprar Vasile, Căprar Teodor, Căprar Maria, Căprar Ileana  căs Horvath, Blaga Alexandru, Losonţi Petru, Muntean Vasile şi Şuteu Nastasia. A fost pictată în 1947 de Copilu Ştefan din Cluj  ajutat de zugravul Mocean Ioan din Bonţida. Tot el a pictat şi icoanele de pe iconostas.  A fost repictată în 1978-1979 de Roman Simion  şi  sfinţită în 1980 de Ep. Teofil Herineanu.
Alte datări: construită în 1935 din  piatră cu acoperiş de ţiglă, în 1936, în 1936-1940,  în 1937-1941, în  1938, în 1940;  pictată  în 1951 de Copilu Ştefan din Cluj, în 1979 de Titorencu Ioan din Bucureşti; în 1947 iconostasul a fost împodobit cu icoane pictate  de Copilu Ştefan din Cluj  iar interiorul   zugrăvit de Moceanu Ioan din Bistriţa. 

         Casa parohială
         Odată cu construirea bisericii din deal, a fost construită  şi o casă parohială cu trei încăperi, demolată în 1925. Oficiul parohial  s-a  mutat în casa de pe uliţa ungurească  cumpărată de la familia  Banffy apoi vândută familiei Ilie Blaga a Blăgoaii (Pipirig). Pentru aceeaşi destinaţie, în 1930 parohia  a cumpărat  de la  baronul  Banffi  Albert din Răscruci,  o  casă cu 5 încăperi,  construită  în 1880 pentru administratorul hergheliei.

         Preoţi
         Gheorghe, în funcţie   în 1645
            Cosma Grigore (Gregorius Cosma), hirotonit în Transilvania în 1785; activ în 1805
Cosma Ioan (Ioan Kozma, Joannes Kozma), hirotonit de Ep Vasile Moga;  în funcţie în 1846/47, 1848. În 1858  introdus  în şcoala confesională a parohiei, scrierea cu alfabet latin.
            Emilian, preot şi învăţător. ??????
            Mihoc Ioan din Geaca (în alte surse din Someşeni), 1860-1889;
            Vesa  Ioan (Joannes Vesa, Vescan ?), din Geaca.  Preot şi învăţător în Bonţida cu filia Lujerdiu, 1882-1890 A decedat în 27 iunie 1890.
Cosma Ioan (Joannes Kozma), localnic; 1889-1890. fratele lui, Alexă, cantor, a trecut la g-c (1889-90).
Ciuca Simion, paroh în Apahida, administrator  parohial, 1890-1891;
Hango Gavril,  originar din Măgoaja;  preot-paroh în Bonţida cu filiile Sic şi Gherla (1891-1894); administrator al Institutului Seminarial Teologic-Pedagogic "Andreean" din Sibiu (1893-1900), spiritual la Institutul Corecţional din Gherla (1900). Colaborator la Enciclopedia Diaconovici. 
Prohie vacantă, 1895.
            Simeon Samoilă, paroh în Bonţida cu filia Sic, 1896.
            Parohie vacantă  1897;
Cupşa Augustin, originar din din Măgoaja. Absolvent al Seminarului "Andreean" din Sibiu;  în funcţie în 1897-1912.
            Cherecheş Petru, în funcţie în  1912 - 1920
Gherman Alexandru, în funcţie în  1920 - 1926
            Vlaicu Cornel,  născut în 20 martie 1901 în satul Păuşa, com. Românaş, jud. Sălaj. Studii: Şcoala Primară Zalău, (cls I 1907/08; IV, 1910/11), Poarta Sălajului (cls II-III 1908-1910), Liceul Reformat din Zalău (1911-1920) Academia Teologică din Sibiu (1922/23). Căsătorit cu Angela Corb din Păuşa, născută în 4 noiembrie 1910. Preot-paroh în Bonţida cu filia Sic (21.11.1926 - 03.11.1940; refugiat în toamna anului 1940; după revenirea din refugiu, paroh până în 1965), în refugiu,  paroh în  Tureni (04.11-30.04.1941), Muncel-Cimpeni (01.05.1941-30.04.1945). Copii: Zeno Cornel, n. în 12.11.1926, Aurel Vasile, n. în 24.01.1932, Angela Rodica, n. în 21.08.1944.
            Miclea Aurel 1941-1945, administrator parohial, 1945
            Mititeanu Ioan, născut în 16 august 1914 în satul Luşca (acum cartier al Năsăudului), în familia Mititean Macedon şi Victoria, n. Pop. Absolvent al Liceului "George Coşbuc" din Năsăud, promoţia 1933 şi al Academiei Teologice Greco-Catolice din Cluj, promoţia 1941.Căsătorit cju Florica Catarig. Preot-paroh în Groşi, jud. Maramureş (19.06.1941-31.10.1948), Bonţida 01.11.1948-?). Copii: Victoria Doina, n. în 15.01.1942, Felicia Maria, n. în 15. 01.1946. A decedat  în 18 august 1976.
            Moldovan Augustin  din Luna de Jos,  administrator interimar februarie -  martie 1959


                 Mărginean Ioan Petru, născut în 7 septembrie 1949 în Gherla, în familia Mărginean Vasile şi Elena. Studii: Şcoala Generală Nr. 2, Liceul "Petru Maior" din Gherla, Institutul Teologic de rang universitar din Sibiu, promoţia 1972. Căsătorit în 15 iulie 1972 cu Mureşan Ana, din Sâmboieni, născută în  6 decembrie 1949 în familia Mureşan Marian şi Maria. Hirotonit în 3, 4 august 1972. Preot-paroh în Sânicoară (1972 - l976), Bonţida (1976 -prezent). Hirotesit sachelar (l980), iconom (1984).
        
Cantori
            Au slujit în strana bisericii: Garda Gavril,  înv. şi cantor, 1902, Blaga Iacob, 1902-1932, 1959, Blaga Alexandru, Senior, născut în 20 decembrie 1887, diplomat, 1949, 1950, 1958, Blaga Alexandru, Junior 1932-1960….;Ursuţ Vasile, născut în 15 octombrie 1968, cantor asimilat  (diplomă din 23.02.2001) numit în  10.10.2001-prezen
        
         Şcoala confesională
            La sfârşitul sec. al XIX-lea a fost înfiinţată şcoala  de stat.
Localul şcolii: o cameră din  casa parohială de lângă biserica din deal;  o casă de pe Uliţa Ungurească  cumpărată prin  1910 de la familia  Bánffy (în 1935 pe locul ei şi-a ridicat casă fam. Vasile Chiorean,  în 1979  vândută  lui Ioan Gădălean de la care a  cumpărat-o  un anume Maier şi a  a transformat - o în  prăvălie şi cârciumă; acum, casa  lui  Teodor Oltean).
            Dascăli (ort) Urmele diecilor şi învăţătorilor vechi nu s-au putut afla. Învăţătorii din timpul mai nou sunt aceştia: Căprar Ioan (Ioan Căprariu) din loc 1882/83, Farcaş Bartolomemu (Bartolomei Farcaş) din Vima Mică 1883-1885, 1887, Vescan Ioan,  preot şi învăţător,  1885-1886; Conţiş Constantin (Constantin Conţiş) din Poiana Blenchi,  1885-/86, 1887/88, Bedelean Simion (Simion Bedeleanu) din Bedeleu 1886/87, Gârda Gavril (Gavril Gârda) din Gâlgău 1888-1910, Gherman Ioan 1910-1912..

         Parohia   greco-catolică
Parohie  greco-catoliocă (unită) din 1700. În timp "defectează", respectiv, revine la ortodoxie. Tot mai puţini, greco-catolicii s-au afiliat la parohia Vişa. Parohi: Fyörgy Simion, în funcţie în 1733; Ioan (Joannes),  preoţit peste hotare;  blagoslovit  de Ep.P.P. Aaron;  în funcţie în 1750, 1767;  Zaharia, hirotonit de Ep. Inochentie Micu-Klein; în 1768 a primit ajutor de la stat; apreciat de Ep. P. P.  Aron cu prilejul vizitaţiunii canonice din 1774 -1776 pentru fidelitatea faţa de biserica geco-catolică; activ în 1769.
În anul 1787, alţi câţiva ortodocşi  au trecut la greco-catolici. În 1790 li s-a alăturat cantorul Alexa,  fratele preotului Cosma Ioan, nemulţumit  că fiului său, tot  Alexa,  şi el cântăreţ  în strană, i s-a refuzat slujba dăscăliei, cuvenită  potrivit unei prevederi cutumiare, dată de protopop diacului Garda Gavril.    Încurajat  de protopopul Sicului, Ioan Fărcaşiu, care i-a  promis   că el îi va face  efiul dascăl dascăl, a trecut la uniţi împreună cu  doi cumnaţi, câteva neamuri şi alţi câţiva câţiva nemulţumiţi. După trei ani,  s-a înfiinţat parohia greco-catolică (Parohia conversa,  1890).
În lipsa bisericii, slujbele se oficiau în casa unui administrator al  grofului  Banffy Nicolae,  aflată  pe locul actualei case a lui Loşonţi Teodor. În jurul anilor 1827-1830,  greco-catolicii au construit,  din materiale recuperate de la biserica reformată dezafectată din Jucu de Jos, "biserica de lângă fântână". 
            În 1896 au cumpărat o casă de lemn  din satul Coasta care,   reconstruită pe  grădină cumpărată de la Toma Alexă (sau Negru Ioan), a fost folosită ca biserică până în  1935, an în care  au construit la răscrucea drumului spre Sic şi Gădălin biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril,  o biserică mică de piatră şi cărămidă, acoperită cu ţiglă, materiale recuperate de la  biserică romano - catolică  dezafectată  din  Coasta, la solicit Ep Dr. Iuliu Hossu donată bonţidenilor cu acordul  papsi  Pius XI. Iniţial, biserica a fost  construită de gr. Teleki în Jucu de Jos de unde, după mutarea familiei Teleki în Vişa şi dispariţia romano-catolicilor, a fost dusă în Coasta. A fost demolată în 1972.
            Până în 1938 parohia a fost administrată de preoţii: Ciuca Simion, paroh în Apahida,1890-1891;1893-1894, Moldovan Ananie, paroh în Cara, 1895, 1897, Pop Aurel (Aurelius Popu),  paroh în Jucu de Sus, 1896,  sau de preoţii parohiilor la care s-au afiliat: Oltean Vasile (Basilius Olteanu),1898, 1900, 1903, 1906 şi  Bidian Vasile din Răscruci,  Miclea Ioan, 1932 şi Miclea Aurel din Vişa, 1938 - 1945.
Din anul 1938, când s-a constituit în parohie de sine stătătoare, până în octombrie 1948  când s-a înfăpuit unificarea religioasă, au  administrat parohia: Vasiu Vasile şi Deac Ioan (Izidor ?)  din Jucu de Jos, Ciacoi Ioan din Răscruci, Chira Ioan din Fundătura, Sabău Augustin  din Luna de Jos, Opriş Nicolae (Vasile), 1942 -1946, Runcu Ioan, 1946-1948, 1949.

Cantori  
Au slujit în strana bisericii greco-catolice: Blaga Alexandru, născut în 20 decembrie 1880 în Beudiu, absolvent al cursului  de cantor la Orăştie. Cantor (1911-31.12.1959);  în 1958  pensionar; Vereş Ilie (Elias Veresiu), absolvent de preparandie,  cantor-docent,  1939, Onoşi Alexandru, Muntean Ioan,Loşonţi Vasile, 1947, 1948, Silaş Izidor (Isidorus Szilasi), cantor-docent, 1900,
 
         Şcoala confesională 
            Dascăli: Emilian, încep sec XX,  tatăl  lui Ştefan Emilian, n 18.08.1819 (cumnat cu pictorul Mişu Popp), Cosma Ioan (Ioan Kozma), preot şi învăţător,  a introdus  scrierea cu alfabet latin-1858; Flore Ioan, 1883, 1884; Vescan Ioan,  preot şi învăţător,  1885;  Post vacant,1886, Farcaş Vartolomeu (Vartolomeiu Fărcaş),1887, Silaşi Izidor (Isidorus Szilaşi), cantor-docent, 1903, absolvent de preparandie,Gherman Ioan (Joannes German), 1903, absolvent de preparandi,Vereş Ilie (Elias Veresiu) cantor-docent, 1906,  absolvent de  preparandie, Garda Gavrilă -1910; Gherman Ioan 1910-1912 ;
 
Bunuri de patrimoniu
Clopote:  4 bucăţi (3 de la biserica ort)  de 30 kg, din 1800 (la Loşonţi, din 1921),  de 60 kg, din 1891,  de la  Fabrica  de clopote din  Cluj; de 30 kg, de 50 kg produs în 1921 de Fabrica "N. Ionescu" din Bucureşti inscripţionat:  Cu mila lui Dumnezeu, prin noi inşine: Ilisie Oltean şi D. Maşan, iniţiatori şi prin alţi bonţideni în Bucureşti 1921",  în 1944  spart  de armant horthistă (unu de la biserica g-c) de 20 kg din  1911 de   la Fabrica de clopote din Cluj donat de ep. Sabo, inscripţionat: Kolosvari - 1911 (la Loşonţi, din 1891).

Bunuri funciare
În 1767 –un intravilan; arabil 2  câble, fânaţ 5 care; în 1767 (bis g-c) - un intravilan, sesie: arabil de 4 cubuli, fânaţ de 4 care;    în 1775 - 7 cubuli şi o miertă; un car de porunmb; 9 care de fân 1947- sesie bisericească veche: arabil -7j 555 st, fânaţ-5 j 862 st; pădure-800st; sesie parohială veche: arbil-16j 959 st; fânaţ-1584 st; prin reforma agrară: arabil-10 j; sesie cantorală veche: arabil-2 j 1104 st, fânaţ-1j, 610 st; păşune-345st. sesie crâsnicească veche: arabil-1525st; fânaţ-1330st

 

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.