BUZA
sat,  reşedinţă comunală

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

   Prima menţiune documentară a satului:1220 - villa Buza,  şi evoluţia denumirii lui: 1488 - oppidum Bwza,  1644 - Nemeş - Buzoh (Busa Nobilă);  ung.- Buza, germ. - Besotten,  Buzendorf.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Comuna   Buza are un hotar  de  20 km p,  răsfirat pe 6 văi, în luncile cărora s-au format  câteva   cătune (din 1956, sate) situate, faţă de centrul comunei la 2 km  (Buza - Belben, Buza - Tăpceş şi  Buza - Jeica),  la 3 km ( Buza - Faţa Morii şi Buza - Pustă, singurul cu   şcoală  cu clasele I-IV),  la 4 km (Buza - Vale, din 1956  satul Rotunda; în 1991  cu 10 fam - 30 pers).
Românii au fost ortodocşi. Trecuţi formal la biserica greco-catolică în 1700,  au rămas, în cea mai mare parte, ortodocşi. Puţin după mijlocul sec. al XVIII-lea, o parte dintre ei au fost convertiţi la greco-catolici (Parohie conversa ad S Unionem anno 1756).  În 1760 erau greco-catolici 3 preoţi (probabil membri  aceleiaşi familii) şi  16 familii, în vreme ce 120 de familii erau ortodoxe. 
 Satul  a fost reşedinţă efectivă sau nominală  de  protopopiat greco-catolic (1787,1789), district protopopial  în cadrul Protopopiatului Sic (1811), district arhidiaconal, în cadrul Decanatului Dăbâca (1835;1842), district vice-arhidiaconal în cadrul Arhidiaconatului Dâbâca (1867, 1877), tract protopopial (1882, 1884, 1900), sau, în  vremea ep. Ioan Bob (1782-1830),  reşedinţă de protopopiat (1800, 1804-1806, 1812-1835) şi district protopopial în cadrul Protopopiatului Sic (1811).
Filii: Buza - Cătun (în 1949 cu 432 credincioşi), Buza - Pusta, (din 1913; în 1947 - biserică de lemn  lemn cu hramul Sf. Arhangheli, constrută în  1906, renovată în  1927;  matricole din  1823; în 1949 cu 272 locuitori) ; Rotunda,   fără biserică (în 1973 cu 35 fam. ort.; în 1991  cu 10 fam. - 30 ort.; în 1994 cu 10 fam. -30 ort.).
 In 1805 era parohie ortodoxă cu 38 familii, reconvertite la  greco - catolici în 1828.A format parohie ortodoxă cu filiile Chiochiş,  Veresegyhaz,  Rotunda,  Buza - cătun (ulterior filie la Jimbor).
 Parohia  are matricole din 1823.

Structura confesională
Comunitatea  satului  a avut/are o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano - catolici, calvini, evanghelici, unitarieni, armeano - catolici, armeano - gregorieni, izraeliţi, baptişti, adventişti, penticostali,  greco - catolici, ortodocşi: 1733 - 60 fam. g-c 1750 - 565 g-c; 1760-62 - 136  fam şi 3 preoţi (120 fam. ort; 16 fam şi 3 pr. g-c; 1766 - 608 ort. (308m.-300f.);  1767 - 95 fam -321 loc (g-c:3 fam - 21 pers; or: 93 fam - 300 pers); 1784 - 45 fam.- 253 loc. în 39  case; 1760 - 123 fam (120 ort.-3 g-c);1769 - 608 ort ; 1805 - 39  fam. ort.;  1829 -1831-1182 loc; 1835 - 800 g-c.; 1842 - 844 g-c.; 1850 - 1377 loc (893 g-c, 33 r-c, 435 cv, 1 unit, 2 izr); 1857 - 1423 loc ( 886 g-c, 28 r-c, 496 cv, 2 unit, 8 izr, 3 a-c); 1867- 910  fam.; 1869 - 368 fam - 1383 pers (829 g-c, 22 r-c, 520 cv, 1 unit, 11 izr); 1877 - 890 g-c; 1880 - 1186 loc (628 g-c, 23 r-c, 499 cv, 1 unit, 25 izr); 1882  - 510 fam (499 g-c, 2 cv, 9 izr); 1886 - 1420 loc (870 g-c, 15 r-c, 515 cv, 20 izr);  1890 - 1658 loc ( 933 g-c, 28 r-c, 672 cv, 28 izr); 1891-1660 loc. (933 g-c, 28 r-c, 672 cv, 25 izr); l894 -  1418 loc. (833 g-c, 20 r-c, 550 cv, 15 izr); 1896 - 1588 loc. (920 g-c, 20 r-c, 630 cv., 18 izr); 1898 - 1692 loc. (934 g-c, 32 r-c, 700 cv, 26 izr); 1900 - 1804 loc (4 ort, 966 g-c, 62 r-c, 734 cv, 5 unit, 33 izr);  1903 - 1699 loc.  (932g-c, 40 r-c, 705 cv, 22 izr.); 1906 - 1168 loc. (1012 g-c, 49 r-c, 765 cv, 32 izr); 1914 - 2052 loc (1102 g-c, 52 r-c, 845 cv.; 4 unit, 49 izr.); 1932 - 1198 g-c;1910 - 2004 loc (4 ort, 1062 g-c, 56 r-c, 820 cv, 3 evgh, 59 izr); 1941 - 2362 loc (6 ort, 1288 g-c, 63 r-c, 983 cv 3 evgh, 8 bpt, 31 izr); 1947- 1196 loc. (1152 g-c, 42 r-c, 870 cv,  2 sectari); 1948 – 1467 g-c, reveniţi la ortodoxie 1305; 1949 - 1152 ort.; 1950 - 300  fam.;09.12.1954 - 325 fam.- 1253  pers.; 25.10.1955 - 48 fam.;  05.06.1958 -320 fam.-1246 pers.; 11.10.l958 - 1246 ort; 31.12.1962 - 350 fam.-1292 ort., 25 r-c, 1050 calv.; 7 bpt, 8 pnt; 1963 - 325 fam.-1157 pers.; 1964 - 335 fam-1144 g-c, 1060 ltr, 24 r-c, 8 pent, 11 bpt; 31.12.1966 - 1305 loc (317 fam-1133 ort., 106 cv., 25 r-c, 10 bpt, 25 adv, 6 pnt); 1970-324 fam.; 1974- 310 fam.-1240 pers.; 07.05.1974 - 310  fam -1240 ort.;  1977 - 320  fam.ort;  1982 - 250 fam. ort. ; 1991 - 240 fam.-700 ort;  1994 - 240 fam - 800 ort.

Biserica
O biserică de lemn, acum   monument istoric  cod 06 B O 201, a fost construită în 1601.Reparată în 1750,  pe cheltuial sa, de preotul Teodor Cosma, a dăinuit până în 1901.
O nouă biserică de lemn  a fost construită în 1650, astfel că, în 1733, satul avea două biserici.
 În 1756, urmare a trecerii unui grup de 16 familii la  greco-catolici,   ortodocşii,  rămaşi în posesia bisericii,  au construit pentru ei   o capelă.
În  1783 greco-catolicii au construit o mica biserică de lemn. Posibil ca aceasta să fie  biserica menţionată în 1820, şi  folosită până în jurul anului 1900. De la ea se păstrează câteva cărţi şi icoane.
 O nouă biserică  de lemn cu hramul  Sf Arhangheli Mihail şi Gavril a fost construită în anii 1900 -1903 de meşterul Petru Zăgrăian din Bozieş ajutat de Nistor Chiş ca intreprinzător. Costul lucrărilor a fost acoperit din contribuţia credincioşilor, din suma obţinută din vânzarea pădurii şi din  ajutoarele de la  Episcopiei şi Patriarhiei. A fost pictată de Iosiv Dipşe, binecuvântată  în 3 august 1903 de de preotul Salvan Paul din Ceaba, delegatul Episcopiei şi  sfinţită  în 20 mai 1923 de Ep. Dr. Iuliu Hossu. A fost renovată în 1946 Alte datări:  constuită  în 1900,  în 1902. Restaurată în 1966 cu ajutor de la  Arhiepiscopie  şi Patriarhiei.
În anii 1966-1967 meşteri locali coordonaţi de Ghergheni Gheorghe au  construit, pe locul celei vechi de lemn,  actuala  biserică de lemn cu hramul   Sf Arhangheli Mihail şi Gavril, pictată de Vasile Moraru în 1967-1968.Costul lucrărilor a fost suportat din contribuţia credincioşilor, din donaţiile unor  parohiii şi din venitul obţinut din vânzarea unei cantităţi de lemne  din pădurii bisericii. A fost sfinţită în 16 iulie 1968 de Arhiep. Teofil Herineanu.   
A fost reparată capital şi repictată de Indoleanu Horea Adrian din Gherla  în anii 1995-1997 şi sfinţită în 23 octombrie 1977 de ep. vicar dr. Irineu Pop Bistriţeanu.

 Casa parohială
  Clădire de lemn, menţionată în  1853;  clădire  de zid  cu 5 camere edificată în 1886, renovată în 1946. O  nouă casă parohială cu etaj a fost construită în 1976-1977. 


Preoţi
Savu  (Savul), în funcţie în  1733.
Vasile (Vasiliu),  în funcţie în  1733.
Cosma Teodor, unul din cei doi parohi în funcţie în 1750, an în care  a reparat biserica pe cheltuiala sa  şi i-a  dăruit un clopot.
Ioan, localnic,  hirotonit în 3 iunie 1763 de Ep Dionisie Novacovici.  A decedat în 4 aprilie 1880 la 51  de ani.
Hosu Savu (probabil acelaşi cu popa Savul din 1733), preoţit (hirotonit) peste hotare, blagoslovit (hirotonit) de Ep Inochentie Micu Klein; în funcţie în  1760-62, 1767.
Popovici Ioan din Feldioara, în funcţie  în 1767.
Filipan Vasile (Basilius Filipanu),  născut în Aluniş în 1766.A început pregătirea şcolară  în Bistriţa, a continuat-o în  Blaj şi a finalizat-o în Agria.  În 1789, era prefect de studii la Seminarul Central Greco-Catolic din Lwow (Lemberg). În 1789 obţine doctoratul în Teologie. În 1792, urmare a desfiinţării Seminarului, se duce la Blaj, unde a fost numit profesor  de Istorie Bisericească şi Filozofie,  prefect de studii şi revizor al cărţilor româneşti. În 1794 este trimis paroh în  Lăpuş (Lăpuşul Românesc) şi inspector al Tractelor Protopopiale Lăpuş şi Chioar. În 1796 a fost numit paroh în satul natal, Aluniş şi administrator protopopesc al Tractului Fărăgău. Protopop de Alecuş (1800),  apoi de Buza (2 noiembrie 1804-1807, 1814-1821) şi decan al comitatului Dăbâca, administrator al Protopopiatului Sânmărtin  (1807), canonic  capitular (1807), protopop de Blaj (1822-1823), prepozit şi vicar capitular (1821) profesor  de Drept Canonic şi Filozofie, prefect de studii, director al Seminarului Teologic. A scris Istoria bisericească, în limba latină. A decedat în 1832.
Filipan Petru  (Petrus Filipanu), în funcţie în 1835, 1842.
Filipan Ioan (Joannes Filipanu), născut în 1829 (în alte surse 1830), hirotonit în 1852 (în alte surse, 1851 sau 1854), vice-arhidiacon al Districtului Buza (1867);  vice-arhidiacon al Districtului  Sic, (1877);  paroh  în Buza, (în funcţie în 1867, 1877, 1882, 1890; în 1894 parohus deficiens  A decedat în 26 august 1895 la 65 de ani din care 43 preot. Fiul său, Emil, născut în 12 iulie 1852 a fost medic al gimnaziului şi al şcolilor fundaţionale din Năsăud
Hossu Anania (Ananias Hosszu), născut în 1849, hirotonit în 1871; administrator  parohial în Cheţiu (Kethelyensis), administrator al Oficiului Vice-Archi-Diaconal al Distictului Buza  şi inspector şcolar al şcolilor  greco-catolice din  Districtul  Buza (1877, 1894);  administrator parohial în Buza (1896). A decedat în 1899 la 50 de ani din care 24 preot.
Cheresteş Petru (Petrus Cheresteşiu), născut în 1860 în Bungard, jud. Bistriţa-Năsăud.  Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1883. Soţia, Valeria. Hirotonit în 1884. Administrator parohial în Ţentea (1884-1893), Cheţiu (1886, 1890), Buza (1893-1920), administrator al Districtului Vice-Arhidiaconal Buza (1899-?)  notar districtual; inspector şcolar al şcolilor  grco-catolice din  Districtul Buza. Este înmormântat în faţa bisericii din Buza.  
Măierean C. Alexandru  (Alexander, Maierean; Alexandru Măeran), născut în 1865 în com. Şieu-Măgheruş, jud. Bistriţa-Năsăud. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1884. Hirotonit în 1888. Preot-paroh în Fântânele (1894), administrator în Manic (1894-?), Fântânele (1898-?) Buza (1920-1930). A decedat în 18 mai 1930 la 65  ani din care 36 preot. 
Pop Emil,  născut în 1883, hirotonit în 1908; administrator parohial în funcţie în 1932, 1938
Suciu Ioan, născut în 3 aprilie 1913 în Măhal în familia Suciu Todica şi Eudochia, n. Boca. Studii: Şcoala Primară din Măhal (1920-1924), Liceul "Petru Maior" din Gherla (1925-1932), Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj, promoţia 1938.
Căsătorit în 11 martie 1939 cu Maria Vasiu, născută în 3 august 1912 în Ciugudul de Jos. Hirotonit  de Ep. Dr. Iuliu Hossu în 25, 26 martie 1939 în Cluj. Pedagog la Liceul "Petru Maior" din Gherla (01.09.1932-1937), contabil la Episcopia Greco-Catolică din Cluj (01.03.1937-31.03.1939), preot-paroh în Buza (01.04.1939-31.03.1962), Ţaga-Gholţ (01.04.1962-30.11.1972).
A fost pensionat la 01.12.1972. După pensionare a mai funcţionat în parohia Dăbâca (01.12.1972-30.11.1975).  Copii: Liciniu, n. în 14.01.1940, Maria, n. în 30.1l. 1941, Cecilia Angela, n. în 17.12.1947. În 1949-1950 a fost  reţinut de Securitate.
Cheresteş Iosif (Iosif Cheresteşiu), născut în 6 ianuarie 1921 în Milaş, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Cheresteş Gavril şi Maria. Hirotonit în 5 şi 7 octombrie 1945 la m-rea Nicula. Preot-paroh în Buza, Şoimeni (01.07.1963-?); Consilier eparhial.
Cherteş Iosif, născut în 24 iunie 1941 în Năsal, în familia Cherteş Ioan şi Nastasia, n. Mărginean. Studii: Şcoala Elementară din Năsal (cls.I-IV), Buza (cls V-VI) şi Ghiolţ (cls VII), Seminarul Teologic Ortodox din Cluj, promoţia 1959, Institutul Teologic Ortodox din Sibiu, promoţia 1963.
Căsătorit cu Silvia Şerbu, născută în 5 aprilie 1943  în Soroştin-Mediaş. Hirotonit în Catedrala Episcopală din Cluj de Ep. Teofil Herineanu în 6 octombrie 1963. Administrator parohial în Buza (01.11.1963-30.04.1969), preot-paroh în Luna de Jos (01.05.1969-?). Consilier administrativ la Episcopie. Preot-paroh în  parohia cu biserica Schimbarea la Fanţă  din Cluj-Napoca. Copii: Adriana-Maria, n. în 05.12.1964.
Ploscar Teodor (Teodor Ploscariu), născut în 2 iunie 1910 în satul Ceaba, com. Sîmnărtin. Jud. Cluj, în familia Ploscar Gheorghe şi Maria. Absolvent al Şcolii Normale de Învăţători.
 Căsătorit în 15 mai 1942 cu Valeria Suciu, născută în 17 iunie 1924. Învăţător  în Ungureni, jud. Maramureş (1934-1940). Absolvent al  Facultăţii de  Teologie.
Hirotonit  în 14 septembrie 1942 Preot în  Ciomârna, jud. Zalău (1942-1958), Giurtelecul Hododului (15.08.1958-01.02.1968), Aşchileu Mic (01.12.1942-30.05.1969), Buza (01.06.1969-30.06.1971), Aiton (01.07.1971-01.04.1983).
 A făcut parte dintre cei 38 de protopopi care, în anul 1948,  au prezentat actul revenirii greco-catolicilor  la Biserica Ortodoxă A decedant în 14 aprilie 1988.
Diaconescu Nicolae, preot-paroh în   Răscruci (?-01.11.1971) şi  Buza (01.07-31.12.1971)
Iliş Ioan, născut în 12 septembrie 1948 în satul Floreşti, com. Nimigea de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Iliş Teofil şi Ludovica. Absolvent al Institutului Teologic Ortodox din Sibiu, promoţia 1971.
Căsătorit în 24 septembrie 1971 cu Ioana Pop, născută în 21 august 1950 în Feldru. Hirotonit în 26 şi 31 octombrie 1971 în Cluj-Napoca de Ep. Teofil Herineanu. Preot-paroh în Buza (01.01.1972-30.09.1974), Feldru II (01.10.1974-prezent). Copii: Adriana-Maria, n. în 07.09.1972.
Sugar Liviu, născut în 26 februarie 1951 în satul Manic, com. Chiochiş, jud. Bistrihţa-Năsăud, în familia Şugar Vasile şi Maria, n. Rus.
Studii: Şcoala Generală din Jimbor (1958-1966), Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1966-1971), Institutul Teologie Ortodox de rang Universitar din Sibiu (din 1974 la fără frecvenţă), promoţia 1976.
Căsătorit cu învăţătoarea Silvia Maria Surd, născută în 11 iulie 1952 în Jimbor. Hirotonit în 21, 22 noiembrie 1974 de arh. Teofil Herineanu.  Preot-paroh în Buza  (01.12.1974- 31.05.1982),  Bistriţa V (01.06.1982-?).Copii: Liviu Claudiu, n. în 17.08.1975, Claudia Andreea, n. în 01.05.1978.

           

Pop Petru, născut în 19 iunie 1952 în Rusu de Sus, com. Nuşeni,  jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Pop Vasile şi Livia, n. Moroşan. Studii: Şcoala Elementară din Rusu de Sus (cls. I-IV) şi Nuşeni (cls. V-VIII), Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca.
Căsătorit cu Cornelia Maria, născută în 3 ianuarie 1954 în Rusu de Sus. Hirotonit în 6 august 1976 de Arhiep Teofil Herineanu şi în  8 august de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu. 
Preot-paroh în Jimbor (01.09.1976-30.09.1982) şi Buza (01.10.1982-prezent). Hirotesit  iconom (29.10.1997). Copii: Cornelia, n. în 07.08.1977, Antoniu-Marcel, n. în 09.08.1979, Claudiu-Florin, n. în 14.04.1984, Narcisa-Maria, n. în 11.08.1985.

 

Cantori
Au slujit în strana bisericii:Pop Alexandru (Alexander Popu), 1867, 1877, 1882, 1886, 1890; Timandi Petru (Petrus Timandi), 1894, Timandi Partenie (Partenius Timandi), 1896, 1898, 1900, 1903, 1906, 1914; Timandi Ioan, n. 19.06.1900 în Buza; absolvent a 7 clase primare; cantor cu  diplomă  (06.04.1925-01.01.1932; 01.08.1941- 15.01.1945; 30.11.1948- 01.09.1951; 1964); Timandi Constantin, născut în 9 ianuarie 1948 în Buza, în familia Timandi Ioan şi Iuliana, n. Bălaş. Studii: Şcoala Generală de 7 ani din Buza, Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (examen de asimilare). Căsătorit în 10 februarie 1971 în Buza cu Maria Ivaş, născută în 18 octombrie 1952 în Ceaba în familia Ivaş Ioan şi Titiana, născută Ploscar. Copii: Gabriela-Lenuţa, n. în 01.02.1973, Maria-Costinela, n. în 16.11.1974, Violeta-Adela, n. în 07.07.1977.

Şcoala confesională
Localul şcolii: clădire de lemn  (1867, 1890); edificat în 1909.
Şcolari: 1867- 68; 1877- 60; 1886 - 78 (65 la zi, 13 la repetiţie); 1890 – 72 (65 la zi, 7 la repetiţie);   1894  - 121(83 la zi, 38 la repetiţie); 1896 – 119 (94 la zi, 25 la repetiţie); 1898 -  101 (83 la zi, 18 la repetiţie), 3 la  şcoala comunală; 1900-100 (76 la zi, 24 la repetiţie), 1 în şcoala  comunală;   1903 -121 (96 la zi,  25 la repetiţie),  2 la şcoala comunală;  1906 -109 (81 la zi, 28 la repetiţie); 1914 –112 (68 la zi, 44 la repetiţie),  4 la şcoala comunală). 
Dascăli: Silaşi Ambrozie (Ambrosius Szilasi),1867,1877;   Moldovan Andrei (Andreas Moldovanu), 1886, 1890, 1894; Latiş Andrei (Alexius Latisiu), calificat, 1896; Pop P. Pompiliu (Pompilius Popu), 1898; Mureşan Ioan (Joannes Mureşianu) absolvent de  preparandie, 1900;  Moldovan Nicolae (Nicolaus  Moldovanu), absolvent  de preparandie, 1903;   Babaleu Alexandru (Alexander Babaleu),  absolvent de preparandie, 1906; Cristea Macedon (Macedonus Cristea), absolvent de  preparandie, 1914

Bunuri de patrimoniu
Icoane:  mai multe, provenite de la biserica anterioră. O icoană de mari dimensiuni, Maica Domnului cu Pruncul, avănd un ancadrament cu colonete, a fost pictată de Nichihta Zugravul în anul 1753, după cum notează inscripţia din partea de jos: "Aiastă icoană o am făcut eu, Nechita Zugravul, să fie pomană rodului mieu şi mie în viaci.1753". După cum reiese din inscripţie, donatorul icoanei este însuşi pictorul, un foarte active artist în părţile Clujului, Huedinului şi în partea de răsărit a judeţului Sălaj. Faptul acesta poate sugera ipoteza  că Nechita Zugravul este locuitor al acestui sat din Câmpia Transilvaniei. În aceeaşi biserică se păstrează şi o icoană împărăteascăde tipul Deisis, semnată Gavril Zugrav şi datată în anul 1768, icoana fiind cu fond de aur, pictată cu minuţiozitate de caligraf, cu o compoziţie arhaică ce sugerează contacte ale artistului cu meşteri veniţi de la sudul Carpaţilor. Pictorul pare  să fie identic cu cel ce pictează câţiva ani mai devreme la Boju, jud. Cluj.
Clopote: de 100 kg din 1912; de 80 kg din 1922 de la Timişoara
Cărţi: Octoih mare, sec. XVII; Evhologhion, Antologhion, Octoih mic, Strastnic, Blaj, 1753, Evanghelie, Bucureşti, 1760, Penticostar, Blaj, 1768, Triod, Blaj, 1771, Liturghier, Blaj, 1795, Octoih, Blaj, 1870, Penticostar, Blaj, 1792, Apostol, Blaj, 1878, Eanghelie, Blaj, 1893. 

Bunuri funciare
 În 1733 - un intravilan, arabil de 8  câble de semânătură; în 1750 - arabil de 24 câble de semânătură, fânaţ de 2 care; în 1760 - 1962 - intravilan; sesie: arabil de 8  câble,  fânaţ de 5 care,  arabil de 25 câble de semânătură, fânaţ de 12 care, vie de 10  vedre; în 1767 – sesie: arabil de 8 câble de semânătură, fânaţ de 5 care; în 1947 -  sesie bisericească veche: arător 14 j, pădure 12 j; prin reforma agrară: arător 2 j, fânaţ 10 j; sesie parohială veche: arător 30 j, fânaţ 3 j, 1200 st, păşune 10 j; sesie cantorală veche: arător 5 j.


PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.