Corneni
sat, com Aluniş

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

Prima menţiune documentară a satului: 1219 - villa Scil şi evoluţia denumirii lui: 1272 - terra Zylkerek; 1292 - Sykereke; 1750 - Şonkerek; Şintereguţ, Şintereag; Corneni, Şintereguţ ung. Szükėrek, Szilkėrek

Date şi aspecte din istoria parohiei
Aşezare multietnică, alcătuită din românii,  maghiari (6 în 1850, 24 în 1880, 18 în 1900, 10 în 1930) şi evrei (6 în 1850 şi 1889, 11 în 1900, 2 în 1930). Veche parohie ortodoxă,  trecută la unire (greco-catolici) în 1700. Sub influienţa mişcării pro-ortodoxe condusă de călugărul Sofronie de la mănăstirea Plăişorul Ciorii (Cioara), revin la ortodoxie, în 1760 toate  cele 41 de familii declarându-se ortodoxe, greco-catolici rămânând  doar cei doi  preoţi. 
            Reconvertiţi de Ep. Grigore Maior cu priejul vizitaţiunii canonice în parohiile de pe valea Someşului Mic din 10 august-10 septembrie 1774
            În perioada 1767-1782, numărul protopopiatelor a fost redus la 71. În locul fostului protopopiat Bonţ se formează  protopopiatele Gherla şi  Şintereag (Şintereguţ).  În 1782, Sintereagul (Şintereguţ)  era reşedinţă de protopopiat. Fie est vorba de noua denumire a protopopiatului Bonţ care în 1782 nu mai apare în documente  şi care în 1767 cuprindea Şintereagul (Şintereguţ), fie e un nou protopopiat desprins din cel al Bonţului, condus de pr. Alexandru Fogoroşi, participant la sinodul din august 1782.Reven la ortodoxie în octombrie 1948. 
            Până în 1956 când s-a afiliat cu  Ghiroltul, a fost parohie de sine stătătoare. În şedinţa plenară a Consiliului Eparhial din 1 octombrie 1976 s-a propus înfiinţarea parohiei Corneni-Vale prin  desprinderea filei Corneni de Ghirolt şi  a filiei Vale de Aluniş,  hotărâre materializată în 11 iulie 1977. În 2 aprilie 1978 s-a propus dezmembrarea parohiei în filii, dar propunerea nu a fost acceptată. Are  matricole din 1804, 1834, 1858.

            Structura confesională
            Satul a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv alcătuită din romano-catolici, calvini, izraeliţi,  greco-catolici, ortodocşi:1733 -18 fam g-c; 1750 - 213 g-c ; 1760 - 62 - 41fam. -205 ort; 1760 -78 fam. (12 g-c; 56 ort.); 1761 – 41 fam- 207 per. (ort.: 40 fam - 200  pers; g-c.: 1 fam-7 pers); 1766 – 188 (95 m.-93 f.); 1767 - 41 fam - 203 loc (40 fam-200 ort; 1fam.-3  g-c.);  1829-1831 - 184  g-c; 1835 - 265 g-c; 1842 - 237  g-c;   1850 - 235 loc (223  g-c, 6 r-c, 6 izr); 1857 - 679 loc (452 g-c, 120 r-c, 79 cv, 1 unit, 27 izr); 1867 -   80 (50m -30f ); 1867 - 247 g-c; 1869 - 317 loc (281 g-c, 5 r-c, 27 cv, 4 izr); 1877 - 315 g-c;   1880 - 280 loc (250  g-c, 1 r-c, 23 cv, 6 izr); 1882 - 283 loc (261 g-c, 1 r-c, 16 cv, 6 izr); 1886 - 293 loc  (271 g-c, 1 r-c, 15 cv, 6 izr); 1890 - 294 loc (264 g-c, 24  cv, 6 izr); 1890 - 288 loc.  (267g-c, 1r-c , 15 cv, 6 izr); 1894 - 308 loc. (277 g-c, 4 r-c, 18 cv, 9 izr); 1896 - 283 loc.(261 g-c, 1 r-c, 16 calv, 6 izr; 1898 - 325 (295 g-c, 4 r-c, 18 cv, 8 izr);  1900 - 296 loc. (286 g-c, 1 r-c, 4 cv., 5 izr);  1900 - 299 loc (280  g-c, 1 r-c, 7 cv, 11 izr); 1903 – 311 loc (307 g-c, 1 cv, 3 izr); 1906 – 279 loc (274 g-c, 1  cv, 4 izr);  1910 - 318 loc (311 g-c, 4 cv, 3 izr);  1914 - 312 loc (302  g-c, 3 cv, 7 izr);  1932 - 400 g-c; 1941 - 421 g-c; 1941 - 415 loc (408 g-c, 2 r-c, 3  cv, 2 izr); 1944 -73 fam-385 g-c; 1947- 401loc (396 g-c; 3 r-c, 2 cv.); 1947– 401 loc. (396 g-c, 3 r-c, 2 cv); 1948 - 476 g-c reveniţi la ort;1949 - 396 ort.;  09.12.1954 - 90 fam - 499 ort.; 05.06.1958 - 94 fam - 523 ort.; 1958 - 99 fam.-523 ort;  31.12.1962 - 561 loc (108 fam.-531 ort, 30 cv.); 31.12. 1966 - 98 fam..- 413 ort.; 1971 - 92 fam. ort; 1973 -72 fam.- 520 ort.; 1974 - 93 fam.ort 1991-70 fam.- 200 ort.;  1994 -70 fam.- 250 ort.
           
            Biserica
O biserică de lemn cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril despre care nu se ştie cine şi  când a construit-o,  exista în 1730 pe Dâmb, în perimetrul vechiului cimitir. Ortodoxă  de la întemeiere, biserica a fost ocupată în 1760 de greco-catolici.
            În 1905, credincioşii au cumpărat biserica de lemn din Jichişu de Sus, renovată în 1818,  adusă în sat în 1906  şi reconstruită de meşteri locali. A fost  reparată capital şi tencuită în exterior în 1933-1937, în 1970 şi  zugrăvită  în 1976. 
            Prin anii 1938-1939 s-a încercat construirea unei noi biserici, iniţiativă încurajată şi sprijinită de unul din  fii  fostului preot Tătaru, ajuns rezident regal. Războiul şi ce a urmat după el (dificultaţile economice, seceta,  instabilitatea politică, insntaurarea regimului socialist),  au impus amânarea proiectului. În 1970 biserica era pe cale să se prăbuşească. Pentru a evita un accident,  autorităţile au aprobat repararea  capitală. Folosindu-se de această înlesnire, credincioşii au construit o nouă  biserică, cu acelaşi hram,  lucrare efectuată de meşteri locali coordonanţi de Tiocan Doruţ şi Tiocan Aron în anii 1974- 1976. A fost   sfinţită în 12 septembrie 1976 de un sobor de preoţi între care şi fostul preot Cerghi Teodor, în frunte cu  Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu, în prezenţa unu mare număr de credincioşi.
         Alte datări: construită  în 1974.

         Casa parohială:
            Clădire  de zid cu 3  camere, construită ante 1733,  renovată în 1836. O casă parohială a fost construită la o dată necunoscută  în apropierea bisericii de pe Dâmb. În timpul pastoraţiei preotului Târnovan Ioan  satul a  cumpărat casa lui Melian, mutat în Dezmir, aflată în centrul satului, aproape de biserică, destinând-o casei parohiale.
             
          Preoţi
Preot nenominalizat,  taxalist  pe domeniul grofului Corniş, în funcţie în 1733, 1750
Pop Grigore (Grigore Popeni) din  Zăpârţ (acum Băbdiu, com. Bobâlna, jud. Cluj),  hirotonit de Ep. Meletie Kovacs la Arad în 1751; recomandat de solgăbirăul Cseh Ianoş; în funcţie în 1751-1761.  În 1760-62 satul avea doi preoţi g-c. nenominalizaţi. Presupunem  că unul dintre ei era Pop Grigore  (Grigore Popeni) în funcţie şi în  1767.
Baldi Ioan (Joannes Baldi), în funcţie în  1835 
Maroşan Ioan (Joannes Maroşan), în funcţie în 1842
Cerghi Ioan de Căuaş (Joannes Csergi de Ėr-Kávás), născut în 1819; hirotonit în 1844; paroh  în Corneni în perioada 1844-1886. A decedat în 1886 la 67 de ani din care 42 preot.
Silaşi Ioan (Joannes Szilasi), născut în 1816, hirotonit în  1839; în funcţie în 1867.
 Gavrilă, în funcţie  1867;  n-au arătat dalteria
 Parohie vacantă, 1886  Tătar Ioan (Joannes Tataru), născut în 1858 în Lujerdiu. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1885. Hirotonit în 1887. Administrator parochial în Corneni (1887-1916) şi  în Băiţa (1921-1922). Unul din fii săi, Coriolan (Koryolan), născut în 11 martie 1889, a absolvit Gimnaziul Superior de Stat din Gherla şi Facultatea de Medicină a Universităţii "Frantz Ferdinand" din Cluj (1907-1913).
Boroş Alimpiu, în funcţie în 1916 -1917
Boca Emil, născut în 1 iunie 1890 în Gherla. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Hirotonit în 1918.Preot-paroh   în Corneni (07.04.1918-18.09.1932), Iclod, Teocu de Sus,  Arad - Şaga II. Frate cu Dr. Iuliu Boca şi preotul Paul Boca. A decedat în 1955
Cerghi Teodor, născut în 20 martie 1914 în Corneni. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice. Căsătorit cu Micle Eugenia, fiica învăţătorului Micle. Preot în, Corneni (1936-1956), Vale (1950-1956),Pâglişa (1956- 1963),Sanicoara (1963-1966) ,Dezmir (1966-1969).Copii: Horaţiu, n. în 01.09.1939, Tiberiu, n. în 10.06.1941, Pompeiu, n. în 10.1l0.l943, Maria, n. în 02.02.1948.;
                Parohie vacantă (1956 -1978)   deservită de preoţi din Aluniş, Ghirolt, Orman, Pintic, ş.a.: Galea Ioan, Tecar Sabin, Gălbălniceanu Ilie, Rebenciuc Ioan, Matei Aron, Ieremia Ioan;
                Danciu Valentin, paroh în funcţie în 01.01.1968-28.02.1969). Transferat în Protopopiatul Zalău;
            Mureşan Gheorghe, născut în 3 ianuarie 1946 în com. Lechinţa, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Mureşan Mureşan Gheorghe şi Susana, n. Florian. Studii: Şcoala Generală din Lechinţa, Şcoala Profesională de Mecanizatori Agricoli din Beclean pe Someş, Seminarul Special din Curtea de Argeş (1971-1974). Căsătorit în 27 august 1973 cu Gheorghiţa Dinescu din Valea Dorului, jud. Argeş, născută în 27 mai 1950. Hirotonit de Arh. Teofil Herineanu în Cluj-Napoca,   diacon în 2 şi preot  3 august 1974. Mecanic agricol la S.M.T. Şieu-Odorhei (15.07.1963-23.10.1966), militar în termen (24.10.1966-12.02.1968), muncitor la C.F.R. Secţia L.8 Bistriţa, Districtul Bistriţa (01.09.1968-18.09.1971), preot-paroh în Ceaba (01.09.1974-31.08.1977), Corneni (01.09,.1977-30.09.1978), Sîmboieni (01.10.1978-30.11.200), Chiuieşti II (01.12.2000-11.02.2010). Pensionat în 12.02.2010. Hirotesit sachelar, iconom (15.05.1983), stavrofor (12.08.2001). Copii: Mihaela-Simona, n. în 27.09.1974, Ionela-Maria, n. în 06.12.1976, George-Ciprian, n. în 14.02.1980.
Tîrnovan Ioan, născut în 8 iunie 1948 în satul Ghiolţ, com. Taga, jud. Cluj, în familia Tîrnovan Vasile şi Iuliana, n. Ştef. Studii: Şcoala Elementară de 7 ani din Ţaga, Seminarul Special din Curtea de Argeş (01.09.1974-30.09.1978), Liceul Teoretic din Gherla (?). Căsătorit în 12 iulie 1976 în Ţaga  cu Maria Mustea din Diviciorii Mici, născută în 12 august 1955 în familia Mustea Lazăr şi Ana, născută Turcu.  Hirotonit de Arhiep. Teofil Herineanu în 1 şi 2 august 1974 în Cluj-Napoca. Muncitor necalificat la Intreprinderea "Someşul" (18.09.1968-02.03.1971) şi Cooperativa "Lemnul" (02.03-30.09.1971) din Gherla. Preot-paroh în Sâmboieni (01.09.1974-30.09.1978-01.10.1978-?). Corneni cu filia Vale,  transferat disciplinar   (01.10.1978-30.;09.1986; până în 2004 ca pensionar). Pensionat la 1 octombrie 1986. Copii: Liviu, n. în 12.03.1977, Mariana Ioana, n. în 18.03.1980.
            Boroş Ioan, administrator interimar  (2004-2005); 


            Dobocan Petru-Lucian, născut în 9 decembrie 1971 în Iclod, în familia Dobocan Nicolae şi Maria din Fundătura. Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Oradea, promoţia 1997. Căsătorit în Gherla în  12.10.1996 cu Dîrjan Ileana, născută în 6 aprilie 1975 în familia Dîrjan Traian şi Ileana. Preot-paroh în Pădurenii (01.01.1998-2000), preot misionar la Spitalul Clinic Municipal din Gherla (15.10.2000-31.12.2004), preot-paroh în Corneni cu filia din  Orman;  (01.01.2005-prezent), contabil la Protopopiatul Ortodox Gherla ((01.01.2007-?). Hirotesit sachelar (18.10.2002). Copii: Lucian Mihai, n. în 16.11.1997, Diana Mihaela, n. în 20.04.2001, Darius Ştefan, n. în 09.08.2006

Cantori
 Baldi Iacob (Baldi Jacobus), 1867; Post vacant, 1877; Cerghi Iosif (Csergi Josephus), interimar,  1882, 1886, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900; 1903, 1906, 19014, 1932, 1941, 1947  Roh Teodor (Roh Theodorus), Florian Grigore; Neag Simion, născut în 24.02.1908, diplomat;  în funcţie în  1947, 1958;  Tiocan Dumitru, Tiocan Gavril-Bila, Ştir Tiberiu, Aron Vasilie.
             
            Şcoala confesională
Şcoală comună cu filia Vale
Localul şcolii: În 1867, an în  care este menţionată existenţa şcolii, nu exista o clădire destinantă ei (dom scholaris nulla, 1867). Cursurile se desfăşurau în casa parohială, în casa cantorală sau într-o casă  închiriată, cum de pildă, casa lui Teocan Ioan (Horoanc), cum se ştie din istoria nescrisă a satului. In 1877 satul avea local de şcoală, construit din lemn; ruinat în 1890.  În 1896 şcoala funcţiona într-o clădire de zid. 
            Şcolari: 1867- 20 (11m - 9f); 1877 - 25; 1882 -19 (12 la zi, 7 la repetiţie);    1886 - 22 (12 la zi, 10 la repetiţie);  1890 - 36 (24 la zi, 12 la repetiţie); 1894 – (32 la zi, 10 la repetiţie); 1896 – 19 (12 la zi, 7 la repetiţie); 1898 - 34 (26 la zi, 8 la repetiţie);  1900 – 51 (37 la zi, 14 la repetiţie), 4 în şc. com. Pentru stimularea interesului faţă de şcoală, spre sfârşitul veacului al XIX-lea, Balog Gheorghe (Gheorghie Bologu) a instituit un fond, din dobânzile  căruia erau premiaţi copii silitori.
Dascăli:  Bătinaş Ioan (Joannes Batinasiu), 1867; Nemeş Ioan (Joannes Nemesiu), 1877, în 1882 interimar, 1886, 1890, 1894,  1896, 1898, 1900 ;  Belindeanu Ioan, 1903;  Boca Ioan, 1906; Post vacant, 1914.
                 
            Bunuri de patrimoniu
            Icoane: (pe lemn) Iisus Pantocrator, Maica Domnului cu Pruncul,  Arhanghelul Mihail, Sf.  Nicolae.
            Clopote: În anul 1900 biserica avea două clopote, unul  din 1850,  celălalt,  nedatat,  mai vechi.
            Cărţi: Evanghelie, Blaj, 1765; Minee pe tot anul (12 bucăţi), Blaj, 1781; Strastnic, Blaj, 1817; Apostol, Blaj, 1802; Penticostar, Bucureşti, 1895
           
            Bunuri funciare
            În 1733 - arabil de 6 câble, fânaţ de 4 care; în 1750 - un intravilan (probabil, grădina de lângă casa parohială, teren  donat în 1750 de Dioszegi Zsigmond),  arabil de 10 câble, fânaţ de 4 care;  1760 - arabil de 6 câble, fânaţ de 5 care; în  1767- un intravilan, un  arabil de 7  câble de semânăturtă şi un  fânaţ de 3  care; în 1947 - sesie bisericească prin reforma agrară: arător 8 j; sesie parohială veche: arător 8 j, fânaţ 12 j, păşune, 8 j, ; prin reforma agrară: arător 4 j; sesie cantorală prin reforma agrară: arător 3 j. Clejia era pe Dealul Popii.


PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.