CUBLESU SOMESAN
sat, com Panticeu

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

            Prima menţiune documentară a satului:1306-1310 - Kubulus şi evoluţia denumirii lui: 1329, 1306, 1310 - Kublus; 1329 - Kwblus; 1332 -sacerdos de Hublus <= Kwblus>; 1355 - Chublus; 1587 - 1589 - Keobleos; 1733 - Köblós; 1835 - Köbles, 1850 - Kublesu ungureszk (Cubleşu Unguresc); 1854 -Magyar-Köblós (Cubleşu Maghiar); Cubleşu Someşan.
           
            Date şi aspecte din istoria parohiei
            Satul s-a dezvoltat de-a lungul  a 8 km  pe malurile Văii Buduşului  şi ramificaţiilor sale de apă,  văile şi pâraiele Budacului,  Elciul, Izvorasca, Corneştiul, Cărmăjoara, Bărău.  După tradiţie,  satul s-a alcătuit în jurul anului 1300 pe Pălute, Poderei şi  Măzărişte unde era şi  biserica. Cu timpul, oamenii s-a mutat spre soare răsare, adunându-se într-o  vatră mai mare, pe Ţiligrad, pe loc mai potrivit ieşirii în lume, spre Pâglişa, Dârja, Panticeu, Elciu, Vâlcelele, Igriţia, Tiocu de Jos, Tiocu de Sus, Corneşti. Aşezare cu populaţie multietnică şi multiconfesională. Se spune că, în timpul unei invazii tătăreşti, clopotul bisericii a fost aruncat într-o fântână
            Parohie greco-catolică din 1698 ("parohie erecta 1698"). Sub influienţa  mişcării pro-ortodoxe  condusă de călugărul Sofronie de la mănăstirea Plăişorul Ciorii (Cioara), credincioşii au revenit la ortodoxie. Pentru scurtă vreme. În 1867 parohia a redevenit greco-catolică (erecta, îndreptată). Până în 1948, când au revenit   la ortodoxie.
            Biserica are matricole  din 1824.  Filii: Tiocu de Jos -1882
        
         Structura confesională
            Satul a avut/are o structrură multiconfesională, simultan sau succesiv alcătuită din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici,  izraeliţi,  baptişti, adventişti, penticostali,  greco-catolici, ortodocşi: 1733 - 58 fam g-c; 1750 - 343 g-c; 12 în 1760 - 68 loc (56 ort, 12 g-c); 1761 - 15 fam - 91 g-c; 1766 - 434 ort  (228 m.-206 f.); 1767 - 61 fam - 338 loc (17 fam - 98 p g-c; 44 fam - 240 ort); 1835 - 585 g-c; 1842 - 650 g-c 1850 - 911 loc (740 g-c, 136 cv, 15 evgh, 3 unit, 17 izr); 1857 - 947 loc (809 g-c, 18 r-c, 115 cv, 5 izr); 1867 - 68 loc (12 g-c, 56 ort);  1869- 1048 loc (856 g-c, 12 r-c, 166 cv, 1 unit., 13 izr); 1877 - 760 g-c; 1880 - 1025 loc (799 g-c, 24 r-c, 162 cv, 40 izr); 1882 - 1010 loc (809 g-c,165 cv, 36 izr,  20 r-c); 1886 - 1030 loc (165 cv, 36 izr, 809 g-c, 20 r-c); 1890 - 2546 loc (1654 cv, 36 izr,  836 g-c, 20 r-c); 1890 - 1141 loc (856 g-c, 79 r-c, 163 cv, 2 unit, 41 izr); 1894 -  973 loc (105 cv, 30 izr, 833 g-c, 35 r-c) ; 1896 - 1072 loc (36 izr, 170 cv,  850 g-c, 16 r-c; 1898 - 1126 loc (163 cv, 2 unit, 40 izr, 861 g-c, 60 r-c);  1900 - 1095 loc (171 calv, 42 izr, 818 g-c, 1 ort, 63 r-c; 1900- 936 loc (1 ort, 818 g-c, 63 r-c, 171 cv, 42 izr); 1903 - 1103 loc (163 cv, 2 unit, 40 izr,  818 g-c, 60 r-c),  1906 - 1066 loc (2 unit, 103 cv, 40 izr,  60 r-c, 861 g-c); 1910 - 1119 loc (205 cv, 3 unit, 71 r-c, 848 g-c, 2 ort); 1910-1166 loc (2 ort, 848 g-c, 71 r-c, 205 cv, 3 unit, 37 izr); 1914 - 1154 loc (166 cv,  58 r-c, 18 izr,  912 g-c); 1932 - 1013 g-c; 1941 - 1142 g-c;1941 - 1420 loc (2 ort, 1118 g-c, 70 r-c, 220 cv, 1 evgh, 1 unit, 8 izr); 1947 -1289 loc  (1080 g-c, 141 r-c bis filie la Corneşti, 152 cv bis past Nicolae Csakany, 16 de dif confes); 1947 - 152 cv, 6 sect,  141 r-c, 525 g.-c reveniţi la ortod.; 1949 - 1080 ort;  1949 -1010 ort; 30.05.1950 - 363 fam.-1080 pers.; 1953 - 368 fam.-1186 pers.; 18.02.1961 - 1251 ort; 31.12.1962 -252 fam.-1251 ort 112 r--c, 165 cv, 20  bpt, 15 adv; 1963 - 228 fam - 1123 ort, 80 r-c, 150 cv, 35 pent, 52 ieh.; 31.12.1964 - 150 cv, 228 fam-1233 ort, 35 pnt.; 31.12.1966 - 252 fam - 890 ort; 1971 - 198 fam.-740 ort; 07.05.1974 - 198 fam.-675 ort ; 1975 - 20  bpt, 15 adv. 1982 - 204 ort; 1982 - 5 r-c,  35 cv, 34 pnt, 40 ieh); 1990 - 1086 loc (60 r-c, 163 cv, 2 unit, 861 ort);  1991 -130 fam.-325 ort ;1994 -130 fam - 420 ort.

Biserica
            Conscripţia din 1733 menţionează existenţa unei biseici de lemn cu hramul Fecioara Maria, (Preacurata Vergură Maria) despre care  nu avem informaţii privitoare la ctitor şi data construcţiei.. Presupunem că a fost edificată   cel mai târziu  în  a două  jumătate a secolului al XVII-lea, de vreme ce, în 1699, satul avea preoţi În a doua jumătate a sec. XIX, biserica  era aproape ruinată şi, pe deasupra, neîncăpătoare, situaţie comunicată  Consistoriului în 2 ianuarie 1867 care   era informat  că:  "Biserica de lemn ridicată din vechime, togma şi de a nu fi ruinată  nu e în stare a cuprinde în sine  masa poporului nici de giumătate..". După construirea unei noi biserici a fost  vândută credincioşilor din Făureni care, neputând ridica o biserică nouă din cauza "greutăţilor de neînvins", situaţie certificată de protopopul Giulei, Alimpiu Barbulovici, în 27 martie 1873, au cerut Consistoriului  să le " faciliteze" să repare biserica  "cea  veche de lemn, prin cumpărarea unei vechi biserici de lemn  cum se află în Cubleşu Unguresc".
             În toama anului 1863 credincioşii au hotărît  să facă pe Poderei o biserică nouă, de zid. Până " în toamna anului trecut au ridicat-o până sub acoperiş; au angajat un meşter din Cluj pentru acoperiş dar din cauza secetei sunt lipsuri.Cer aprobarede la  episcopie să să meargă penru  colecte în arhieriile  Gherla şi Alb, treabă la care s-au  angajat  Petru Pop şi Butura Ioan  pentru Gherla,  Ioan Tite şi Morariu George pentru Alba".
             Data construirii bisericii cu hramul Buna Vestire (Naşterea Sf. Fecioare Maria, Fecioara Maria, Naşterea Fecioarei Maria, Neprihănita Zămislire, Imaculata Cocepţiune BMV), este controversată. Valorificând doar tradiţia şi amestecând informaţii referitoare la vechea biserică de lemn cu cele referitoare la actuala biserică, Scurtele istorii ale parohiei alcătuite de preoţii satului şi şematismele,   avansează date diferite: 1840, 1840-1850, 1870.
            În 1942, acoperişul de şindrilă a fost înlocuit cu unul de  tablă zincată,  iar parapetul de la cor pictat  de un anume  Iorok (Juhasz?),  fost ofiţer.A fost reparată capital în 1972, pictată de Vasile Hudici în 1976 şi  sfinţită de Arhiep. Teofil Herineanu în 1977.
           
            Casa parohială
            O casă parohială de lemn exista în 1733. O nouă casă parohială, clădire de lemn şi acoperită cu paie, a fost edificată în 1843.  În 1902 casa  a dispărut într-un  incendiu şi odată cu ea, arhiva parohiei. Satul a rămas fără casă parohială până după 1971. Actuala casă parohială a fost construită în  anii  1971-1976. În 1882 satul avea şi casă cantorală de lemn.

            Preoţi        
            Sîc, participant la ancheta de la Sântioana din 1699  ordonată de autorităţile administrative pentru a verifica temeinicia uniaţiei.
            Petru, participant la ancheta de la Sântioana din 1699  ordonată de autorităţile administrative pentru a verifica temeinicia uniaţiei.             Toader (Todyer) (I), în funcţie în 1733.
            Toma din satul Bogata, com. Călăraşi, jud. Cluj, hirotonit în 1742 la Iaşi de Ep Nichifor,  a luat singhelie la Cubleşu Someşan,  recomandat de Ladislau Balogy. Confirmat şi după 1761. Presupunem că cei doi preoţi nenominalizaţi,  menţionaţi în Conscripţia  din 1760, sânt   Toader şi Toma.
            Toader (Toagyer) (II), născut în 1839, hirotonit în  1864;  binecuvântat   de Ep. Aaron;  menţionat în 1767 şi 1768, când a primit ajutor din fondul imperial de 10.000 cor,  şi  în 1769. În 1767  avea  4 boi, 3  vaci, 1 cal, 10 oi şi 3 porci. Posibil să fie unul şi acelaşi cu  Toader (I) din 1733.
            Hosu Iobu (Jobus Hossu), în funcţie în 1835;  
            Hosu Vasile (Basilius Hoszu), în funcţie în 1842
            Cassai Vasiliu (Basilius Kassai), în funcţie în 1858, 1863.
            Bacociu Teodor (Theodorus Bocosiu),  născut în 1839; hirotonit în 1864 (sau1865). Administrator parohial în funcţie în  perioada 1867-1903.
            Alexandru Silaghi (Alexandru Szilágy), născut în 12 februarie 1881. Căsătorit cu Ana Caliani. Hirotonit în 1904. Paroh în Cubleşu Someşan  (1904-1950). Pensionat în 1950. Activ până în 1953. Protopop onorific.. 
            Silaghi Adrian (Adrianus Silaghi),  născut în 28 septembrie 1906 în Cubleşul Someşan,   în familia  preotului Silaghi Alexandru şi Ana. Studii: Şcoala de Stat (cls. I-II- 1912-1914), Şcoala Confesională  din Cubleşu Someşan (cls. III-IV, 1914-1916), Liceul de Stat (1916-1926), Academia Teologică Greco-Catolică din Gherla (1926-1930). Căsătorit în 13 iunie 1934 în Vima Mică cu Otilia Roman  din Jugăstreni, fiica preotului Roman Alexandru şi Terezia,  născută în 12 iulie 1908. Hirotonit de Ep.Dr. Iuliu Hossu la m-rea Nicula în 13 şi 15 august 1934. Econom la Seminarul Teologic din Gherla (01.02.1929-13.10.1934); preot-paroh în Giula cu filia Ciumăfaia (14.10.1934-31.10.1949), Cubleşu Someşan (01.11.1949-29.02.1968; ca pensionar 01.11.1968-31 august 1971). Copii: Alexandru, n. în 20.11.1935, Emilia Maria, n. în 26.03.1938.      
            Ciocodan Inochentie, născut 27 octombrie  1901 în Bodeşti Neamţ. Şcoală monahală. Hirotonit în 17.03.1934. Misionar în Cuhea, Leorda-Guga, Căprioara, Poşaga-Orăşti, Dealu Mare, Cubleşu Someşan, Agriş, Boteni,  Sânmărtin 1957, Pădurenii (Ţop) 1960, Sic, Ceaba, Gherla (01.11.1962).         Dimitriu Tudorel, absolvent al Seminarului Special din Curtea deArgeş. Misionar  (01.03 - 30.11.1971).            Miholca (Cornel) Gavril, născut în 10 aprilie 1943 în satul . Groşii Ţibleşului, com Suciu de Sus, jud. Maramureş, în familia Miholca Macovei şi Floarea, n. Horţ. Absolvent al Seminarului Special din Curtea de Argeş. Hirotonit de Arhiep. Teofil Herineanu, în Cluj-Napoca,  în 10 iulie (diacon) şi 10 noiembrie (preot celib) 1971. Muncitor la I.C.F. Tg. Lăpuş (16.05.1961-31.08.1968), eclesiarh la Catedrala Episcopală din Cluj-Napoca (01.08-30.11.1971), preot-paroh în Cubleşu Someşan (01.12.1971-30.06.1986) Bolnav fiind, în mai 1985 s-a retras la m-rea Nicula. Pensionat la 1 iulie 1986 A decedat în 01.10.1988.
            Prohie vacantă:  01.07.1986 - 31.07.1987. 
            Bucur  Daniel, născut în 28 februarie 1963 în satul Muntele Filii, com. Iara, jud. Cluj, în familia Bucur Traian şi Minadoria. Studii: Şcoala Elementară din Muntele Filii (cls. I-IV) şi Băişoara (cls. V-VIII), Liceul Seminarial Teologic Ortodox din  Cluj-Napoca, promoţia 1986. Căsătorit cu Elena Hideg din Iara, născută în 3 decembrie 1967. Hirotonit în 5 (diacon) şi 6 (preot) august 1987 în Cluj-Napoca de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu. Preot-paroh în Cubleşu Someşan (01.08.1987-30.04.1992), Muntele Băişorii (01.05.1992-?). Copii: Daniel, n. în 22.11.1988.
            Măierean Grigore Gelu, transferat disciplinar din  parohia Bozed, Protopopiatul Alba. Paroh din 15 decembrie 1992 până în 15 septembrie 1993 când a fost transferat diciplinar.Suspendat prin Hotărîrea Plenarei Consiliului Eparhial Cluj din 20.01.1994.
            Parohie vacantă:16.09.1993-30.03.1994.
            Cânta Cristian Mihai, născut în 12 octombrie 1973 în Baia Mare, în familia Cânţa Augustin şi Elena, n. Mureşan. Studii: Şcoala de Muzică şi Arte Plastice şi Liceul "Gheorghe Şincai" din Baia Mare, Seminarul Teologic Ortodox  şi Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Căsătorit în 6 martie 1994 cu Leontina Păuniţa Petran din Popteleac, născută în 7 februarie 1975 în Gârbou, jud. Sălaj. Hirotonit de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu diacon în 20 martie 1994 în Cluj-Napoca  şi preot în 23 marie 1995 la m-rea Nicula. Preot-paroh în Cubleşu Someşan (01.04.1994-30.09.1996);  Ciubanca cu filia Ciubăncuţa (01.10.1996-30.04.2004), Călăraşi-Turda (01.05.2004-?). Hirotesit sachelar (27.07.2001), iconom (18.05.2003). Copii: Mihaela Monica, n. în 09.03.1995, Alexandru Marcel, n. în 14.02.1998.
            Jurcan Lucian, născut în 11 septembrie 1971 în Bistriţa, în familia Jurcan Simeon şi A(na) născută Cocolaş. Studii: Şcoala Generală Nr. 4 din Mediaş, Liceul Teoretic "Petru Maior" din Gherla, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Căsătorit în 12 octombrie 1976 în Gherla cu Logigan Georgeta Lucica, născută în Gherla în 12 octombrie 1976 în familia  preotului Logigan Gheorghe şi Lucreţia n. Arcălean din Băbdiu. Hirotonit de Ep. Vicar Irineu Pop Bistriţeanu în Cluj-Napoca, în 24 noiembrie, 1 decembrie 1996. Preot-paroh în Cubleşu Someşan (01.12.1996-31.01.2001), Diviciorii Mari cu filia Sînmărtin (01.02.2001-prezent). Copii: Andrei Markius,  n. în 15.08.1998, Alexa ndru , n. în 26.07..2000.


            Meseşan Ciprian - Ioan, născut în 9 iunie 1980 în Cluj-Napoca în familia Meseşan Ioan şi Mariana. Căsătorit în Aşchileu  1 ianuarie 2001 cu Donică Natalia, născută în 13 ianuarie 1978 în Chişinău în familia Donică Boris Iustin şi Ecaterina Petru. Preot-paroh în Cubleşu Someşan (01.06.2001-prezent). Copii: Dana Andrada Mădălina, n. în Chişinău în  în 18. 11. 2001, Dan Alexandru-Mirel, născut în Cluj-Napoca, în 10.11.2004.
           
            Cantori
          Au slujit în sntrana bisericii: Pop Petru (.Pop  Petrus), 1867; Horvat Ioan (Joannes Horvath), 1877, 1882, 1886; Racolţa Alexandru (Alexander Racolţia; Racolţyia), 1890, 1894, 1896, 1898,1900, 1903, 1906; Lăpuşan Nicolae  (Nicolaus Lăpuşan), născut în 1879, 4 cls. primare, cantor în  1914, 1950; Trifan Gavril, diplomat-1947; Cubleşan Ioan.          
        
         Şcoala confesională
            Şcoala a fost înfiinţată în 1829. Şcoală bună, frecventată şi de maghiari. În 29 octombrie 1864 stabilesc plata învăţătorului În februarie 1881, învăţătorul Pavel Pop a lovit o  fetiţă peste obraz cu un lemn pentru că a greşit Tatăl Nostru. În 29 ianuarie 1882 senatul scholastic a discutat posibilitatea intregirii "soluţiunei învăţătoreşti". E falsă arătarea fostului docente Pavel Popp cum  că soluţiunea ar fi mai puţină de 300 fl v.a. când el avea 100 litere de mălai grăunţe 6 orge de lemne, cvartir liber în şcoală şi grădină de legume.
 În 1886 credincioşii hoptărăsc să lase venitul dre.ptului de  cârciumărit pe seama şcolii. Îmn acelaşi an, autorităţile intenţionau să înfiinţeze al doilea post la şcoala de stat. în decem brie 1910, pre.otul informa C/ons,istoriul că locuitorii  nu mai9 vor  să susţină şcoala conesională.
            Localul şcolii: casă particulară -1829;  clădire de lemn -1867;
            Şcolari: 1867-76; 1877-58; 1882 – 152 (106 la zi, 46 la repetiţie);  1886 - 137 (88 la zi, 29 la repetiţie);  1890 – 135 (97 la zi, 36 la repetiţie); 1894- 125 (85 la zi-40 la repetiţie); 1896-205 (150 la zi, 55 la repetiţie);  1898 -100 (80 la zi, 20; la repetiţie);  1900 (80 la zi, 20 la repetiţie); 1903, 1906 - 100 ( 80 la zi, 20 la repetiţie); 1914 - 138 (100 la zi, 38 la repetiţie).
            Dascăli: Sivem Ioan, 1831; Demetriu Petru; Roşca Ioan, 1858, Hosu Ioan (Juon Hossu), localnic  care, părăsind studiile teologice, s-a dedicat carierei didactice, "ridicand şcoala din Cubleş la un nivel pe care puţine şcoli populare l-au putut atinge".În 30 octombrie 1859 a încheiat un contract prin care "primeşte asupră-se oficium de învăţătoriu a şcoalei parochiale g. cat. din Cubleş" , "pentru 3 fl,  ½ car de lemne focale, o adusătură cu caru care are marhă sau o zi de lucru  care nu are, de fiecare prunc ", 1859/60; Petru Dumitru (Demetrius Petru), 1867; Pop Pavel (Paulus Popu), 1877, 1882; Rus Ioan (Joannes Rusu), absolvent de  preparandie,1882; Şomlea Mihai (Michael Somlea), interimar,  1886;  Tarţa Gabriel (Gabriel Tarţia), interimar,  1890; Vasian Vasile (Basilius Vasianu), caliicat,1894;  Almaş Ioan (Joannes Almasiu), absolvent de  preparandie, interimar, 1896; Cosma Vasile (Bsilius Cosma) calificat, 1898,  1900,  1903, 1906; Post vacant, 1914.

            Patrimoniu
            Icoane: trei, pe lemn,  din vechea biserică, datate  1805: Intrarea în Ierusalim; Sf. Troiţă; Sf. Paraschiva (din 12 august 1982 la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi  Clujului).
            Clopote: două, de 150 fonţi şi 85 fonţi (în  28.04.1863); două, de 120 kg din 1830 de la Timişoara, de 40 kg din 1928, de la  Bucureşti. Unul din  clopote este de la biserica veche.
            Cărţi: Liturghier, 1870; Apostol, Blaj, 1870; Molihtfelnic,  Blaj, 1890; Aghiazmatar,  Blaj, 1805; Minei,  Blaj, 1838; Biblia,  Blaj, 1839; Orologhion, 1839; Triod,  Blaj, 1890; Evangheliar,  Blaj, 1890; Strastnic,  Blaj, sec. XIX; Triod,  Blaj, sec. XIX;  Orologhion, Blaj, sec XIX;  Cazanie, Blaj, sec. XIX.
           
Bunuri funciare

În 1733: arabil de 10 câble de semânătură, fânaţ de 6 care de fân; în 1750: arabil de de21  câble de semânătură, fânaţ de 13 care de fân; în 1760: arabil de 20  câble de semânătură, fânaţ de 12 ½ care de fân;  în 1767: două furdulaşuri a 8  câble de semânătură şi un fânaţ de 12 care de fân; în 1767:două intravilane, un  arabil de 8 câble de semânătură şi un   fânaţ de 13 care; în 1767 -  sesie: arabil de 2 cubuli ;  fânaţ de 8 care; vie de 12 vedre. în 1775: arabil 23 cubuli, fânaţ de 14 care de fân din care George Rettegi a ocupat o suprafaţă de un car ½; 1947: sesie bisericească veche:arător 5 j 1129 st, fânaţ 1230 st, pădure 3 j 1183 st; prin reforma agrară:  fânaţ 4 j 400 st.; sesie parohială veche: arător 23 j 1645 st, păşune 3 j 1290 st, grădină 780 st; prin reforma agrară: arător 7 j,

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.