DABACA
sat, resedinta comunala

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

Prima meniune documentară a satului: 1068 - târgul Dăbâca; şi evoluţia denumirii lui: 1164 - un comite de Dăbâca, Leustachius 1219 - Dobuk; 1279 - villa castri Doboka Doboka wrfolua  vocata; 1290 - poss. Seu terra Doboka; 1308 -1310 - Doboca; 1315 - villa Doboka; 1321- Dabaka; 1322 -arhidiaconatus de Doboca; de Boka; 1350 - Doboka; 1839 - Debika; 1850 -Dobika; 1854 - Doboka, Dăbica. Dăbâca.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul cetăţii şi în vatra  vechiului  sat medieval, au pus în evidenţă existenţa unui impresionant centru religios  format din două complexe bisericeşti: unul  pe  "grădina lui Tămaş"  format din două  biserici  ridicate succesiv pe aceeaşi bază, peste urmele unor locuinţe din secolele  VIII-IX:  una zisă  "voievodală", construită, probabil, din piatră, la o dată greu de precizat, în răstimpul dintre secolele VIII-X şi dispărută la mijlocul sec. XI,  cealaltă la sfârşitul secolului al XI-lea sau la răscrucea dintre sec. XI-XII, reparată de mai multe ori, şi altul pe Boldâgă, la cca 1,5 km de cetate peste părâul "Branişte",  format din trei biserici ridicate succesiv pe acelaşi lo : una în sec. X, una în sec. XI, una  la sfârşitul  sec. XIII, folosită până în sec. XVI. În aceleaşi perimetre au fost descoperite: o cruce  bizantină de bronz, o cruce relicvar bizantină din bronz şi un  fragment de frescă de aceeaşi origine.
 Presupunerea că  aici, în reşedinţa probabilă  a voievodului Gelu, ar fi existat o Episcopie ortodoxă,  formulată în temeiul principiului  potrivit căruia "organizarea religioasă o urmează pe cea politică", întărită  de prezenţa  descoperirilor de factură bizantină (monede, cruci, un fragment de frescă) n-a fost  confirmată de descoperirile arheologice şi de cercetările istorice mai noi.
În sat - localitate cu populaţie multietnică şi multiconfesională  fiind - au existat biserici romano-catolice, calvine,   greco-catolice,  ortodoxe.
Biserică ortodoxă a putut fi aceea în care s-au descoperit urme de factură bizantină (frescă, cruci).  O biserică romano-catolică   exista  în 1456. Doi parohi, Laszlo şi Dobokai Ioan, menţionează documentele în   1412  şi 1545 şi un protopop, Domokos, în 1412.De la mijlocul secolului al XIV-lea  funcţiona aici un arhidiaconat catholic.
Efect al hotărârilor sinodale şi al edictelor imperiale  din 1698-1701, comunitatea ortodoxă a satului a fost trecut la greco-catolici. Formal, de vreme ce la peste o jumătate de veac de la unirea cu Biserica Romao-Catolică  respectiv  în 1760, doar şase familii, din cele 117  câte avea satul, erau greco-catolice, iar parohia ortodoxă a  continuat să  existe, în 1766 cuprinsă în Protopopiatul Ortodox Gilort.  
Nume de comitat, desfinţat în 1876, Dăbâca şi-a împrumutat faima nominală  unor diviziuni bisericeşti administrative: protopopiate,  tracturi protopopiale, districte protopopiale sau capitulare, adesea  cu reşedinţa efectivă în alte parohii: tract protopopial în 1811 cu Districtul arhidiaconal Giula (format din 16 parohii) şi Districtul  arhidiaconal Lujerdiu (format 17 parohii), decanat capitular în 1835,  decanat arhidiaconal  (Decanaturs Dobocensis) în 1842, format din  Districtele  arhidiaconale: Buza, Dîrja, Lujerdiu,  Sic şi Orman. 
În 1846-1847 îşi desfăşurau activitatea în fostul comitat două protopopiate ortodoxe: Tractul Inferior  format din 12 parohii cu 5 filii, 1236 familii, slujite de 12 preoţi şi 4 capelani, condus de arhidiaconul Therentius Bogáth din Bârgău şi administrat de  preotul Bălan Vasile (Basilius Bálán), paroh în Sic (Szekiensis) şi Tractul Superior format din 10 parohii cu 6 filii, în care erau 1316 credincioşi, 10 biserici   administrate de 10 preoţi şi 4 capelani, condus de arhidiaconul Domşa Ioan (Joannes Domscha), paroh în Miluan. A fost vizitată de episopii Petru Maior în 1768, Atanasie Rednic î şi Grigore Maior în 1774,  1776.
În secolul al XIX-lea,  Dăbâca a dat numele unui  Protopopiat Ortodox,  cu reşedinţa la Sâmpetru Almaşului apoi Miluan, la  conducerea  căruia s-au perindat preoţii Constantin Rafail, Ioan Damşa (22.06.1824-28.09. 1848), Petru Roşca (14.11.1849-10.05.1852) şi alţii. Matricole din 1824

Structura confesională
Satul a avut/are o structrură multiconfesională, simultan sau succesiv alcătuită din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici,  izraeliţi, armeano-catolici,  baptişti, adventişti, penticostali,  greco-catolici, ortodocşi: 1733 - 36 fam g-c; 1750 - 339 g-c; 1760-1761 - 117 fam. (111 neunite-6 unite); 1761 - 11 fam.-53 pers. g.-c.; 1766 - 352 (190m-162f); 1767 - 88 fam-268 pers (30 fam.-88 g.-c.; 58 fam-180 ort.); 1829-1831- 810 loc;  1835 - 663 g-c.; 1842 - 737 g-c; 1850 - 1021 loc. (830 g-c; 25 r-c; 98 cv; 64 izr); 1857 - 1041 loc. (881 g-c; 40 r-c; 79 cv; 55 isr.; 5 unit); 1867 -  873 g-c; 1869 - 1045 loc (929 g-c, 13 r-c, 2 a-c, 80 cv, 21 izr); 1877  - 977g-c;.1880 - 1061 loc. (1 ort; 970 g-c; 14 r-c; 59 cv; 17 isr); 1880 - 1061 loc (1 ort, 970 g-c, 14 r-c, 59 cv, 17 izr); 1882 - 1045 loc (990 g-c, 10 r-c, 25 cv, 20 izr); 1886 - 1051 loc (993 g-c, 10 r-c, 26 cv, 22 izr); 1890 - 1054 loc (921 g-c, 18 r-c, 2 a-c, 89 cv, 3 unit, 21 izr);  1890 - 1065 loc.(1007 g-c, 10 r-c, 26 cv, 22 izr);. 1894 -1029 loc. (979 g-c, 8 r-c 1 ort, 30 cv, 1 unit, 26 izr);1896 -1064 loc. (999 g-c, 9 r-c, 29 cv, 27 izr);.1898 -1057 loc.(964 g-c,8 r-c, 1ort, 44 cv, 1 unit,  39 izr); 1900 - 1140 loc.(1 ort., 1015 g-c, 2 r-c, 87 cv., 35 izr.); 1910 - 1232 loc (1121 g-c, 5 r-c, 80 cv, 2 unit, 24 izr);  1914 - 1132 loc.(1170 g-c, 3 r-c. 1ort, 67 cv 24 izr); 1932 -1487 g-c;1941-1843 g-c; 1941 - 1773 loc (13 ort, 1655 g-c, 13 r-c, 84 cv, 2 unit, 6 izr); 1945 -1892 g-c; 1947- 1892 g-c; 1949 -1892 ort.; 30.05.1950 - 420 fam.-1532 pers.; 1953 - 443 fam.-1899 ort.; 09.12.1954 - 434 fam.-1877 ort.; 25.10.1955 - 440 fam.ort.; 05.06.1958 - 438 fam.-1669 ort.; 11.10.1958 - 1667 ort.; 31.12.1962- 1845 loc (447  fam.-1792 ort., 39 calv, 14 unit; 1963 - 1903 loc (450 fam.-1850 ort, 39 calv, 14 pnt); 1964 -1938 loc (460 fam.-1865 ort, 17 cv, 6 pnt); 31.12.1966 - 450 fam.-1700 ort.; 07.05.1974 - 450 fam.- 1800 ort.; 1991- 360 fam.-1100 ort.; 1994 - 360  fam.-1200 ort.

Biserica
În 1733 satul avea biserică, despre care tradiţia  nu păstrează informaţii  privitoare la ctitor, data şi locul construcţiei. Este posibil să fie una din bisericile de pe Boldâgă.
Efect al separatismului confesional, grupul minoritar al  greco-catolicilor a construt în perioada 1773-1776 o biserică de lemn cu hramul Sf Arhangheli Mihail şi Gavril, reparată în 1856 şi demolată în 1904. Alte datări: construită în  1810.
            În 1904 meşterul  Mihai Müller din Sic a construit, pentru 10.000 de coroane, biserica cu hramul Năşterea Preacuratei Fecioare Maria (Naşterea Sf.  Fecioarei  Maria), binecuvântată  în 7 septembrie 1908 de canonicul Octavian Domide, delegat de Episcopia Gherla. A fost  acoperită cu eternit în 1922,  reparat la  turn în 1923, zugrăvită de Volosnyai din Dej în 1936,  renovată în 1938  (înlocuit  corul de lemn  cu unul de beton şi iconostasul de tablă  cu plăci  de lemn furniruit pictate de  fraţii Profeta din Cluj) şi sfinţită


în 20 iulie 1939 de Ep. Dr. Iuliu Hossu. Zugrăvită de Wolosnyoi  Bellá din Dej în 1965, a fost sfinţită  în 30 mai acelaşi an  de Arhiep Teofil Herineanu.

 


            Tencuită şi  acoperită cu tablă zincată în 1977; pictată de Ioan Mureşan din Cluj-Napoca în 2000-2004, care a restaurat şi iconostasul împodobindu-l cu icoane noi, padimentată în 2006, a fost  sfinţită în 5 noiembrie 2006 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu.
            Alte datări: construită  în 1928 (biserica cu  hramul  Adormirea Maicii Domnului?)   .

Casa parohială
Clădire de lemn, menţionată în  1733 şi 1867. O casă   de zid cu 4 camere a fost edificată în anii 1870-1874, reparată în 1926-1927. Actuala casă a fost construită în 1964.


Preoţi
             Ioan, în funcţie în 1333.
Simeon, în funcţie în 1733,  1750 şi, probabil, în 1760-1762.
Gabor, în funcţie în 1733,  1750 şi, probabil, în 1760-1762.
Niculae (Nykulae, Nicolae), hirotonit de Ep. P.P.Aaron; activ în 1767, 1768, 1769.
Gheorghe (Gheorghie), hirotonit de Ep. P.P.Aaron.  Activ în 1767. A participant la sinodul diecezan din octombrie 1781.
Haran Dumitru (Demetrius Haran), născut în  Sînmihaiu de Câmpie, jud Bistriţa-Năsăud. Studii teologice la Blaj, promoţia 1815. Hirotonit preot celib. Capelan (1815) şi profesor de "principie" la  Gimnaziul blăjean  (1816). Paroh şi administrator al Tractului protopopial  Dăbâca (1817-1824) unde, dorind să se căsătorească, a  ieşit din rândurile clerului. La recomandarea Ep. Ioan Lemeni, a fost primit  dascăl în Vad (1833-1842) de unde s-a transferat în  Ocna Dejului  (1843-1854) apoi   în satul natal (1854-1856). A decedat în 1856.            

Oltean  Ioan  (Joannes Oltean) Senior, născut în 1800, hirotonit în 1824, paroh  şi notar districtual (1824 - 1867), în funcţie în 1835, 1842 şi 1867. A decedat în 26 iunie 1869 la 69 de  ani din care 45 preot. 
Enei Nicolae, paroh în Lona de Jos. Căsătorit în 4 octombrie  1853 cu Veronica, fiica preotului  Oltean Ioan din Dăbâca. După moartea socrului său, a administrat  parohia din iunie  până în noiembrie 1869.
Puşcariu Grigore (Gregoriu Puşcariu, Gregorius Puşcariu), născut în 1841 în Ghiolţ, com. Ţaga, jud. Cluj. Absolvent al Gimnaziului din Cluj (1864) şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla (1868). Hirotonit în 1869. Administrator parohial în Dăbâca (1869-1885) şi notar districtual, paroh în Beclean pe Someş (1885-1887); administrator  al Oficiului Vicearhidiaconal Cristeştii Ciceului  (1887-1890). Vicearhidiacon onorific.  
Coroian Sabin de Coroieni şi Vima  (Sabinus Coroianu de Karulyfalva şi Dragavilma), născut în 1859 în Coroieni, jud. Maramureş. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1884.
Hirotonit în 1884. Administrator parohial în Dăbâca  (17.04.1885-1910),  notar al Tractului Lujerdiu al Conferinţelor preoţeşti (11.07.1885-1892),  administrator al Vicearhidiaconatului Lujerdiu şi  inspector al şcolilor greco-catolice  din  Districtul Lujerdiu (23.07.1892-1910), paroh în Botiz, jud. –Satu Mare (1910-1914) unde predica în ungureşte. A murit în 14 februarie 1914.
                Mureşan Ioan, paroh în Luna de Jos, apoi administrator al Tractului Lujerdiu; administrator parohial în 1910,  până la venirea lui Marţian.
Marţian Iuliu (Julius Marţian), născut  în 20 aprilie 1879 în Silivaş–Gherla. Elev la Gimnaziul  din Gherla, absolvent al Gimnaziului din Năsăud şi al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Căsătorit în 17 februarie 1906 cu Eugenia Filipan din Năsal. Hirotonit în 1906.  Paroh în Dealu Mare-Lăpuş (1907-1910), Dăbâca (1910-1934). S-a implicat în aplicarea prevederilor Legii agrare din 1921. A obţinut mărirea sesiunii  bisericeşti de la 22 jug cadastrale  la 32 j din care 14 la şes. A achiziţionat alte 10 jugăre  pentru biserică şi câte 2 pentru cantor şi  crâsnic. În 1931 a înălţat în centrul satului Monumentul Eroilor. A înfinţat Cooperativa de Credit "Dăbâcana". A avut 10 copii (7 băieţi şi 3 fete). A decedat în 10 aprilie 1934.
Fetti Victor, paroh în Pâglişa;  administrator  parohial din februarie  până în august 1934.
Raţiu Mihai,  născut în 5 octombrie 1896 în Dăbâca, în familia Raţiu Mihai şi Maria. Studii: Şcoala Primară din Dăbâca, Gimnaziul  din Blaj, Academia Teologică Greco-Catoică din Gherla, promoţia 1920. Căsătorit cu Valeria Iuga din Bobota-Sălaj, născută în 11 septembrie 1900. Hirotont de Ep. Dr. Iuliu Hossu în 31 octombrie 1920. Administrator parohial în Pâglişa  şi Bădeşti (01.11.1920-23.08.1923), Leleşti (24.08.1923-23.08.1934), Dăbâca (24.08.1934-31.12.1958). Protopop onorific. Pensionat în 31.12.1956 (?). A condus Cooperativa de Credit  "Dăbâcana" (1934-1948). A scris Monografia comunei Dăbâca, lucrare rămasă în manuscris. În 1937 a  fost decorat cu medalia de argint "Răsplata muncii pentru construcţii şcolare".Copii: Iulia Reghina, n. în 09.09.1925, Flavia Cornelia, n. în 17.10.1926.
Papiu Eugen (Eugen Pop), născut în 7 septembrie 1933 în Rona,  jud. Sălaj, în familia preotului Papiu Cornel şi Letiţia, n. Ponorar. Absolvent al Şcolii Medii Tehnice de Cooperaţie din Gherla,  şi al Institutului Teologic Ortodox de rang Universitar din Sibiu, promoţia 1958. Căsătorit în 10 aprilie 1959 în Marghita cu Victoria Florica Olariu din Vadu Crişului, născută în 27  iunie 1935, în familia Olaru Vasile şi Maria, n. Ambruş. Preot-paroh în Abrămuţ-Marghita (15.09.1957-15.04.1959), Dăbâca (16.04.1959-30.09.1962). Copii: Lăcrimioara, n.  06.04.1961.
1962-73 Suciu Ioan Nicolae, născut în 9 noiembrie 1936 în Berind, com. Mihăeşti, jud. Cluj, în  familia Suciu Nicolae  şi Ana n. Simulea. Preot-paroh (01.11.1962-31.07.1973). Transferat în parohia Cordoş, Protopopiatul Cluj. A predat gestiunea parohiei preotului Oros Gherasim. Copii: Mircea Ioan 12.05.1963

            Suciu Ioan, născut în 4 aprilie 1913 în Măhal în familia Suciu Todica şi Eudochia, n. Boca. Studii: Şcoala Primară din Măhal (1920-1924), Liceul "Petru Maior" din Gherla (1925-1932), Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj, promoţia 1938. Căsătorit în 11 martie 1939 cu Maria Vasiu, născută în 3 august 1912 în Ciugudul de Jos.Hirotonit  de Ep. Dr. Iuliu Hossu în 25, 26 martie 1939 în Cluj. Pedagog la Liceul "Petru Maior" din Gherla (01.09.1932-1937), contabil la Episcopia Greco-Catolică din Cluj (01.03.1937-31.03.1939), preot-paroh în Buza (01.04.1939-31.03.1962), Ţaga cu filia Gholţ (01.04.1962-30.11.1972). S-a pensionat la 01.12.1972. După pensionare a mai funcţionat în parohia Ţaga (01.12.1972-30.11.1973), Dăbâca (01.12.1973-30.11.1975)  Copii: Liciniu, n. în 14.01.1940, Maria, n. în 30.1l. 1941, Cecilia Angela , n. în 17.12.1947. A fost arestat în 1950  


Oros Gherasim, născut în 9 iunie 1945 în  în satul Vale, com.  Aluniş,   în familia Oros Nicolae şi Iuliana, n. Chiorean. Studii: Şcoala Elementară din Vale (cls. I-IV), Şcoala Elementară din Corneni (cls.I-VIII), Seminarul Teologic Ort.odox din Cluj-Napoca, Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu, promoţia 1975. Căsătorit în 10 septembrie 1967  în Buza cu Moldovan Melania, născută în 5 noiembrie 1946 în satul Manic, com. Chiochiş, jud. Cluj, în familia Moldovan Aurel şi Ana, născută Rus.  Hirotonit de arhiep. Teofil Herineanu în 10 septembrie 1967 în Catedrala din Cluj-Napoca şi în 14 septembrie 1967 la m-rea Nicula. Preot-paroh în Aruncuta, Protop. Turda (01.10.1967-30.11.1975), Dăbâca (01.12.1975-prezent). Hirotesit iconom (05.10.2006), stavrofor (14.09.2008).  Copii:  Călin-Sorin,  n. în 15.08.1968, Adrian-Marcel, n. în 04.01. 1970, Sorina-Monica, n. în 04.05.1973, Florin-Dorian, n. în 24. 09  1974.

Cantori
Au slujit în strana bisericii: Dolian Todor, 1847; Perşa Ioan I (Joannes Persianu), 1867, 1877,  Perşa Simion (Simeon Perşia), interimar, 1882, 1886, 1890, 1894; Perşa Ioan II (Joannes  Perşia),1896, 1898, 1900, 1903, 1906; Perşa Pantelimon (Pantelimon Perşia), născut în 4 iunie 1885; decedat în 1947; cantor calificat,  1914, 1947; învăţători–cantori: Puşcariu Alexandru, Moraru Vasile,  Câmpean Ioan, n. 15 mai 1889; în funcţie în 1958; Ielcean Simion, născut în  01.03.1926;

Şcoala confesională
O şcoală cu activitate intermitentă,  funcţiona încă din 1824. 
Localul şcolii: În 1866 satul s-a angajat să construiască un local de şcoală corespunzător, pe o  grădină  de un jugăr şi 305 stj. anume cumpărată pentru acest scop. Până atunci, în  1867 "s-a cumpărat prin licitaţie o casă de şcoală " cu două încăperi şi o tindă, care trebuia renovată pentru a putea fi folosită. Ulterior a fost folosită  ca locuinţă pentru învăţător până în 1920. Şcoala  a fost construită   în 1872-1874 ("o casă şcolară de zid cu două despărţăminte, pentru prunci şi prunce"). Reparată în 1929. Un nou local cu două săli de clasă, pentru prunci şi prunce,  separate de un coridor  şi un apartament cu 3  camere pentru învăţător a fost construit în 1933-1936. Reparată în 1947.În octombrie 1910, protopopul Lujerdiului, Mureşan Ioan, informa Consistoriul că  inspectorul şcolar, constatând  că şcoala este neîncăpătoare, a recomandat ca surplusul de elevii să frecventeze şcoala confesională reformată.
            Şcolari: 1867-122; 1877- 83;  1882-153 (104 la zi, 49 la repetiţie); 1886 -157 (109 la zi, 48 la repetiţie); 1890 - 160 (120 la zi, 40 la repetiţie);  1894 - 228 (152 la zi, 76 la repetiţie);  1896 -186 (136 la zi, 50 la repetiţie); 1898 -176 (119 la zi, 57 la repetiţie), 2 la şc. de stat; 1900 -179 (122 la zi, 27 la repetiţie); 1903-
155 (112 la zi, 43 la repetiţie); 1906 -179 (122 la zi, 27 la repetiţie); 1914 - 69 (63 la zi, 6 la repetiţie) 20 la şc. de stat. 
Dascăli: Macican Ioan - 1864; Almăşan Iacob (Jacobus Almasianu)-1867; Puşcariu Alexandru (Şandrin, Şandru), absolvent de preparandie, 1882,  1886, 1890, 1894. A decedat în 02.02.1895; Moraru Vasile (Basilius Morariu  născut în 4 martie 1862  în Tioltiur. Absolvent al Preparandiei din Gherla (1878). Învăţător în Măcicaş (01.10.1878-30.09.1881), Stoiana, Morău, Corneşti (01.10.1881-30.09.1885), Tioltiur (1885-1887), Pâglişa (1888-1895), Dăbâca (01.10.1895-30.09.1920) şi Dîrja (1920-?); Perşa Pantelimon.

Bunuri de patrimoniu
Icoane: Punerea în mormânt, 1885; 5 din sec XIX (inventar din 31 decembrie 1932): Iconostas cu 19 icoane; 8 icoane vechi în dosul iconostasului.  
            Clopote:  de 100 kg;  de 80 kg din sec XIX
Cărţi: (inventar din 31 decembrie 1932): Apostol, 1683  (de la Bucureşti;) Apostol, latine; Cazanie, chirilice (Posibil ediţia din 1732 de la Bucureşti, un asemenea exemplar fiind prezent cu ani în urmă la biserică. Cf. Graţiana Alicu, op. cit. XVII, 1980, p.772-773); Evanghelie, 1760 (de la Bucureşti; Mineiul "sărbătorilor cu cirile, manuscris din 1755, în stare bună"; Minei, 2 vol. 1910-1913; Penticostar, chirilice; Strastnic, 1753 (de la Blaj); Strastnic, 1813 (posibil de la Blaj din 1817); două Strastnice, latine; Triod, 1771 (de la Blaj); Triod, 1790. Iconostas cu 19 icoane şi în dosul iconostasului sunt 8 icoane vechi Minei, manuscris cu chirilice realizat de popa Petru din Vad, care avea scris pe pe prima pagină: "Preotul Gregoriu Puşcariu ordinate de Excelenţa Sa Mitropolitul dr. Ioan Va ncea 1869,, nov. 6"; Mineiul sărbătorilor (inventariat în 1932; dispărut); Minei, în două volume, tipărit în  1910-1913; Evanghelie cumpărată în 1785 de Dumitru Pop şi Maria Perşa; Octoih, donat în 1889 de Gligoraş Mureşan; Strastnic, donat de Catrina Dârjan; Triod; Evanghelia, Blaj, 1900 cumpărată de Ioan Papiu a lui Simeon; Biblia, donată de familiile Ştefan, Ielcean, Cristolţan, Sumurducan,  Jucan şi Dârjan. Apostol, Bucureşti, 1683 (însemnare din 8 martie 1782 referitoare la cumpărarea cărţii cu 5 fl.); Chiriacodromion, Bucureşti, 1732; Strastnic, Blaj, 1753; Liturghier, Blaj, 1756 (însemnare din 8 decembrie 1768 prin care se arată că Rus Gheorghe din Pâclişa a cumpărat cartea cu 9 mărieşi şi un ghietac ?); Triodion, Blaj, 1771; Ceaslov, Blaj, 1778; Octoih, Blaj, 1825. Evanghelie, Bucureşti, 1682 - (unul din cele 70 de exemplare descoperite în Transilvania)  8 p. 170)
Uşă impărătească veche.

Bunuri funciare
În 1733 - fânaţ de 3 care de fân; în 1750 - un intravilan; sesie:  arabil de 2/1câble; fânaţ de 12 care; 1760 - arabil de 1 câblă, fânaţ de 12 care; în  1767 – un intravilan; sesie: arabil de o câblă - fânaţ de 7 care; 1947 - sesie bisericească veche: pădure 17 j 1380 st; sesie parohială veche: arător 16 j, 415 st, fânaţ 2 j 388 st; prin reforma agrară: arător 13 j 262 st, fânaţ 1338 st; sesie cantorală prin reforma agrară: fânaţ 2 j.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.