Fizeşu Gherlii
sat,  reşedinţă  comunală

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

    

            Prima menţiune documentară a satului: 1230 - Fizestelke; şi evoluţia denumirii lui: 1322 - Fises; 1330 - sacerdos de Zyuses <Fyuzes>; 1369-Phyzes; 1357-, 1456 - Fyzes; 1495 - Fywzes; 1587-1589, Fizeşu Gherli; 1854 - Ördöngös - Füzes, Fizeşu Gherli.

         Date şi aspecte din istoria parohiei
            Satul a avut  o structură  multietnică, alcătuită  din români, maghiari, evrei, ţigani. În 1332, 1333, preot credincioşilor romano-catolici era Toma, plătitor de dijmă papală.Biserica reformată adăposteşte un  Muzeu Eclesiasic inaugurat în 15 iulie 2001. Muzeul conţine cărţi religioase, ilustrate, picturi şi obiecte de cult, toate legate de istoria şi cultura satului.
            Românii au fost ortodocşi dintr-o vreme greu de precizat, greco-catolici ca efect al hotărârilor sinodale şi a decretelor imperiale din 1698-1701 şi, din 1948,  iarăşi ortodocşi.  Parohia are matricole din 1823.Filie Târguşor.

Structura confesională
            Satul a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv alcătuită din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi greco-catolici,  ortodocşi: 1733 - 45 fam g-c, 1750 - 242 g-c; 1767 - ort 33 fam.ort;1829-1831-1045 loc; 1835 - 414 g-c; 1842 - 439 g-c 1760 - 62 fam - 3 pr (17 fam - 1 pr g-c; 45 fam - 2 pr.,  bis ort;  1850 - 1193 loc (448 g-c, 24 r-c, 715 calv, 6 izr); 1857 - 1324 loc (508 g-c, 33 r-c, 776 cv, 3 unit, 4 a-c); 1867 - 516 g-c;  1869 - 1449 loc (564 g-c, 44 r-c, 2 a-c, 833 cv); 1877 - 468 g-c;  1880 -1292 loc (502 g-c, 17 r-c, 731 cv, 2 unit, 40 izr); 1882 - 1330 loc  (8 r-c, 846 cv, 30 izr); 1882 - 1330 loc (446 g-c, 8 r-c, 846  cv, 30 izr); 1886 - 1365 loc (458 g-c, 7 r-c, 872 cv, 28 izr); 1890 -1509 loc (602 g-c, 7 r-c, 872 cv, 28 izr); 1894 - 1402 loc (609  g-c, 864 cv, 29 izr); 1896 - 1520 loc  612 g-c, 876 cv, 32 izr); 1898 -1733 loc (610 g-c, 26 r-c, 1040 cv, 57 izr);  1900 - 1626 loc (670 g-c, 39 r-c, 861 cv, 56 izr); 1903 - 1791 loc (612 g-c, 27 r-c, 1124 cv, 28 izr); 1906 -1 881 loc (702 g-c, 27 r-c, 1124 cv, 28 izr);  1910 - 1633 loc (665 g-c, 35 r-c, 905 cv, 28 izr); 1914 - 2004 loc (737  g-c, 30 r-c, 1200  cv, 37 izr); 1932 - 670 g-c,  1941 - 1638 loc (681 g-c, 9 r-c, 911 cv, 1 evgh,  36 izr); 1947- 1612 loc (690 g-c, 7 r-c, 915 cv, cu biserică şi  pastor,  Ioan Cseterky); 1948 - 858 ort din care 429 g-c reveniţi la ortodoxie; 1949 - 690 ort; 1953 - 203 fam-715 ort; 09.12.1954 - 209 fam - 715 ort; 25.10.1955 - 259 fam.(cu filia); 05.06.1958 - 182 fam - 681ort; 11.10.1958 - 926 (cu filia) ort; 1960 - 191 fam ort;   18.02.1961 - 945 ort (cu filia); 31.12.1962 - 780 loc (190  fam - 628 ort, 36 r-c, 110 cv, 6 pnt); 1963 - 1498 loc (242 fam - 1365 ort, 2 r-c, 120 cv, 5 pnt, 8 ieh); 1965 - 488 loc (168 fam- 471 ort, 8 ieh, 10 pnt; 31.12.1966 - 470 loc (161 fam - 468 ort, 2 unit.); 1968 - 119 fam - 386 ort; 1970 - 119 fam - 386 ort;  07.05.1974  - 204 fam. - 580 ort (cu filia Tîrguşor); 1977 - 185 fam ort, 1990 - 165 fam ort; 1991 - 143 fam - 256 ort; 1994 - 143 fam - 290 ort.

Biserica
           
            O mică biserică de lemn, cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, a fost construită "către 1718",în cimitirul de pe Luncă. Alte datări:  construită  în 1747;demolată în 1910.
O biserica de zid, cu acelaşi hram, a fost  construită  în 1819, cu lemn recuperat de la vechea  biserică, cum se ştie în tradiţia satului. A fost reparată în 1926  pe cheltuiala  familiei Ciacoi  (inscripţie  de pe grinda altarului).
            O  biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost   construită  în 1909, înzestrată cu vitralii  proiectate de Lemeni din Blaj, cu iconostas sculptat de Flaviu Domşa din Blaj, (originar din Pinticu, com Teaca, jud. Bistriţa-Năsăud) şi sfinţită în 20 iulie 1924 de Ep. Dr. Iuliu Hossu.A fost renovată în 1946.
            Alte datări: construită în 1910; în 1910 -1913;  în  1912 - 1917, în 1918-1919 de meşteri din Sic (aici cu  hramul Sf. Arhangheli)
            Biserica actuală a fost  construită, cu ajutor de la Patriarhie, în 1938-1950 de Vidican Gheorghe  din Nimigea de Jos, ajutat de zidarul Teodor Salcă din Aiud, Sfinţită  provizoriu în 17 decembrie 1950, reparată în  1956 (înlocuită ţigla cu tablă) şi 1961(retencuită), renovată şi pictată  în 1965-1968, sfinţită în 3 noiembrie 1968 de Onisie Moraru, consilier eparhial, delegat al Episcopiei  .
         Alte datări: sfinţită în 3 noiembrie 1968 de Arhiep. Teofil Herineanu

         Casă parohială
            Exista în 1733;  în 1867 de lemn. Actuala casă, construcţie de zid,  a fost edificată în 

Preoţi
            Au slujit la altarul bisericii preoţii: Mica Luca (Lucas Mika),   1823;Mica Ioan, 1851, 1855; Vesa Artemie 1845-1882; Vlăduţiu Ioan,1862; Paşca Ioan 1885-1915; Vlăduţiu Teofil, 1888 1917 ? Radu Ioan 1918-1922;  Macaveiu Ioan 1922-1934; Beleanu Grigore 1934-1967; Vlăduţiu Pompei,  refugiat în 1940; armata maghiară a distrus arhiva bisericii  Bis edif în  1912-1917 Mureşan  Ştefan –Scurt istoric 01.04.1960    

X 1733  Ion (Iuon),  în funcţie în 1733. 
            1746    Ioan din Racoş, sfinţit de Ep. Iacov la Rădăuţi în 1746; a luat singhelie pentru biserica Sf Apostoli Petru şi Pavel din Fizeş cu recomandarea lui Ladislau Korodi

1767Popovici Filimon (Filimon Popoviciu) din Codor, în 1767 confirmat pentru Fizeşul Gherlii. 
            1767 1842 Ioan (Iuon) hirotonit  în Oradea, în 1767  blagoslovit  de Ep. Petru Pavel Aaron, în funcţie în 1835, 1842.  

X Mica Luca (Lukas Miká), în funcţie în 1835 1842.
X Vlăduţiu Ioan (Joannes Vlăduţiu), născut în 1820 (1821), hirotonit în 1847 (1848). Paroh  în funcţie în 1867, 1877, 1882. A decedat în 13 martie 1882 la 62  de ani din care 35 preot.
X Moiş Aron (Aron Moiş), cooperator, 1851 ; cooperator în Mintiul Gherlii - 21 aprilie 1861
X 1886, 1914 Vlăduţ Teofil (Theophilus Vlăduţiu, Teofilus Vlăduţiu),  născut în 1853 în Topa (recte Ţop, nn AP) în familia preotului Vlăduţ Ioan. Absolvent al Gimnaziului din Blaj (1874) şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla (1878). Hirotonit preot  în 1878. Administrator parohial în Pădurenii (fost Ţop),  în funcţie în 1882, Fizeşu Gherlii, în funcţie în  1886, 1914
1914-40 Vlăduţ Pompei (Vlăduţiu Pompeiu), născut în 19 noiembrie 1883 în familia preotului Vlăduţ Teofil. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Căsătorit cu Maria Mureşan din Fizeşu Gherlii. Hirotonit în 18.12.1909. Preot cooperator (1909-1914)  apoi paroh în Fizeşu Gherlii, (12.12.1914-septembrie 1940; refugiat; după revenirea din refugiu a fost  reinstalat în 26.12.1944. protopop onorific, 1947  Copii: Ştefan, n. în 05.12.1923, Radu, n. în 23.10.1921.
1940-44 Oprea Ioan preot în  Fizeşu Gherlii, nerevenit. Fiul sau, Oprea Nicolae ing. agronom,  trăieşte în Fizeş ; soţia, educatoare
1944- 48? Vlăduţ Pompei (Vlăduţiu Pompeiu),
1948 -63?  Mureşan Ştefan, născut în 9 noiembrie 1901 în Buneşti în familia preotului  Mureşan     din Petreşti. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla, promoţia 1926. Căsătorit cu Sabo Ana. Preot în Fizeşul Gherli (1948-?). Copii: Ştefan, n. în 22.07.1927, Liviu, n. în 28.10.1928, Tiberiu, n. în 03.01.1931, Ana, n. în 15.10.1939.  
1963-71 Spinciu Alexandru, născut în 28 februarie1924; paroh (1963-1971). Transferat la Turda pe post de protopop (01.04.1971-?).
1971-91 Mocean Ilisie, născut în 18 decembrie 1944 în satul Fundătura, com. Iclod, jud. Cluj, în familia Mocean Nicolae şi Ana, n. Bria. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, promoţia 1968. Căsătorit în Iclod cu Maria Trifan din Fundătura, născută în 30 noiembrie 1946 în familia Trifan Ioan şi Maria, n. Dobocan. Hirotonit în Cluj de Ep. Teofil Herineanu în 12 mai (diacon), 12 iunie (preot) 1968. Preot-paroh în satul Vîlcelele (cu filiile Antăş, Blidăreşti şi Oşorhel) com. Bobâlna, jud. Cluj (01.07.1968-31.07.1971), Fizeşul Gherlii cu filia Tîrguşor (01.08.1971-28.02.1991), Iclozel  (01.03.1991-30.09.1995), Luna de Jos (01.10.1995-?). Hirotesit iconom (03.11.1985). Copii: Nicolae Sorinel,  n. în 02.12.1968.
1991-10 Doda  Ioan, născut în 28 ianuarie 1948  în com. Căşeiu, jud. Cluj, în familia Doda Gheorghe şi Florica, născută Daboc. Studii: Şcoala Elementară de 7 ani din Căşeiu (1958-1965), Şcoala Profesională din Dej, Cursurile Seminariale  Speciale de trei ani din  din Curtea de Argeş (1968-1971). Căsătorit în Căşeiu cu Aurelia Haranguş din satul Codor, com.  Jichişu de Jos,  născută în  16 martie 1951 în familia Haranguş Augustin şi Eugenia, născută Zanc. Hirotonit în 26, 27 septembrie 1971 în Cluj Napoca de Arh Teofil Herineanu. Lăcătuş mecanic la C.C.H. Dej (26.11.1963-08.05.1967), Intreprinderea  de Industrie Locală "Bobâlna" din Dej.  Preot-paroh în satul Vâlcelele (cu filiile Antăş, Blidăreşti, Oşorhel),  com. Bobâlna (01.11.1971-30.03.1991), Fizeşu Gherlii (01.04.1991-30.04.2010). Pensionat din 1 iulie 2010  Copii: Elena Melania, n. în 12.03.1973.
Acum


Cantori
Au slujit în strana bisericii:Prodan Ioan, 1851; Secuiu Ioan (Joannes Secuiu), 1867, 1894; Pop Ioan (Ioan Papp), 1875; Pop Simion, 1878; Silaghi Alexandru (Alexander Szilágyi),1896-1914;Rusu Constantin, născut în  08.08.1903; Chendreşan Gheorghe,  născut în 03.09.1892; în funcţie în  1947, 1958;   Rus Vasile, născut în 6 aprilie 1968, cantor asimilat (1994), 11.06.2003-prezent

Şcoala confesională
Localul şcolii: casa parohului Ioan Vlăduţiu aflată pe locul cantoral (1867-1875
Şcolari: 1867 - 49 (20 pueri, 29 puellae); 1877 - 56;  1882 - 122 (75 a zi, 46 la repetiţie); 1886 -  76 (52 la zi, 24 la repetiţie); 1890 - 81(54 la zi, 27 la repetiţie); 1894 - 114 (75 la zi, 39 la repetiţie); 1896 - 118 (78 la zi, 40 la repetiţie);  1898 - 106 (71 la zi, 35 la repetiţie), 2 la şcoala comuală; 1900 - 60 (42 la zi, 18 la repetiţie), 4 la şcoala comunală; 1903 - 76 (54 la zi, 22 la repetiţie), 1906 -  87 (62 la zi, 25 la repetiţie), 1 la alte şcoli,  1914 - 14   la şcoala comunală. 
Dascăli: Pop Simion (Simeon Popu), 1867; Vlăduţ Ioan, paroh, dascăl în  1873, 1874, 1875; Selegian Alexandru "suplent învăţător" pe lângă Vlăduţiu 1874, 1875,  Bacociu George (Georgius Bacosiu; Gheorghe Bocoş), localnic, fost dascăl în Salatiu; impus în 1775 de Consistoriu, dar refuzat de săteni în 26.09.1875 în favoare cantorului Pop Simion, 1877; Silaghi Alexandru (Alexander Szilagyi), 1882, interimar, 1886-1914.

Bunuri de patrimoniu
Icoane:  patru,  pe lemn,  din1888 de la vechea biserică.
            Clopote: de 65 kg şi 40 kg turnate la Fabrica "Oituz" din Bucureşti. Două, de 80 şi 100 kg din 1922 de la Bucureşti.
Cărţi (inventar din 29 februarie 1918) Apostol, 1878; Minei, 1838, chirilice (Blaj); Octoih mare, 1783, chirilice (Blaj); Penticostar, 1778, chirilice (Lipsă în BRV şi CBRV. Posibil să fie o ediţie din 1768 de la Blaj sau Bucureşti, preotul citând greşit slova-cifră a zecilor); Strastnic, 1831, chirilice şi Triod, 1761, chirilice (Rîmnic). Evanghelie, 1767; Liturghier, 1862; Apostol, 1782; Penticostar, 1768; Triod, 1771; Octoih, 1783; Strastnic, 1870; Psaltire; Minei, fără an; Cazanie, 1881 Octoih mic, 1958, Evanghelie, 1958, Minei, 1968, Cazanie, 1881.

Bunuri funciare
 În 1733 - arabil de 2  câble de semânătură, fânaţ de 2 care; în 1750 - 2 intravilane, ara bil de 7 câble , fânaţ de 3 care; în 1760 - arabil de 11 câble, fânaţ de de 3 care; în 1867 - două intravilane; arabil de 5  câble, fânaţ de 4 care de fân; în 1767 - un intravilan; 1947- sesie bisericească veche: arabil 2j 925 st, grădină 1351 st, pădure 2j 1094 st, păşune 29 j 594 st; sesie parohială veche: arabil 12 j 230 st, fânaţ 1j 1205 st, pădure 4 j 1308 st; prin reforma agrară: arabil 6 j, fânaţ 4j ; sesie cantorală  prin reforma agrară: arabil 2 j ; şcoala confesională : pădure 1 j 1080 st p. 90, 204

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.