FUNDATURA
sat, com. Iclod

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

Prima menţiune documentară a satului: 1269 - terra Geneu <=Ieneu>, şi evoluţia denunumirii lui: 1298 - Jenew; 1321 - poss. Jenö <recte Jeneu>; 1348 - villa Jheneu; 1429 - Genew; 1524 - Jenyeu; 1587-1589 - Jeneo; 1643 -Kis-Jeneö, alia Zámos - Jeneö; 1750 - Kis-Olnok; 1850 - Ino; 185 - Kis- Jenö. Inău; Fundătura; Inău, Ineu, Ineul Mic
           
            Date şi aspecte din istoria parohiei
            Satul este aşezat la intrarea pe Valea Lujerdiului,  la intâlnirea drumului ce  vine dinspre Bobâlna, cu şoseaua Dej-Cluj-Napoca. Aici convieţuiesc  români şi  maghiari pentru care baronul Miko din Dăbâca a ctitorit, în 1270, o biserică romano-catolică cu hramul "Sf. Toma" şi,  până după al doilea război mondial, evrei.
Eect al hotărârilor sinodale şi al edictelor imperiale din 1698-1701,  românii, din vechime ortodocşi, au fost uniţi cu Biserica Romano-Catolică, deve  nind  greco-catolici. Cândva după 1733 au revenit la ortodoxie. Au fost reconvertiţi la greco-catolici  în 1827 ("parohia 1827 conversa").Au revenit la ortodoxie în 1948. Parohia are matricole din 1852. Filie: Iclozel, 1903.

Structura confesională
 Comunitatea satului are o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, baptişti, ortodocşi:  1733 - 51 fam g-c, 1750 - 313 g-c,  1766 - 348 (188 m-160 f),   1805 - 66 fam ort,  1850 - 497 loc (453 g-c, 1 vr-c, 43 cv),  1857 - 551 loc (526 g-c, 4 r-c, 11  cv, 6 lut, 4  a-c); 1867 - 576 g-c, 1869 - 643 loc (580 g-c, 10 r-c, 28 cv, 25 izr); 1877 - 399 g-c,   1880 - 660 loc (607 g-c, 22 r-c, 12 cv, 19 izr); 1882 - 608 loc (556 g-c, 17 r-c, 15 cv, 20 izr), 1886 - 625 loc (595 g-c, 14 r-c, 9  cv, 7 izr),  1890 -  732 loc (692 g-c, 13 r-c, 6 a-c, 19 cv, 1 evgh, 1 izr);  1894 - 800 loc (789 g-c, 8 r-c, 3 izr), 1896 - 683 loc (672 g-c, 8 r-c, 3 izr),  1898 - 679 loc (672 g-c, 2  cv, 5 izr), 1900 -784 loc (2 ort, 747 g-c, 11 r-c, 4 cv, 20 izr); 1900 - 802 loc (782 g-c, 4 cv, 16 izr), 1903 - 759 loc (748 g-c, 1 calv, 10 izr), 1906 - 759 loc (748 g-c, 1 cv, 10 izr),   1910 - 879 loc (5 ort, 828 g-c, 15 r-c, 19 cv, 12 izr); 1914 -799 loc (779 g-c, 4 r-c, 1 ort, 1 cv, 14 izr), 1932 - 1004 g-c,  1941 - 1045 loc (9 1 ort, 1013 g-c, 10 r-c, 5 cv, 4 evgh, 12 izr); 1947 - 1171 loc  (1168 g-c, 1 ltr, 2 izr); 1949 - 1168 ort. 1953 - 269 fam-1071ort,  09.12.1954 - 269 fam -1072 ort, 25.10.1955 -  258 fam.ort, 05.06.1958 - 254 fam - 1007 ort, 11.10.1958 - 1007 ort, 18.02.1961 - 1035 ort, 1963 - 916 loc (437 fam - 910 ort, 6 mil.),  1964 - 280 fam -1025 ort, 31.12.1966 - 275 fam -1041 ort, 1970 - 284 fam -1091ort,  07.05.1974 - 283 fam -1107 ort, 1991- 260 fam-980 ort,1994 - 260 fam - 980 ort.

Biserica
Biserica cu hramul  Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril  a fost construită din  lemn de stejar adus din pădurea Dumaia (acum loc arător), a baronului Miko din Dăbâca ante 1733, în 1753, în 1807 sau în 1850. A fost  pictată pe pânză aplicată şi sfinţită, după tradiţie,  în 1825. A fost  demolată în 1934.

 Intenţionând să construiască o nouă biserică, în 3 octombrie 1872, Consiliul Parohial a  negociat un  schimb de teren  cu Mureşan  Filip a  cărui  grădină era lângă casa parohială. Curând a abandonat înţelegerea şi a făcut  târg cu armeanul Számtartó Kajetan a  cărui grădină era despărţită de sat de un teren de 2 jugăre. Aici doreau  să construiască  casa parohială, iar cea nu demult construită,  să rămână în folosul şcolii. În 22 octombrie 1872, Consistoriul a recomandat protopopului  de Iclod, Simion Bocşa,  să-i convingă pe credincioşi să  facă biserica  pe locul celei vechi, iar şcoala pe locul târguit iniţial, respectiv pe grădina lui Mureşan  Filip.Construcţia bisericii a început, însă, abia după peste o  jumătate de veac, respectiv în 31 mai 1931, când Ep. Dr. Iuliu Hossu i-a binecuvântat  temelia.
Biserica cu hramul Prea Curata Fecioară Maria (Neprihănita zămislire a Preacuratei Fecioare Maria; Intrarea în biserică a Maicii Domnului,  Sf Fecioară Maria), construcţie  din cărămidă cu acoperiş  de tablă, a fost edificată în anii 1931-1932 de Toth Albert, Sarosi Ştefan şi Sekeli Martin din Sic,  după planul ing Teodor Silaşi. A fost sfinţită în 17 august 1938  de Ep. Dr. Iuliu Hossu.  În 1954  a fost reparată şi dotată cu un nou iconostas  confecţionat la Cooperativa "1 Mai" din Gherla. În anii 1970-1971 a fost împodobită cu pictură de  Hudici Vasile din Cluj şi  resfinţită în 5 septembrie 1971 de Arhep. Teofil


Herineanu. În anii  1986-1988 a fost reparată capital, repictată de Bumbu Constantin  şi  resfinţită în 24 septembrie 1989 de Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu.Alte  datări:  construită  în 1932,  în  1931-1934.


Casa parohială
Clădire de lemn  menţionată  în 1733; de zid în 1884. Actuala  casă, clădire de zid cu 4 camere, a fost edificată  în 1935  şi moderizată  în anii 1990-1995. Alte datări: 1934
                       

Preoţi
Vasile (Vaszilie), în funcţie în 1733.
Teodor, localnic,  sfinţit  de Ep. Varlaam în Rădăuţi în 1755; paroh  la recomandarea  asesorului  Ştefan Gergely ; în funcţie în 1755, 1761
Pop Teodor (Teodor Popescu) din Bucium, 1767;
            Popovici Matei  (Matei Popovitz; Mateiu Popoviciu Mureşanu), hirotonit în 1783 în Transilvania; în funcţie în 1805 
Moroşan Iosif (Josephus Moroşan; Maroşan; Mureşan), hirotonit în  1783 în  Timişoara; supranumerar în 1805, în funcţie în 1835, 1842.
            Popovici Ioan (Joannes Popoviciu), născut în 1825, hirotonit în 1852; în funcţie în 1867. A decedat în 3 ianuarie 1870 la 45 de ani din care 18 preot.
             Potochi Vasile (Basilius Pataki),  1871-1875
            Buteanu Vasile(Basilius Buteanu), în funcţie din 18 august 1875. Contract semnat   de prim corator, 6 coratori şi 16 săteni
            Pop Vasile (Basilius Popu), născut în 1846 în Băiuţ;  hirotonit în 1876, administrator parohial, în funcţie în  1877
Neamţu Vasile (Basilius Neamţiu), născut în 1853 în Mintiul Gherlii. Absolvent al Gimnaziului din Blaj (1874) şi al Seminarului Teologic Greco-Catoloc din Gherla (1879). Hirotonit în 1880. Administrator parohial în Răscruci (1880-1881), Fundătura (1881-1889) şi  Mica (1889-1914). A fost administrator al Oficiului Arhidiecezan Gherla (1903-1906) şi vice-arhidiacon al Districtului Sânmărghita (1906-1914)
Parohie vacantă, 1890
            Moldovan Teofil (Theophilus Moldovanu),  născut în 1860, hirotonit în 1886; administrator parohial în Copru (1886-1890), Fundătura, (1894-1914; ?-1932?); protopop onorific.
            Parohie vacantă,  1914
            Farcaş Augustin (Augustin Farcaşiu), născut în 1904, hirotonit în 1926 capelan cu drept de succesiune, 1932.A decedat în 1968; în parohie din 1946
            Chira Ioan 1941 (1943 -1946)
            Fărcaş Aurel (Fărcaşiu Aurel), născut în 11 martie 1908 în Chiuza. Absolvent al Seminarului  Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1930. Căsătorit cu Caloniuc Elena. Administrator parohial în  Puini (noiembrie 1932-februarie1934), Lacu (februarie 1934 - octombrie 1938, Nima (octombrie 1938-decembrie 1940), Silivaşul de Câmpie (decembrie 1940-noiembrie 1941), Rădăuţi (noiembrie 1941-aprilie 1944), Sibiu (aprilie 1944-februarie 1946), Fundătura (februarie 1946-aprilie 1950). A fost arestat în în 27 martie 1950. Nu se cunosc locaţiile detenţiei, nici data eliberăii. Se pare că, în aprilie 1958, era în Fundătura;  în 1 martie 1963 în Sâmpaul. Copii: Ştefan, n. în 28.01.1938, Lucia, n. în 09.06.1938, Elena, n. în 04.01.1943, Marcel,  n. în 05.06.1948.
            1950-963??? Parohie vacantă administrată de preoţi din parohiile în vecinate 1950-1963  sau Pop Romulus,  administrator  parohial ???
Bărbos Ioan, născut în 15 aprilie 1916 în satul Sîntejude, com. Sîntioana, jud. Cluj,  în familia Bărbos Gavril şi Ana, n. Chifor. Studii: Şcoala Primară din Sîntejude (1923-1929), Liceul "Petru Maior" din Gherla (1929-1937), Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj (1938 - 1942).Hirotonit de Ep. Dr. Iuliu Hossu în 10 octombrie 1943 în Cluj şi în 17 octombrie 1943 în Buza. Preot-paroh în Sava cu filia Băgaciu (01.11.1943-30.04.1953),  Coasta cu filia Tăuşeni (01.05.1953-31.07.1963) cu condiţia administrării şi a parohiei Sava-Băgaciu, Fundătura (01.08.1963-31.12.1983). S-a  pensionat la  1 ianuarie 1983. A mai slujit ca pensionar până în 31.03.1984. Pâglişa (18.02.1956), Pădurenii (Ţop)  (01.11.1964 -?).
Roman I. Ioan, născut în 1 aprilie 1958 în satul Pădurenii (fost Ţop), com. Mintiu Gherlii, jud. Cluj în familia Roman Iacob şi Marta n.Rotaru. Studii: Şcoala cu clasele I-IV din Pădurenii, Liceul "Ana Ipătescu" din Gherla (1965-1974), Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1974-1979), Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu (1980-1984). Căsătorit în 7 august 1982 cu Mariana Loşonţi din Bonţida, născută în 7 august 1944 în familia Loşonţi Iacob şi Marta. Hirotonit de Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu în 15, 16 septembrie 1984 în Cluj-Napoca şi Sălniţa. Preot-paroh în Fundătura (15.09.1984-31.09.1990), Cluj-Napoca, Parohia "Naşterea Maicii Domnului" din Someşeni (01.10.1990-prezent) Profesor la Seminarul Teologic Liceal din Cluj-Napoca. Deputat în Parlamentul României. Iconom (1989). Doctorand. Copii: Ligia, n. în 03.07.1983.
            Sabadâş Emil, născut în 22 martie 1958 în satul Săsarm, com. Chiuza, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Sabadâş Ioan şi Maria. Studii: Şcoala Generală din Săsarm, Liceul Teoretic din Beclean (pe Someş) (cls.IX-X), Seminarul Teologic Liceal Ortodox din Cluj-Napoca, promoţia 1980, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 1993 (cu licenţă din 1994). Căsătorit în 16 august 1981 cu profesoara Eugenia-Maria Cherteş, născută în 21 octombrie 1958. Hirotonit diacon de Ep. Vicar Iustinian Chira-Maramureşanu în 21 septembrie 1981 în Diviciorii Mari şi preot de Arhiep. Teofil Herineanu în 27 septembrie 1981 în  Coasta. Preot-paroh în Căianu, Protopopiatul Cluj (01. 10.1981-30.10.1990), Fundătura (01.11.1990-30.11.1995), Dej II (01.12.1995-prezent). Hirotesit sachelar, iconom (18.10.1996), stavrofor (24.11.2003).  Copii: Emil -Viorel, n. în 14.08.1981, licenţiat în drept.  
            Bodea Ioan,  născut în 6 august 1947 în Rîşca. Absolvent al Institutului Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu, promoţia 1980. Preot-paroh în

Bedeciu, (?-30.11.1995), Protopopiatul Huedin, Fundătura (01.12.1995 - prezent). Hirotesit iconom (19.11.1997), stavrofor (01.12.1995).


Văcaru Ioan, născut în  19 mai 1965 în satul Şăulia, jud. Mureş, în familia Văcaru Anton şi Elena. Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 1995. Căsătorit în 7 noiembrie 1988 în Cluj-Napoca cu Botiş Lucreţia din Ceaba, născută în 14 martie 1964 în familia Botiş Constantin şi Magdalena. Cântăreţ  la biserica  parohiei "Adormirea Maicii Domnului" din Cluj-Napoca (?-30.06.1994). Hirotonit în Catedrala Episcopală din Cluj- Napoca de Arhiep. Bartolomeu Anania,   diacon în 26 iunie şi preot în  1 iulie 1994. Preot-paroh în Nicula (01.07.l994-31.10.2011), Fundătura (01.11.2011-prezent). Copii: Mihail, n. în 10.12.1990, Maria, n. în 11.06.1991.
        
         Cantori
         Au slujit în strana bisericii:  Pop Nicolae (Nicolaus Papp),1867;  Pop Jenei Nicolae (Jenei Nicolaus Popu),1877; Jenei Ioan  (Joannes Jenei), absolvent de  preparandie, cantor una docens, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898; Mureşan Vasile (Basilius Muresianu),  absolvent de  preparandie, cantor una docens, 1900, 1903, 1906, 1914; Rus Iosif, 1914; Mocan Vasile (Basilius Mocanu), localnic, născut  în 11 martie 1888, absolvent a  6 clase primare; diplomat, în funcţie în  1947, 1950, 1971; Mureşan Ilisie, 1971

Şcoala confesională
Localul şcolii: În 1867, copii frecventau şcoala din  Iclod. În 13 octombrie  1872, Consiliul Parohial a aprobat negocierea unui   schimb de teren  cu grădina lui Fillip Mureşianu de lângă  casa parohială pentru a edifica acolo şcoala. A renunţat, însă,  făcând târg  mai  bun cu armeanul Dimitrie Mazoc, învăţător în Petreşti. Grădina acestuia era despărţită de sat de un teren de vreo 2 iugăre. Cum biserica  de lemn era mică,  veche, şi aşezată pe deal, la loc nu prea potrivit,  au "văzut de bine a  năzui" să facă  casă parohială pe locul armeanului, unde, cu timpul,  să facă şi  biserică de piatră, iar casa parohială să rămână şcoală.În 18 august 1875 au încheiat un contract cu Vasile Butean pentru construirea unui şcolii. În 1877 copii  învăţau în sat,  într-o  clădire  de zid închiriată de Consiliul Scholastic.  Şcolari: 1867 - 47, 1877 - 54, 1882 - 60 (45 la zi, 15 la repetiţie), 1886 - 77 (59 la zi, 18 la repetiţie), 1890 - 79 (59 la zi, 20 la repetiţie), 1894 - 107 (84 la zi, 23 la repetiţie), 1896 - 107 (84 la zi, 23 la repetiţie), 1898 - 111 (87 la zi, 24 la repetiţie), 1900 - 103 (82 la zi, 21 la repetiţie), 1903 - 113 (78 la zi, 35 la repetiţie), 1906 - 113 (78 la zi, 35 la repetiţie), 1914 - 104 ( 72 la zi, 32 la repetiţie).                    Dascăli: Mureşan Simion (Simeon Mureşianu), 1867; Jenei Ioan  (Joannes Jenei), absolvent de  preparandie, cantor una docens, 1877, 1882; 1890, 1894, 1896, 1898; Mureşan Vasile (Basilius Muresianu),  absolvent de  preparandie, cantor una docens, 1900, 1903, 1906, 1914.
           
            Bunuri de patrimoniu
Icoane: două pe lemn, după tradiţie, din 1825,   acum la Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului. Clopote: de 30 kg şi de 40 kg procurate în 1921 de la firma "Schieb"din   Cluj. Cărţi: Evanghelie, Bucureşti, 1895; Triod, Blaj, 1890; Apostol, Blaj, 1878; Triod, Blaj, 1810; Cazanie, Blaj, 1778; Euhologhion, Blaj, 1868; Octoih, Târgovişte, 1883; Octoih, Bucureşti, 1810

Bunuri funciare
În 1733 - fânaţ de 6 care de fân,  în 1750 - arabil de 12 câble de semânătură, fânaţ de 4  care de fân, în 1760 - arabil de 8 câble de semânătură, fânaţ de 6 care de fân,. în 1775 Adam Teleki a ocupat un teren de 2 mierţe, altul de 4 cubuli şi un  fânaţ de 3 care din pământurile biserici, în 1805 - arabil de 3 câble de semânătură, fânaţ de 4 care,  în 1947 - Sesie bisericească veche: arător 14 j 800 st, păşune 3 j 1376 st; sesie parohială veche: arător 11 j, păşune 5 j; prin reforma agrară: arător 5 j, mlaştini 4 j, păşune 4 j; sesie cantorală veche: arător 3 j 800 st, păşune 1 j.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.