Geaca
sat,  reşedinţă comunală

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

  

Prima menţiune documentară a satului:  1228 - villa Gyeke şi evoluţia denumirii lui: 1336 - Geke, 1332 - sacerdos de Kege; Giaca, Geaca, ung. Kyeke

Date şi aspecte din istoria parohiei
Aşezat la marginea de nord-est a Câmpiei Transilvaniei, într-o salbă de lacuri de pe Valea Fizeşului, satul este locuit de români şi maghiari, alături de care, la începutul sec. XX, s-au aşezat câţiva evrei (12 în 1900; 5 în 1910).  Efect al hotărârilior sinodale şi al edictelor imperiale din 1698-1701, românii  ortodocşi au fost uniţi cu Biserica Romano-Catolică, devenind   greco-catolici.  Unire formală care,  multă  vreme,  nu a produs efectele scontate. Sub influienţa mişcării pro - ortodoxe  condusă de călugărul  Sofronie de la mănăstirea Plăişorul Ciorii (Cioara), credincioaşii  au  revenit  la ortodoxie, în 1760, greco-catolic fiind doar preotul. Au fost  reconvertiţi la greco-catolicism în 1774, cu prilejul vizitaţiunii canonice a Episcopului Grigore Maior.În 1922, 1929, ultimii  greco-catolici din sat au trecut la ortodocşi. Au redevenit ortodocşi în 1948. I-a fost filie,  Băgaciu, în  1928  cu 204 ortodocşi. 
        
         Structura confesională
          Comunitatea satului  are  o structură multiconfesională, simultan sau succesiv alcătuită  din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi, baptişti, adventişti, greco-catolici, ortodocşi: 1733 - 60 fam g-c;1750 - 542 g-c, 1760 -1762 - 122 fam ort; un preot g-c; 1766 - 595 loc (243 m-302 f); 1767 - 92 fam. ort;   1805 - 92 fam ort; 1829-1831 - 715 cv şi g-c; 1846 - 92 fam ort; 1850 - 674 loc ( 554 ort, 10 g-c, 16 r-c, 90 cv, 1 evgh, 3 izr); 1857 - 662 loc (556 ort, 14 r-c, 83 cv, 8 a-c); 1869 - 686 loc (470 ort, 71 g-c, 23 r-c, 122 cv); 1880 - 661 loc (435 ort, 73 g-c, 9 r-c, 137 cv, 1 unit, 6 alte religii); 1890 - 742 loc (513 ort, 82 g-c, 8 r-c, 4 a-c, 106 cv, 25 unit, 4 izr); 1900 - 824 loc (613 ort, 12 g-c, 5 r-c, 194 calv, 1 evgh, 5 unit, 14 izr); 1910 - 820 loc (194 cv, 617 ort, 5 r-c, 1 g-c, 3 evgh); 1928 - 703 ort (cu filia Băgaciu -204 ort); 1932 - 275 fam - 987 ort; 1941 -  1103 loc (în partea neocuptă de Ungaria); 1945 - 934 ort; 1949 - 951 ort; 1950 - 298 ort; 18.l2.1961 - 1987 ort; 31.12.1962 - 1068 loc (298 fam-1005 ort, 17 adv, 38 calv); 1964 - 1342 loc (292 fam - 1005 ort,  9 adv, 38 calv); 31.12.1966 - 1148 loc (351fam.-1050 ort,  39 calv, 9 adv); 1977 - 480 fam; 1990 - 230 fam; 1991 - 234 fam - 616 ort; 1994 - 234 fam.- 920 ort;

         Biserica
            După tradiţie, o biserică de lemn cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril exista la începutul  secolului al XV-lea pe  "Dealul Bisericii", teren împădurit din partea de sud a hotarului,  dincolo de lacul ce întretaie satul.
Fiind prădată de turci şi tătari, probabil în 1711, cu prilejul ultimei invazii,  în 1754  a fost adusă  în partea de nord a satului, reconstruită pe Coastă, unde este acum  cimitirul şi  împodobită cu pictură  pe pânză aplicată, probabil de  Filip Zugravul din Aruncuta.
Preocupată de salvarea bisericii, "operă cu adevărat românească", Comisia Monumetelor şi Siturilor Istorice a solicitat, în 1939  Prefecturii jud. Someş şi în 1943 Vicariatului Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, fonduri pentru restaurarea ei, parohia neputând susţine o asemenea lucrare cu mijloace proprii. Vremurile nu erau potrivite, însă, pentru asa ceva.              În 1950, după aceste tentative de restaurare, Episcopia a cerut Comisiei Monumetelor şi Siturilor Istorice, aprobare pentru demolarea ei.
Actuala biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost construită din cărămidă şi piatră de Gheorghe Vidican din Nimigea de Jos şi  Teodor Salca  din Aiud. Începute în 15 septembrie 1938,  lucrările au fost terminate abia  în 1950 cu ajutor de la Patriarhie. A fost sfinţită în 1950 de Ep. Nicolae Colan.  În 1966 a fost reparată, în 1969 tencuită în exterior,  în 1969-1970 zugrăvită de Wolosnyai Bella din Dej şi, în 17 decembrie 1970, sfinţită de Arhiep.Teofil Herineanu.
Ample lucrări de recondiţionare a bisericii, inclusiv a picturii, s-au efectuat în anii  2000-2007.A fost sfinţită în ///////////////////////////////////
Alte datări: construită în 1938, în 1957,  pictată cu ajutor de la Patriarhie  în 1963,   sfinţită în 6 septembrie 1970.
 
Casă parohială
 Exista în 1733. Casa actuală a  fost construită în  1937.
        
         Preoţi
          Pavel, în funcţie în 1333.
Lup,  în funcţie în 1733.
Todor, bigam, în funcţie în 1733.
Dumitru, preot al Jecii (Gecii); însemnare din  în 9 aprilie 1745 pe un manuscris al Cazaniei lui Varlaam, Iaşi, 1643,  aflat în posesia bisericii.
Turdean George (George Tordean, Georgie Tordian), hirotonit în  Transilvania în 1792; activ în 1805.
Vesa Artemie (Artemiu Vésza, Artemie Vésza, Artemiu Vesa), hirotonit în 1842 de Ep. Vasile Moga; în funcţie în 1846 -1857."Au pătimit multe jafuri " în timpul revoluţiei din1848.Au pierit, atunci, "pe vremea răzmeriţei, de moarte", 60 dintre locuitorii satului ( 30 m - 30 f).  
Paşca Ioan (Ioanes Paska) 1885-1915. A organizat parohia ortodoxă din  Dragomireşti, jud. Maramureş pe care o administra din Geaca. Trei din cei 12 copii ani săi au absolvit studii superioare. 
Pop Vasile (Vasiliu Popu), paroh ortodox,  în funcţie în 1887.
Radu Ioan, în funcţie în 1918-1923. A organizat  parohia ortodoxă  Dragomireşti, jud. Maramureş.
Macavei Ion, în funcţie în 1922-1934.
Beleanu Grigore, născut în 12 octombrie 1905 în Sărmaş. Absolvent al Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj, promoţia 1930. Hirotonit în 4 şi 5 iunie 1932. Profesor de Religie la Şcoala Primară din Tg. Mureş (15.09.1930 -15.05.1932);  preot-paroh în Sărăsău, jud. Maramureş (16.06.1932-31.09.1934), Geaca (01.10.1934- 1949?).
Suorăşan Ciprian, născut în 24 mai 1928 în Valea Lungă, jud. Sălaj. Arestat în 1949 şi condamnat la 5 ani detenţie pentru uneltire împotriva ordinii sociale. (Seiche, p. 116
Paşca Vasile, cel mai mic din cei 12 copii ai preotului Paşca Ioan, născut în 23 februarie 1908. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Cluj, promoţia 1931. Căsătorit în 1932 cu învăţătoarea Ana Duca. Hirotonit în 1932. Paroh în Păniceni, protopopiatul Huedin (10.02.1932- 30.11.1934), Gilău (1934-1937), Geaca (1949 - ?). A decedat în 20 noiembrie 1998 în Suciu de Sus. 
Silaghi Adrian, paroh în  Cubleşu Someşan, administrator   parohial interimar,  1950;
Cîmpean Justin (Câmpan Iustin), născut în 29 octombrie 1950 în Buza-Cătun, com. Chiochiş, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Cîmpan Artimon şi Cornelia, n. Cheţa. Studii: Şcoala Generală de 8 ani din Buza-Cătun, Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti şi Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1966-1971), Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu. Căsătorit în 6 noiembrie 1974 cu asistenta de pediatrie Elena Pop din Feldru, născută în 1 decembrie 1952. Hirotonit în 17 şi 18 noiembrie 1974 în Cluj-Napoca şi Luncani de Arhiep. Teofil Herineanu.Preot-paroh în Geaca (01.12.1974 - 31.12.1977),  Mociu (01.01.1978-?). Copii: Iustin-Lucian, n. în 28.01.1976
Purdea Gheorghe, administrator parohial (01.01-26.01.1978) Transferat la Mociu.  
Mihoşca Vasile, născut în 28 martie 1950; paroh  în Geaca (01.01.1979-30.11.1992), Mintiu Gherlii (01.12.1992-?).
Moldovan I. Dumitru (Gavril ?) născut în 10 decembrie 1938 în Şieuţ, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Moldovan Ioan şi Maria, n. Matei. Preot-paroh în Tuşin, Protopopiatul Luduş, Geaca (01.06.1993- 30.04.1995).
Borodi Ştefan, născut în 12 februarie 1974 în Jelna, com. Budacu de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Borodi Ştefan şi Maria, n. Sigheartău. Absolvent al Liceului "George Coşbuc" din Năsăud, al Şcolii Postliceale de Finanţe-Contabilitate din Bacău,  al Seminarului  Teologic Ortodox, promoţia 1995 şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 1999. Căsătorit în 27 mai 1995 în Petriş cu Maria Ursa, născută în 27 ianuarie 1971 în Petriş,  com. Cetate, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Ursa Gavril şi Ioana, n. Negrea. Hirotonit  în 11, 12  iunie 1995 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu în Capela Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. Cântăreţ bisericesc în parohia "Sf. Andrei" din Cluj-Napoca,  preot-paroh în Geaca (01.07.1995-29.02.2000), Bârla (01.03.2000-prezent). Hirotesit iconom. Copii: Paul-Gabriel, n. în 29.06.1996, Ştefan Cristian, n. în 29.11.2000.


Sigartău Călin, născut în 12 aprilie 1975 în  Bistriţa, în familia Sigartău Roman şi Violeta. Absolvent al Liceului din cadrul Grupului Industrial de Construcţii de Maşini din Bistriţa, promoţia 1993 şi al  Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj - Napoca, promoţia 1999. Căsătorit în 25 septembrie 1999 în Bistriţa cu Rad Marinela din Teaca, născută în 6 martie 1976 în familia Rad Ioan şi Maria. Hirotonit în  ?????? Preot-paroh în Geaca (01.05.2000-prezent). Hirotesit sachelar (21.09.2007).

Şcoala confesională
Dascăli: Vesa Alexandru, 1882, 1883;  Pop Vasile (Vasiliu Popp), 1883, 1884, 1887; din 1885 şcoală de stat.
        
         Cantori
            Au slujit în strana bisericii: Ciorba Andrei, 1947, 1950;  Cozma Dămian, 1947, 1950.  

Bunuri de patrimoniu
Clopote: de 65 şi 40 kg de la  fabrica "Oituz" din Bucureşţi. Cărţi: Penticostar, 1805, Chiriacodromion, 1855, Biblia, 1856, Orologhion mare, 1890, Triod, 1897,  Minologhion, Blaj, 1781;  (donaţie; însemnare cu  chirilice din 4 decembrie 1785 atestând cumpărarea cărţii cu 20 fl.); Penticostarion, Sibiu, 1805 (însemnare din 23 aprilie 1826 cu chirilice: Simon Lina a dat carte bisericii din Geaca;   cu latine din 10 aprilie 1902 referitoare la legarea  cărţii). În Fondul de carte veche al Bibliotecii Academiei, Filiala Cluj, se păstrează un manuscris al Cazaniei lui Varlaam (Iaşi, 1643), copiat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea de un anonim. În 1743, legătura  manuscrisului s-a rupt. Un grup de credincioşi (Hurcă Anatolii, Mârză Gavrilă şi fratele său, Mârză Onu) a plătit 7 mărieşi pentru refacerea lui, fapt consemnat în 9 aprilie 1745 pe una din filele manuscrisului, de popa Dumitru, preot al Jecii (Gecii).

Bunuri funciare
În 1733 - arabil de 8 câble de semânătură, fânaţ de 7 care de fân, în 1750 - arabil de 2 câble, fânaţ e 2 care, în 1760-  arable de 5 câble, fânaţ de 2 care

 

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.