Gherla I oraş

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )


(Parohia Intrarea Maicii Domnuui  în biserică),  1905-1907
                       Pr. Mureşan Aurel
Gherla II - Parohia Sf. Nicolae (biserica din parc)
                       Pr. Ştir Gheorghe
Gherla III -Hăşdate - Parohia Sf Treime,  1992-2011
                       Pr. Moraru    Ioan
Gherla  IV -Parohia Naşterea Maicii Domnului   2004-2001
                       Pr. Săsărman Vasile

 

Prima menţiune documentară a oraşului : 1291-Gerlahida şi evoluţia denumirii lui: 1456 - Gerea; 1552 - Wyiwar; 1553 -  Wyuar, Wyvar; 1575 - Uivar; 1578 - Gelya; 1584 - Ujvár; 1588 - Vivaroz; 1594 - Ujvar, Wyvar, Vibar, Arx Nova; 1595 - Samosuivar, Oi var; 1599 - Zamos Vyuar, Szamosuyvar; 1600 - Zomos Vyuar, Zamos Vjvar, Szamosuivar, Szamos Uivar; 1601 - Viuar, Somos Viuar, Wivoar, Wiuar, Samos Wyuar; 1602 - Samosch Ujwar, Samosvywar, Zamos Ujwar, Somos - Vyuar, Samos - Vywar; 1612 -Samopsuivar; 1621- Novum Castellum; 1632 - Gerla alias Vzamosújvar; 1637 - Szamosujvár;  1726 - Örmenyváros, Armenopolis, Armenieastadt, Gyula; 1839 -Castra Nova, Nova Arx, Neuschloss; 1850 - Gherla; 1854 - Szamos Újvar, Armenstadt, Gerla.

Când a fost întemeiat sătucul  cu nume din toponimia Cretei, nu ştim. Sigur, târziu, de vreme ce, în 1553 de pildă, nu este menţionat printre cele 41 de sate româneşti ale Domeniului cetăţii Ciceu, domeniu din care făceau parte   Băiţa, Ormanul, Mintiul şi Gerla, aşezare artestantă documentar în 1291. În sec. XVI aici, lângă vechea a şezare  Gerlahida, într-o poziţie strategică folosită încă din epoca romană, a fost  construită  o  fortificaţie,  Novum Castrum. Este posibil ca mica aşezare, Candia, să-şi datoreze întemeierea tocmai acestei cetăţi, ai cărei slujitori, darabanii, şi-au întemeiat gospodării în preajma ei, aidoma legionarilor romani, de odinioară,  întemeiatori de canabe. Sătucul s-a dezvoltat şi s-a afirmat în strânsă legătură  cu aşezările  învecinate, cu Gherla îndeosebi, după colonizarea armenilor  şi  transformarea ei într-un (oppidum) prosper.    
Avem  informaţii târzii despre comunitatea Candiei, despre structura ei etnică şi confesională, pe care le          

Protopopiat 1796 Timandi Ioan (Dumitran - Un timp ..p. 320, 372, 442)
- Bis Candia piatră 1769 , după trad prin transformarea  unei case a unui brutar grec, folosită până la începutul sec. XIX (Mândrescu p în Monumente, p. 259)
-1905-1907 Intrarea în biserică a Maicii Domnului arh George Tiechtl ing Vezler Török
Protopopiat 1781-1823, 1830-1835 prot Avram Neheşi
Scurt istoric 1967: Bis Intrarea în biserică a Maicii Domnului -1905-1907 prin  stăruinţa ep Ioan Sabo. Plan George Tiectl; piatră,  cărămidă, beton. ; acop cu tablă de aramă rechiziţionată în 1917  ; acum tablă; din 1930, bis parohială ; preotul ei ste şi protopop
Coriolan Podoabă -Scurt istoric al parohiei Ghrla - 10.02.1960

            CANDIA

Până în 1817, românii din Gherla (Candia) frecventau bisericile din Băiţa, Nicula şi Mintiu Gherlii. Cândva după această dată, au amenajat prin bunăvoinţa Ep. Georgiu Pataki, o capelă în Curia Episcopală (ce ntrul administrativ al episcopiei) aflată pe Domeniul Episcopal.  În 1736 armenii au arondat domeniul şi au interzis accesul la  capelă, din 1739 până în 1745 îngăduit, totjuşi,   în schimbul unor taxe. Ridicarea unei clopotiţe  fără acordul lor, a anulat înţelegerea. După o lungă perioadă de confruntări,  frământări, memorii şi petiţii, Gerontie Cotorea, paroh satului  (1766-1773), a  obţinut de la Maria Tereza un teren şi 2000 de galbeni (florini) pentru construirea unei biserici. S-au opus, însă, armenii, invocând dreptul de proprietate asupra terenului. În urma intervenţiei Ep. Grigore Maior, românii au renunţat la terenul donat de împărăteasă  în schimbul unuia  din Candia, aflat "între şanţul cetăţii şi Someş".În 1769, sau 1777-1778, pe acest teren vor construi credincioşii o biserica de piatră. După tradiţie, însă,  biserica folosită până la începutul sec. XIX, a fost amenajată într-o casă a unui  brutar grec. folosită până la începutul sec. XX când a fost construită catedrala din Gherla (1911-1912).
           
Preoţi: Lupu 1733-1737, 3-400 cred, Silvaşy Grigore 1745- (capelan;  în 1755 recomanda pentru hirotonire pe Oprea din Zagra Miron-Bis g-c, 2004, p. 188) Casai Dimitrie (Dimitrie Kassay), Cotorea Gerontie 1766-1773, călugăr basilitan, prof la Seminar Blaj. A decedat în 1773. Urmaşii lor au fost şi protopopi Meheşi Avram 1775-1792, Timandi Ioan 1792-1798 decedat în 1798, Dombi Ioan 1798-1806, Vaida Dimitrie 1806-1810   decedat, Bob Gheorghe 1813-1818, Cojocnean Teodor 1818-1827, Anca Alexandru 1827-1841,  debilitate Pop Simion din Petreşti, a administrat  parohia  în ultimii l0 ani de  viată a lui Anca, Arpadi Alexandru 1841-1845  transferat  la Baciu.  A murit la Ciunga.  Bocşa Simion paroh-protopop 1846 în 1865, preot şi  protopop  în Iclod.  Decedat în Căţelu Român.  Anton Andrei 1863-1893, deced în 15 aug 189e3,  arhid onorific,  Lemeny Alexandru 193-1911  A deced în 1913 în Gherla; Vaida Dionisie (Dionisiu Vaida) 1913-1915 trece la Bistriţa, apoi canonic, Bojor Victor 1915-1918, apoi paroh în Telciu, canonic  A deced în Gherla în 23.09. 1936; Podoabă Coriolan, paroh II 1928; din 1936 protop; Costea Ioan (Ioan Costea) adm prot  asesor consist apoi prim vicar, Băliban Virgil vicar 1937- 1941, prof. la Academia  Teologică din  Cluj Sângeorzan Iosif 1941-1948 …..

Date şi aspecte din istoria parohiei:
Dej-opaiţ de bronz  p . 42, 52,55
Mintiul Gherlii- cataramă cu cruce p. 39
Gherla- vas cu reprezentări de peşti incizate ulterior datei producerii (după ardere) secII-III p. 46, 55, 70, 73, 79,191) ;.
-monede de fact creştină (peste 25 buc )p. 88 ;
-opaiţ de bronz  (din împrejurimile Dejului; unii cred că de la Gherla (sec V-VI), p.42, 56, 72, 76, 127, 143, 144 .Descoperitorul, şi editorul piesei, N. Vlassa, consideră că este produs creştin coptic. I Barnea s-a îndoit de caracterul creşti al piesei  din cauza aşa-zizse reprezentări pornografice. Cu tot aspectul presupus obscene al reprezentării , opaiţul este un produs al atei coptice şi, întrucât la data aceea (sec. VI d.CH) copţii erau demult şi probabil integral creştini, piesa a fost produsă  şi provine dintr-un atelier creştin.
- morminte târzii (p.88)
- aplice (p.88) (Nicolae Gudea , Ioan Ghiurco –Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea, 1988
Vechi şi important centru de  viaţă creştină cu populaţie multietnică şi multiconfesională Reşedinţa Protopopiatului greco-catolic (1782, 1787, 1804, 1806), a Districtului Protopopial din cadrul  Protopopiatului Gherla (1811, cu 16 parohii şi o filie, 899 capi de familie, 5.786 suflete, 16 biserici şi 15 preoţi) (Dumitrana – Un timp al reformelor…2007, p.349,  355, 357, 358, 360);  a Episcopiei greco-catolice  (), a Vicariatului Greco-catolic (1932-1948), a Protopopiatului Ortodox (  
 Revista "Şcoala Poporală"
Reuniunea Învăţătorilor Greco-Catolici din Jurul Gherlei înfiinţată în 1880 din iniţiativa profeslorilor  de la Preparandie în frunte cu Vasile Grigore Borgovan şi Nicolae Fekete-Negruţiu.  
In temeiul ordinului guvenului din 6 aprilie 1745, în 25 mai 1745, dorind să se asigure  că unirea cu Biserica Romano-Catolică nu era pereclitată de dezmembrare, David Mariaffi de Maxa, comitele suprem al comitatului Cluj, i-a invitat la Gherla pe vicarul de Jucu, Ştefan Pop Timandi, şi pe cei 17 protopopi de sub jurisdicţia sa, pentru a semna o declaraţie de fidelitate faţă de unirea cu Biserica Romano-Catolică. Au semnat declaraţia (Declaraţia de perseverenţă în unuire): Mihail din Rîciu, Alexe din Lăpuş, Chira din Suatu, George din CoprmuTeododr din Monor, Gabriel din Bonţ, Gabriel din Suarăş, Ioan din Someş-Odorhei, Gabriel din Icland, protopopul din Chiochiş şi Grigore din Tamasfalva (?) (Greta-Monica Miron – Biserica Greco-Catolică din comitatul Cluj în secolul al XVIII-lea, Ed. Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 60, nota 6) 
 În 17 mai 1734 a avut loc la Gherla un sinod  convocat de ep. Inochentie Micu Klein
În 1776 s-a semnat la Gherla, actul de înfiinţare a bresle zugravilor "care zugrăvesc pe hârtie" formată din Constantin Gavenda, Gheorghiţă Gavenda, Ioan Tolmaz şi Achim Surlaş din Ocna Dejului, Oana Zugrăviţa, Mihăilă Muntean, Petre Potcoavă şi Ure Zugravul din Hăşdate, Todosia Zugrăviţa şi Irimie Murar din Silivaş şi Crăciun Zugravul din Buneşti.
Domeniu al Episcopiei  Făgăraşului,  schimbat în 1738 cu Blajul. 
In octombrie   un sinod la Gherla convocat  de Maxay, comite al Clujului cu particip a 17 protopopi  pentru a pune capăt mişc antiunionoste ReşedinţăEpiscopală greco-catolică; propusă ptr reşe Ep ortod.

Reşed Episcopală g-c Bis parohială care deocamdată e şi bis catedrală , de zid ridicată în 1905-1907. In aula episcopiei e capela Sf Iosif şcolari 54-65-120 Paroh Vaida Dionisie protop Cantor-înv Pop Alexandru, calificat Mai există: biserica  armeană, biserica romano-catolică, capela Instit de Corecţie (preot Ioan Hodorean), capela episcopală;  biserica  catolică de rit latin; oratoriu reformat; sinagogă (Schematismus    p. 36
Episc Alexi a deschis un Seminar Teologic. În primul război mond au fost internaţi 252 de preoţi în lagăre, 86 în gtemniţe. 106 plecaţi în pribegie, 4 morţi, 4 osândiţila moarte, 3 morţi în închisoare, 7 morţi în pribegie, 28 decedaţi de suferinţă, 4 preotese închise în temniţă, 16 în lagăr între martiri: Dumitru Man din Gherla, Ioan Bunea din Vad, Ioan Romanţai din Gârbou
Băliban Virgil, născut în 14 februarie 1901 în Acâş, jud. Satu Mare. Dr în Teologie şi Filozofie. Hirotonit în 15 august 1926. Profesor la Academia Teologică,  vicar, canonic, vicar foraneu al Vicariatului Greco-Catolic din Gherla (01.10.1937-?)
În 1936 Episcopia  se mută la Cluj

Structura confesională:

Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, ortodocşi, baptişti:      -  1767-91 fam - 689 persoane (88 fam.-6 83 pers. g-c; 3 fam.-6 pers. ort.);  1829-1831-3652 loc.; 1850-4035 loc (1 ort, 689 g-c-, 3032 r-c, 259 cv, 20 evangh, 34 izr; 1857- 4020 loc (20 ort, 614 g-c, 854 r-c, 267 calv, 32 luterani, 7 unit, 162 izr, 20  a-c, 9 a-greg; 1869 - 5188 loc (145 ort1357 g-c, 1178 r-c, 1619 a-c, 77 evangh, 696 calv, 26 unit, 90 izr); 1880 - 5317 loc (150 ort, 1608 g-c, 1095r-c, 757 calv, 41 evangh, 29 unit, 183 izr, 1454 alte religii); 1890 - 5793 loc (249 ort, 1837 g-c, 1252 r-c, 1248 a-c, 920 calv, 24 evangh, 36 unit, 227 izr); 1894 - 1834 g-c, 924 r-c, 1248 calv, 42 ort, 924  Hc, 24 evangh,  36 unit, 227 izr); 1896 - 1856 g-c, 923 r-c, 42 ort, 1248  calv, 42 ort, 924 calv, 24 evangh, 36 unit, 227 izr);  1898 - 1860 g-c,  923 r-c, 1248 calv, 42 ort, 920 Hc,  24 evangh, 36 unit, 227 izr); 1900 - 1897 g-c, 1275 r-c, 1248 calv, 40 ort, 920 Hc, 24 evangh. 36 unit, 242 izr);  1900 - 6363 loc (139 ort, 3264 g-c, 1292 r-c, 1179 calv, 50 evangh, 23 unit, 416 izr); 1910 - 6857 loc (130 ort, 2300 g-c, 1268 r-c, 1100 a-c,  1186 calv, 68  evangh, 27 unit, 775 izrt, 3 alte religii); 1903 - 2016 g-c, 1294 r-c, 1248 calv, 139 ort, 1179 Hc, 50 evangh, 416 izr); 1906 - 2036 g-c, 1292 r-c, 1248 calv, 139 ort, 1179 Hc, 50 evangh, 29 unit, 416 izr); 1914-1990 g-c; 1410 r-c; 1248 calv; 116 ort; 936 ch'; 53 ca; 32 nunit; 1100 isr ; 1941- 6302 loc (171 ort, 2097 g-c, 1807 r-c, 1281 calv, 70 evangh, 25 unit, 827 izr, 4 alte religii); 1941- 2450 g-c.  1944-Vicarit Gh 327f-2158 pers (1368-790); 1947-2117 loc (r-c 1590 bis franciscană şi capelă; a-c-260 (bis cu preot Zoltan Lenghel); ort-96 (bis pr Zob Gavril); calvini-1391 (bis pr Desiderkiu Imreh); sectari de diferite confesiuni 66 (2 case adventistă şi baptistă) evrei-155 Şematism Eparhia de Cluj-Gherla, 1947, p. 182; 1947-2473 loc. (2117 greco-catolici; 96 ortodocşi; 260 armeano-catolici); 1948 – 2200 g-c,  1987 reveniţi la ortodoxie; 1949 - 2117; 09.12.1954: 323f-1425s; 25.10. 1955-423 fam.;  05.06.1958 -500f-1650s ;11.10. 1958-1650 ort.; 18.02.1961-1650 ort.; 31.12.1962- 535 fam-2650 pers. ort.+ 850 r-c, 1250 ref, 10  bapt., 12  adv.;  1964: 595f-2786 s; 1965-595f-2786 ort; 850 r-c, 1250 ref; 6; 12 pent; 31.12.1966: 632f-2850s; 1968 (I) - 550 fam-2500 ort; 1988 (I)- 950 fam - 4100 ort; 01.04.1991 (I) - 1150 fam - 4816 rt1991-1150f-4816s; 07.05.1974-500  fam-3000 pers.;  1990- (I)- 940 fam - 1994-1150 fam- 4600 ort;
 
Gherla 1850 - Gherla 4035 ; 3670 Gh -365 Candia loc (453gh-238c=691 rom; 595gh-86c=  681magh; 20gh-5c=23 saşi; 103-2=105; germ; 171gh ţigani; 2263gh-36c=2299 armeni, 34 gh evrei, 31gh alte naţion) ort 2, 689 g-c, 30232 r-c, 259 ref calv, 20 ref evangh, 34 izr p. 144-145

Biserica greco-catolică :


1. Potrivit tradiţiei, o biserică a fost dincolo de Penetenciar, în cimitirul de pe str Abatorului nr
2.Cu îngăduinţa Ep. Georgiu  Patachi, cândva în jurul anului  1700 a fost amenajată în reşedinţa episcopală din Candia o capelă în care s-a slujit până  în 1736. În 1942, locul altarului a fost marcat cu o troită sculptată de Ioan Căienaru din Zagra pe care scrie:"Altarul din 1769, pomenind 25 ani de arhierie a I.P.S. Iuliu".Alte datări: a funcţionat până în 1745.
3.În anii 1777-1778, în acelaşi vechi sat românesc, Candia,  a fost construită,  cu  sprijinul  armenilor şi  a unei donaţii imperiale de  2000 de florini,  o biserică de piatră  pe locul dobândit de iromonahul blăjean Gherontie Cotorea, în  anii 1766-1773  paroh în Gherla. Biserica cu hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", a fost  folosită până la începutul secolului al XIX-lea. Alte datări: 1776.  Pe locul bisericii  s-a ridicat în 1925 o troiţă de stejar.
4.Biserica catedrală cu  acelaşi  hram,   a fost construită, cu ajutor de la stat,  în anii 1905-1907. Planul, inspirit de biserica  arhiepiscopală  din Atena sec VIII (jumătate  din model), a fost elaborat de ing. George Tiechtl şi Vesler Török (Moraru, p. 272). Piatra de temelie a fost pusă la 5 mai 1905 (la Câmpean, p. 251, "Piatra de temelie a fost aşzată în mod solemn la 19 mai 1905, a doua zi de Rusalii"). În 1907 a fost înzestrată  cu iconostas produs de un atelier din Budapesta. A fost sfinţită în 21 noiembrie 1907  (ziua hramului) de Ep. Ioan Sabo, înconjurat de un mare număr de preoţi şi credincioşi.  În 1917, armata a  rechiziţionat arama de pe cupolă marcată cu monogramele  episcopilor Ioan Sabo şi Vasile Hossu. A fost restaurată în 1963. În anii1986-1990 a fost reparată  capital şi extinsă,  dotată cu iconostas nou sculptat de Gheorghe  Raţiu din Gherla, înfrumuseţată cu pictură (1988-1990)  în  tempera de  Ioan Diaconu din Rîmnicu Vâlcea. A fost sfinţită  în 16 septembrie  1990 de  Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu

Parohie din 1769 Casă parohială din piatră. Matricole din 1765 La Institutul Corecţional,  capela Sf Apostol Petru Paroh vice arhid district Andrei Anton Cant bis catedrale Alecsiu Moldovan înv Ioan BoeriuBis armeană şi rom-cat şcolari 100 (Schematismus  p. 22
Bis Sf Ierarh Nicolae 1936; cărămidă –eternit.
Bis Sf Ioan Botezătorul 1877
1681 Luca din Iclod
Sfâr. Sec XVIII Tudor Gherleanu picta  bisericile din Năsăud, Maieru, Rebrişoara, Gersa I, Ilva Mare, Mureşenii Bârbgăului  (Marius Porumb- Pictura vechilor biserici din Arhiep VFC, în Monumente…1982, p. 51)
Un exemplar din Cazania lui Varlaam copiat în 1730 la mănăstirea Prislop şi cumpărat în Gherla, a ajuns din nou la mănăstire ( p. 131

Preoţi:
            (1733-1737)1733-1745? Într-un text explicativ la grafica sa din 1736  reprezentând vederea panoramică a târgului şi cetăţii Gherla (Szamosújvár, New Schlos, Jerla), pictorul  I.J.Hass, scrie: "Aproape de castel se află o mică suburbie denumită Kandia, locuită de nemţi, unguri şi români.(….) În afară de acestea, preotul ortodox deţine o gospodărie şi câteva acareturi". Presupunem  că este vorba de  "popa valachicus" Lup (Lupu),  menţionat în  Conscripţia Klein din 1733 şi într-un inventar din 1737 al oraşului Gherla.  
            (-1745-)1745?-  Grigorie Silvaşi (Grigore Silvaşy) Nu se cunosc datele pastoraţiei sale. Este  menţionat în 1745  în "Scurtă descriere…",  manuscris  din  1863 rămas de la protopopul Simeon Bocşa (1845-1863) în care se relatează despre activitatea sa la capela din Candia şi încercarea de a ridica o clopotninţă şi în 1755, în calitate de capelan. În vremea sa, preotul armean a  dăruit  bisericii un potir  şi o lingurită de argint pentru a servi la cuminecarea credincioşilor. În 3 mai 1755, îl recomanda pe popa  Oprea, fiu preotului din Zagra, ca urmaş al  tatălui său la slujba altarului. (1745)
(1766-1773 cu Cotorea)?-? Dimitrie Casai (Kassay, Kassai) Amintit în acelaşi manuscris rămas de la protopopul Simeon Bocşa. Ca şi Silvaşi, a semnat pe o Psaltire şi pe un Liturghier,care,   la 1900, se afla,  încă, în biserică.
            1755-1765, vacantă ?? …………………………………………………
            (1766-1773 cu Casai)1766-1772. Gerontie Cotorea (Gerontius) născut în 1720 în  com. Totoiu, jud. Alba. Studii teologice la Tyrnavia, în Ungaria. În 1747 intră în mănăstirea basilitană  "Sf Treime" din Blaj. În 1753, este numit vicar general episcopesc, iar în 1754 a fost încredinţat, alături de Leonntie Moschonas şi Ioan Săcădate a "învăţa cinul bisericii pre care va fi de lipsă, având şi paza ahivului". A fost profesor  la Seminarul din Blaj În aceste funcţii a rămas până în 1765 când, fiind amestecat în tulburările contra alegerii episcopului Atanasie Rednic (1664-1772), a fost judecat şi trimis în pedeapsă la m-rea Strâmba Fizeşului, jud. Sălaj. După câtva timp a fost  numit paroh al Gherlei (1766-1772). A obţinut de la Maria Terezia un mic teren şi 2.000 de florini pentru construirea unei biserici, lucrare pe care o vor edifica  urmaşii. În 1768 a primit ajutor financiar din fondul imperial de sprijinire a preoţilor.  În 1772, după o merituoasă activitate pastorală, a revenit la Blaj unde a fost repus în funcţiile avute. A scris : "Catechismul cel  mare" şi "Pravila după rânduiala slovelor".A decedat  în 1773. 1766-1773
(-)1767- 1769 Popa Moisi  (Moji, Moysi),  hirotonit  de Ep. Petru Pavel  Aaron. Capelan sau cooperator preotului Gerontie Cotorea.  În funcţie în 1767 şi 1768 când a primit ajutor financiar din fondul imperial de sprijinire a preoţilor. În 1767  locuia în casa  proprie.Activ în 1769.
(-)1769-1775? Gerontius şi  Moysi, activi în 1769
(1776-1792) 1775-1792 Mehesi Avram, născut în 1739 în Cluj-Mănăştur în familia  protopopului de Turda, Teodor Meheşi. Studii elementare şi gimnaziale  la Cluj, secundare, probabil, la Blaj. Timp de 17 ani a  fost paroh şi  protopop al Gherlei (1775-1792), perioadă în care s-a ingrijit de construirea bisericii din Candia, înălţată "cu ajutorul credincioşilor şi sprijinul armenilor".A participat la sinodul electoral din 12 august 1782 în calitate de protopop şi candidat la funcţia  de episcope dar nu  a obţinut decât două voturi. În  1892 a fost numit  prefect de studii la Seminarul Teologic din Blaj şi, probabil, profesor la Liceu (1792-1795). În 1796 a fost numit paroh şi  protopop al Mănăşturului (1796-1807). În 1807 a rvenit la Blaj  ca  membru al Capitlului bobian, recent înfiinţat (1807-1809). A decedat la Blaj în 1809.
p. 130
(1792-1798)1792-1798 Timandi Ioan, nepot al vicarului episcopal de Juc, Ştefan Pop Timandi . Protopop de Jucu 1781, 1782, 1785, 1789, 1971; paroh în Gherla, 1792-1798 şi, din 1796, protopop. A convocat   Sinodul de la Gherla din 25 octombrie 1781 A decedat în 1798.
(1798-1806) 1798-1806 Dombi Ioan. Administrator parohial în  Gherla (1798-1806).  În timpul pastoraţiei sale, Casa alodială a Domeniului <Gherlei> a asigurat preotului, din dispoziţie imperială,  un salar anual de 100 florini.Urmare a unei  plangeri adesată  Consistoriului  ca nemulţumire pentru micşorarea Eparhiei, i s-a răspuns că "…eparhiile  nu sânt asăzate pentru venitu protopopilor, ci pentru învăţătura noroduluifiindcă preoţiin-au pre ştiut a învăţa;  mai împuţinându-să doară satele nu s-au împuţinat ve nitu, ci s-au mai împuţnat lucru"
(-) 1798-1799 Vaida Demetriu de Glod (1760-1818), originar din părinţi nobili Nu ştim unde a frecventat şcoala  elementară şi  secundară. S-a pregătit  teologic  la Pojon (azi Bratislava)  de unde s-a reîntors după 1790. În an şc 1796/97 a funcţionat ca profesor de retorică şi poezie la Gimnaziul blăjan. După  hirotonire, a fost trimis paroh în Gherla şi inspector al şcolilor din tractul protopopial. După doi ani petrecuţi la Gherla ca paroh (1798-1799), a revenit la Blaj ca prefect de studii la Seminarul Teologic, calitate în care a funcţionat  3 ani (1799-1802).  Din 1802 până în 1807 a fost  paroh şi protopop al Clujului, apoi canonic cancelar (1807-1818). A decedat în 1818. Protopop de  Glod.
 (1806-1810)(1800-1805? Vaida Dimitrie. Paroh în Gherla şi protopop 1800, prefect al Seminarului din Blaj, protopop de Cluj, (1804-1807), canonic capitular, paroh al Blajului, protopop de Glod (1811-1818) 1806 până în 1810  când a fost numit  protopop al Protopopiatului  Bistriţa.
(1810-1813) Grigore Abraham 1805-1813 Abraham George  Născut în 1779 în Bucerdea Grânoasă, jud. Alba. Toată pregătirea şcolară a făcut-o, probabil,  la Blaj unde termină teologia în 1802. Profesor de Sintaxă la Liceu şi  prefect al Tipografiei din Blaj, (1802-1805), paroh în Gherla (1805), inspector şcolar (1813),  viceprotopop de Turda (1815-1819), vicar foraneu al Silvaniei (1819-1827), canonic capitular, 1827 -1835.  
(1813-1818) 1813-1817 Bob Gheorghe  (1799-1848) Nepot al episcopului Ioan Bob,   născut în 1790 în Baia Mare, jud. Maramureş. Studii secundare la Blaj şi Cluj, teologice la Blaj. Profesor de "Principie" la Liceul blăjan (1811),  vicerector al Seminarului (1812), paroh al Gherlei (1813-1817; la Coriolan, 1813-1818;  la Breharu 1818-1827), paroh şi protopop al Tg. Mureşului (1817-1825), paroh şi protopop al Turzii (1815-1848).  A decedat în 1848.
(1818-1827) 1818-1827 Cojocnean Teodor (1787-1828), născut în Râciul de Câmpie (la Breharu, în Cojocna). Studii secundare la Tg. Mureş. Absolvent al Seminarului Teologic din Blaj, pr.omoţia 1808. Preot celib. Profesor de "Principia"  la Seminarul blăjan (1809- februarie 1811). Preot în  Ocna Mureşului (februarie 1811-?),  Nireş (?-24 octombrie 1818), Gherla (25 octombrie  1818-1827). A decedat în 1828,  doborât de o boală de nervi.  
(1827-1841) *1827-1840 Anca Alexandru (1794-1850) Originar din Chirileşti (recte: Chiraleş, com. Lechinţa, jud. Bistriţa-Năsăud; n.n. A.P.). Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj.  Profesor la Gimnaziul blăjan (1822/23; 1824/25), viceprefect de studii  la Seminarul Teologic (1823-1827), preot-paroh în Gherla (1827-1840); arhidiacon,;  asesor consistorial. În 1833, cu ocazia sinodului de la Blaj prilejuit de instalarea  episcopului Ioan Lemeni (1832-1850), a fost numit protopop
Harnic şi priceput, s-a  îngrijit de repararea bisericii şi de procugrarea unui clopot mare.  În 1831  "s-a întunecat la minte". În anii neputinţei, ultimii 10 ani din viaţa sa,  a fost îngrijit de sora sa, soţie de preot, iar parohia administrată de preotul din Petreşti
(-) 1831-1840 Onucean Simeon (la Podoabă, Pop Simion), preot în Petreşti,  numit "popa cu ţundră". A administrat  parohia Gherla în ultimii l0 ani din  viaţa lui Anca. (1831-1840).
(1841-1845) 1841-1845 Arpadi Alexandru (1841-1845), născut în Ormenişul de Câmpie, jud. Cluj (recte satul Ormeniş, com. Viişoara, ju. Mureş – n. n. A.P.).  Absolvent al Liceului Romano-Catolică din Cluj şi al  Seminarului Teologic din  Blaj. Preot celib. A fost funcţionar la Episcopie ("scriba consistorialis")  (1818/19), paroh în comuna   natală (1819-1834), în  Ceanu Mare, jud. Cluj (1834-1839), profesor  la Liceu şi vicerector  al Seminarului Teologic  (1839-1941), preot-paroh în Gherla (1841-1845, la Breharu:  "la Gherla a păstorit doar 4 ani din cauza unui conflict cu o parte dintre credincioşi şi a unui proces urât), în satul Bociu, com. Mărgău, jud. Cluj (la N. Comşa-T. Seiceanu-"Intre 1846-1848,  paroh Bociului"; la Coriolan Podoabă, "transferat  la Baciu 1841-1845";   la Breharu: "Fiind nevoit să părăsească parohia, s-a retras la Bociu apoi la Ciunga, unde a murit "ca un  bătrân şi binemeritat"),  capelan în Cluj (1848-1849), preot-paroh în Varfalău (1849-1852), administrator  protopopial  al Protopopiatului  Trei Scaune  (1852-1859), administrator al m-rii Ciunga (1859-1862). A decedat în 1862 la  m-rea Ciunga.
(1845-1863) 1845-1863 Bocşa Simion (Simeon Boksa), născut în 1798, hirotonit   în  1827. Preot-paroh în satul Beudiu, com. Nuşeni, jud. Bistriţa-Năsăud (1827-1845), paroh şi protopop al Gherlei (1845-1863). În mai 1852 a solicitat   Epiecopiei ajutor pentru  reconstruirea bisericii, grav avariată în urma inundaţiei din vara anului1851. În 1863  a scris  "Scurtă descriere… " a parohiei Gherla, aşa cum era cunoscut din tradiţia orală, lucrare rămasă în manuscris. În 1860  funcţiona în parohie  o şcoală populară, unde însuşi  învăţa persone adulte să citească. Preot-paroh în Iclod cu filia Iclozel investit în 3 octombrie 1863 ("te denumim, punem, orânduim şi prin cuprinsul acestora, canoniceşte te investiturăm  de paroh actual local… precum şi protopop actual în tractul numit al Logiardului"), protopop al Lujerdiului, asesor consistorial, de 36 de ani în funcţie. Investit paroh în Iclod-Iclozel  şi protopop de Lujerdiu, paroh Borşei şi protopo  Giulei. Arhidiacon, asesor consistorial. A decedat în Căţelu Român în 26 octombrie 1892  la 94  ani din care 67 preot paroh şi arhidiacon  
(-) ?-1852? Bocşa George (Georgie Bocsa), cooperator. În 25 mai 1852 a semnat, alături de parohul şi arhidiaconul Simeon Bocşa, de primul curator şi 7 curatori "şi toţi ceilalţi bine credincioşi fii s. biserici române apusene din Gherla" o cerere prin care solicita Episcopiei ajutor pentru repararea bisericii din Cadia afectatăde inundaţiile din vara anuluin 1851.   
(-) 1857 -Pop Sadovai Ioan, născut în 1792 în Tăşnad-Sarvad. Absolvent de Filosofie şi Teologie. Profesor de gramatică (1813/14) şi sintaxă (1814-1833) la Liceul din Blaj. Paroh în părţile Ungariei, în Tăşnad-Sarvad (1851, protopop, membru al Capitlului din Gherla (1857).
(-) ?-1891 Coroian Dumitru (Demetrius Coroianu de Karulyfalva  şi Draga Vilma, Demetriu Coroianu), născut în 26 octombrie 1814 în Aşchileu Mare  \in familia preotkului Coroian Ant,on şi Ecaterina, n. Munntean. Studii: şcoala Primară şi Gimnaziul iarist din Cluj, Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj, promoţia 1836. Profesor de fizică şi mantematică la  Gimnazmiul din Blaj 1836-1838). Căsătorit cu Iuliana Pop. Hirotonit în 1841 de Ep. Ioan Lemeni. Paroh în Bobota, jud Sălaj 1841-?, paroh şi protopop în Craidorolţ  (?-?), vicar foraneu episcopal  al Vicariatului Şimleul Silvaniei,1855, canonic de Gherla, 1875 rector al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla  (15 ani), eclesiarh la catedrala episcopală, custode canonic, preşedintele Tribunalului Matrimonial. A  decedat în 29 decembrie 1891 la 71 de ani dincare 50 preot. 
 (1863-893) * 1863-1893 Anton Andrei (Andreas Antonu)  (1863-1893), căsătorit cu Terezia Pop, fiica  preotului  Ioan Pop din Ghirolt. Preot-paroh în Nicula. După decesul soţiei, a fost adus de ep. Ioan Sabo în Gherla şi numit  prefect de studii la Seminarul Teologic. A fost cooperator protopopului  Bocşa Simion,  preot-paroh şi viceprotopop Gherlei (1863-1893). Preot  înţelept şi plin de zel, hirotesit arhidiacon onorar. Fiica sa cea mai mică s-a căsătorit  cu renumitul pedagog Vasile Grigore Borgovan, fost professor la Preparandia din Gherla (1876-1888)  A decedat în 15 august 1893.
(-) * 1866 Pop Maxim, preot. În  20 septembrie 1866 a  jurământ că-şi  va îndeplini obligaţiile.
(-) * 1877 Georgiu Ioan (Joannes Georgiu), născut în 1851, hirotonit în  1877. Cooperator preotului Anton Andrei, 1890
(-) * 1881-03 Fechete Negruţiu Nicolae (Fekete Negruti Nicolas), născut în 18 decembrie 1848 în Sucutard. Profesor la Preparandia din Gherla 1870-1877   presbiter 1881. A editat revistele: Preotul Român 1874-1891, Higiena şi şcoala, 1876, Predicatorul săteanului roman 1875, Cărţile  săteanului roman, 1876, Amicmul familiei  Cluj 1877-1890. A decdat în 11 noiembrie 1903 în Abazzia (Italia)/. Înmormântat în Sucutard..
(-) * 1886 Borgovan Gr. Vasile (Basilius Borgovanu), născut în 1850 în Corvineşti, jud. Bistriţa-Năsăud. Hirotonit în 1876. Cooperator preotului  Anton Andrei, 1886, professor la Preparandie, 1876-1888.   
(-)?-1892 Ardelean Alexandru (Alexander Erdös) eclesiarh la catedrala episcopală, cancelar, canonic. A decedat în 30 august 1892 la 68 de ani din care 44 preot.
(1894-?) 1893-11 Lemeni Alexandru (Alexander Leményi), născut în 1832 în Hosszu–Maskás. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj, promoţia 1859. Hirotonit în 1860. Administrantor parohial în Crasna 1860-1873, vicearhidiacon al Vicearhidiaconatului Pericei, jud. Sălaj 1873-1874; paroh în Borşa Clujului, vicearhidiacon al Districtului Giula şi asesor consistorial 1874-1893; paroh în Gherla şi vicearhidiacon al Vicearhidiaconatului Gherla 1893-1911. A decedat în 1913 în Gherla.
1903 -  Bojor Victor (1877-1938). Născut în 21 noiembrie 1877 în Bistriţa, în familia în v. Bojor Gherasim şi Ana. Studii: Şcoala Primară din Monor , Liceul Grăniceresc din Năsăud, Colegiul grecesc "Sf. Atanasie" din Roma (1893), Institutul "De Propaganda Fide" din Roma, cursul de Filosofie şi Teologie. Licenţiat în Teologie (1898) şi doctor în Filosofie. În 1900 a revenit în Gherla, funcţionar la Cancelaria Episcopiei.  În 1901 (în alte surse, 1903), a fost hirotonit preot celib. Un preot blând, modest, harnic şi devotat. I s-au încredinţat numeroase funcţii şi responsabilităţi: profesor de muzică şi tipic  bisericesc la Seminarul gherlean, paroh al Gherlei (3 ani) şi  protopop (1915-1918), preot-proh  în Telciu (1918-1922) unde a contribuit la finalizarea constuirii bisericii, canonic prebendat, primul canonic din Gherla ales în  României Mare (1922), preşedintele Comisiei Administrative a m-rii Nicula (1924), predicator al Academiei de Teologie  (1928), Vicar general substitut (1932).A desfăşurat o bogată activitate în cadrul ASTREI. A colaborat la revistele blăjene "Unirea" şi "Cultura Creştină". A publicat volumele : "Tipicul  bisericesc" în colaborare cu Aron Papiu şi Ştefan Roşianu, 1914; 1931, "Maica Domnului de la Nicula", "Canonicii Gherlei", 1937, "Episcopii Gherlei",1939. A decedat în Gherla în 23.09. 1936
(1912-1915) 1912-1915 Vaida Dionisie (Vajda Dyonisius, Dioniziu) (1870- Născut în 27 ianuarie 1870 în Fodora, jud. Sălaj unde tatăl său era notar. Studii: Şcoala  Confesională Calvină din Dej, Liceul Romano-Catolioc Piarist din Cluj (1889) Facultăţii de Drept a Universităţii clujene (1889-1891). Seminarul Teologic din Gherla (1895). După absolvirea Seminarului a fost numit profesor la Şcoala Normală de Fete. In 1897 s-a căsătorit cu Roza, fiica notarului Ştefan Pocol din Lozna. În 5 decembrie,  acelaşi an,  a fost hirotonit .preot. A fost preot-paroh  în Câţcău (16 iulie 1901-3 septembrie 1912; la Breharu, preot în Căşeiu), preot şi viceprotopop al Gherlei (3 noiembrie 1912-1913), asesor consistorial (din 21 iunie 1913), protopop al Tractului Bistriţa (1915-1924), arhidiacon (1922), canonic (din 1924).
(1918-1933) 1918-1936 Coste Ioan (Costea Ioan),  (?-1936). Paroh şi protopop la parohia  Gherla I (1918-1936), profesor de istorie, geografie şi latină la Liceul "Petru Maior" şi, multă vreme, preşedintele Comitetului şcolar al  liceului arhidiacon onorific, asesor consistorial, protopop tractual prim vicar. A decedat în 23 septembrie 1936 .
(-) 1937-1941 Dr. Băliban Virgil, vicar foraneu 1937-1941, prof. la Academia  Teologică Greco-Catolică din  Cluj …..
(-) 1941-1948 Sîngeorzan Iosif, paroh I;  vicar foraneu 1941-1948 (Podoabă Fl. Coriolan Scurt istoric10. 02.1960).
(-) 1951-1952 Giurco Grigore, paroh în Domin, protop. Sălaj (1932 ?-03.06.1952) Gherla I (15.12.1951-31.05.1952), Hăşdate cu filia Săcălaia (01.06.1952-31.06.1960), Silivaş (ad interim 1952-1954), Sîmboieni (01.08.1960-31.03.1961), Avram Iancu, protopopiatul Cîmpeni (01.04.1961-?).
(-)O.Suciu Ambrozie, preot-paroh în Stana-Huedin (27.02.1944 - 17.12.1947), Măhal (18.12.1947-06.05.1955), Aluniş cu filiile Pruneni şi Vale (05.05.1955 - 30.05.1973), Gherla {?).
(-) G2 1889 1895 Boroş Ilarion (Hilarius Boroş, Hillarius Boroşiu),  născut în  1867 în Crai Dorolţ. Absolvent al Seminarulul Teologic Romano -Catolic din Oradea, promoţia 1889.  Hirotonit în 1895. Profesor şi prefect de studii la Seminarul Greco-Catolic din Gherla 1889-1895, professor la Preparandie, 181, preot cooperator, comisa şcolar şi inspector şcolar diecezan, vice arhidiacon al Arhidiaconatului Câţcău.
(1933-1948) G2 1928-1958 Podoabă Florian Coriolan, născut în 13 aprilie 1884 în Cluj  (1933-19 ?), paroh Gherla II (1928, 1941-?) (Şematism . p 35),  administrator  protopopial (1936-?)   şi asesor consistorial. În 1948 a trecut la Ortodoxie. Postul de paroh I, vacant (1941) (Şematism . p 35) în funcţie în 1958 la parohia I, ca pensionar Schematismus…
Câmpean Ioan -coord.- Gherla..2;011, p. 251

Cantori:

Au slujit în strana bisericii: Cosma Vasile născut  în Nicula în 21.09.1886, şcoală de cantori la m-rea Nicula;  Păstramă Vasile, născut în  27.02.1933; Suciu Marian, născut în  04.08.1910

Şcoala confesională:


În 1860, a fost în fiinţată o şcoală populară
Localul şcolii:
Elevi:
Învăţători:
Cantori: Popşor Adrian Dorin, născut în 1m8 aprilie 1982 în Gherla, absolvent al Seminarului Teologic Liceal, promoţia 2002 şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 2006; cantor 01.04.2007; Lazăr Ioan, 1969
Bunuri de patrimoniu:
Clopote 400 kg 1929 Novotny timişoara; 200 kg 1869 Cluj[ 100 kg 1929 Novotny Timişoara

Icoane pictate de Rognean. Volosnyai Moraru Măciucă (stareţ)

Carte 76 volume 1737-1899  Inventar Năsăud 45 pag-1872
Cărţi (inventar din 1913) Apostol, Blaj, 1878; Catavasier, Blaj, 1824; Evanghelie, 1746 (de la Rîmnic); Evanghelie, Blaj, 1817; Evanghelie, Blaj, 1900, Evhologhion, Blaj, 1815; Evhologhion, Blaj, 1893; Liturghier, Blaj,  1786 (Lipsă în BRV şi CBRV. În inventarul din 1915 se precizează, în plus, Blajul ca loc de tipărire. N. Iorga consemnează cartea sub acelaşi an, 1786, fără precizarea tiparniţei.Într-o istorie a bisericii din Gherla se arată că pe la 1745 păstorea aici Grigorie Silvaşi, (în 1755, capelan, 03,05.1755 Miron, 2004.p. 188) mort la o dată necunoscută, urmaşul său, Dimitrie Kassai, însemnând pe o carte că Silvaşi a lăsat bisericii un Liturghier şi o Psaltire, prima dintre cărţi aflându-se în biserică la 1900. Ioan Hodorean –Biserica gr. cat. din Gherla şi parohii ei, Gherla, 1900, p. 20. Exemplarul de faţă e posibil  să fie o ediţie de Blaj din 1756, slova-cifră fiind ilizibilă  din cauza uzurii); Liturghier, Blaj, 1905; Minei, Rîmnic, 1737 (Exemplar consemnat şi de Sofronie Vlad, op. cit. p. 325); Octoih mare; Orologhion, vechi, "defectuos"; Orologhion, Blaj, 1890; Penticostar, Blaj, 1768; Strastnic, Blaj, 173 ( Scăpare a preotului. Potrivit datelor inventarului din 1915, , avem ediţia din 1753) şi Strastnic, Blaj, 1817, toate la biserica catedrală.
În arhiva parohială: Anuarul Societăţii Fondului de Teatru Român, 1911; Catehismul de Deharbe, tom. III (Iosif Deharbe, Viena, 1865); Cuvântări bisericeşti, tom. II de Ioan Papiu; Cuvântări bisericeşti acomodate pentru orice timp, de I. Papiu; Cuvântări funebrale de I. Papiu; Lepturar român pentru cls. I şi II gimn. de Aron Pumnnul şi revista Transilvania,  nr. 3 din 1911(N. Iorga – Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, II, Bucureşti, 1906  p. 107 consemnează: Antologhion, 1737; Evanghelie, 1817; Evanghelie, 1746; Liturghier, 1786; Liturghier, 1807; Penticostar, 1768 şi Triod, 1800 în biserică şi un Ceaslov, Sibiu, 1790, în capela episcopală. Inventarul din 14 iunie 1915 înregistrează: Apostol, Blaj, 1878; Catavasier, Blaj, 1824; Evanghelie, 1746; Evanghelie, 1817; Evanghelie, Blaj, 1900, "litere străbune" (latine); Evhologhion, 1815, chirilice; Evhologhion, Blaj, 1893; Liturghier, Blaj, 1786, chirilice; Liturghier, Blaj, 1807; Liturghier, Blaj, 1905; Minei, 1737; două Octoihuri  mari; Octoih, Blaj, latine; Orologhion, chirilice, vechi ( Posibil ediţia de la Sibiu din 1790; vezi N. Iorga, op.  cit.); Orologhion, Blaj, 1890; Penticostar, 1768; Strastnic, 1753; Strastnic, 1817 şi Triod (Posibil ediţia de la blaj din 1800; vezi N. Iorga, op. cit.) toate la biserica catedrală.
În arhiva parohială: Biografia Sf. Chrisostom; Catechismul de Deharbe, tom. III; Istoria revelaţiunii poporale, I-V de Gavril Pop; Lecturar roman pentru cls. I-II de Gav. Pop şi revista Transilvania, nr.3 din 1911 (La o dată necunoscută a ajuns la Gherla un exemplar din Chiriacodromionul de la Bălgrad-1699, exemplar cartografiat de Octavian Şchiau, Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Cluj-Napoca, 1978, anexe) (Avram Andea, Susana Andea – Date despre cartea românească veche din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, în Acta Musei Napocensis, XIX, 1982, p. 701)

Protopopiat Ortodox (?-1968; reînfiinţai în 1997;  are 42 parohii; Renaşterea Nr. 3/1997). Permanenţa Consiliului Eparhial Cluj din 26 februarie 1997 a stabilit data alegerii protopopului de Gherla pe 18 martie 1997 (Arhivar Arhiep 406/4.03.1997) în 18 martie Irineu a prezidat aleg de protopop (Renaşterea 4/1997) A fost ales Moraru Ioan, preot în Parohia Gherla III-Hăşmaş
29 mai 1994 Irineu a sfinţit  noua biserică (Renaşterea Nr. 6-7/1994)
Bis 1936, cu contribuţia oraşului (Afirmarea liberală  în Someş, 1937)
Biserica  armenească 1748-1798

O Ţura Emil
2 sept 1997 Irineu a slujit şi predicat la înmormântarea lui Zob (Renaşterea 10/1997)

Parohia Ortodoxă Gherla I s-a format în nucleul vechiului oraş unde au funcţionat importante aşezăminte culturale: Preparandia, Seminarul Teologic, Liceul "Petru Maior", Şcoala de Cooperaţie, Episcopia Greco-Catolică, în  jurul bisericii construite în 1905.
1982-Intrarea Maicii Domnului în Biserică  -1905; pr roman răzlog  (invdr bis p. 291)
Coriolan Podoabă -Scurt istoric al parohiei Ghrla - 10.02.1960

  Andrei Anton 13 ianuarie 1882  nu pot mări salariul, preot şi protopop p. 332, poporenii au cerut ajutor pentru şcoală de la magistratul local în 30 .12. 1866 şi 23.03.1873     p.  333,; 12 martie 1884; plăngere înpotriva inv Boer Ioan ales în 1868,  neîntemeiată p. 440, 441  
S-au tipărit: Cartea întâia de aritmetică de V.Gr.Borgovan; Aritmetica; Rugăciunea Domnului (Tatăl Nostru); Gramatica limbei române de Ioan Papiju p. 460-461
(Retegan –în umbra clopotniţelor, 2008)

Cantori:

Misareş Teodor, Păstramă Vasile Serafim, n. în 17 februarie 1933 în Schitu-Duca, jud. Iaşi şcoala de cântăreţi bisericeşti din Cluj (1954-1956); Cosma Vasile, n. 21.04.1886 în Nicula; curs de cantori la m-rea Nicula; Lazăr Ioan-1994; înv. Niculescu Maria (n. Misareş), n. în 7 martie 1924-cântăreţ-dirijor1994
O Suciu Ambrozie, funcţionar la Biroul avocatului Rusu Cornel din Gherla,  (29.08.1929-16.09.1931), secretar la Primăria comunei Unguraş (01.10.1932-20.05.1937), împegat la Tribunalul Cluj (26.05. 1937-11.10.1940), preot-paroh în Stana-Huedin (27.02.1944 - 17.12.1947), Măhal (18.12.1947-06.05.1955), Aluniş cu filiile Pruneni şi Vale (05.05.1955 - 30.05.1973), Gherla (?). S-a pensionat la 1 iunie 1973. A mai slujit ca pensionar până la sfârşitul lunii februarie 1974.

 

O Suărăşan Ciprian, născut în 24 mai 1928 în Valea Lungă. Jud Sălaj. Preot-paroh în Geaca. Arestat în 1949 şi condamnat la 5 ani de închisoare pentru "uneltire împotriva ordinii sociale" (Manea –Ioaniţoiu Martiri…p. 166)
O2 Enghiş Nicolae, născut în 29 mai 1903 în Săcătura  (acum Luminişu) Ileanda. Fiu de învăţător. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla, promoţia 1926. Căsătorit cu Buteanu Terezia, fiică de preot. Preot în Letca (19.07.1936-01.04.1922), Gherla II din 1958. Copii: Petru,  n. în 25.03.1927, Pavel, n. în 28.09.1928. (Tabel cu datele personale ale preoţilor, Gherla, din 07.06.1958)
Pintilei Grigore-Galaction, preot-paroh în Ghirolt (05.05.1958),  Sîmboieni cu  filia Cutca (01.05.1963-31.08.1966), Bărăi (01.09.1966-31.08.1967), Rîu-Bărbat  (01.11.1967-?), Arad (22.09.1967-?), Gherla I (?)

Docenţi ordinari, adjuncţi, interimali

Cărţi: (Inventar din 1913); Apostol, Blaj, 1878; Catavasier, Blaj, 1824; Evanghelie, 1746 (De la Rîmnic); Evanghelie, Blaj, 1817;  Evanghelie, Blaj, 1900; Evhologhion, Blaj, 1815; Evhologhion, Blaj, 1893; Liturghier, 1786 (Lipsă în  BRV şi CBRV. În inventarul din 1915, se precizează, în plus, Blajul ca loc de tipărire. Nicolae Iorga consemnează cartea sub acelaşi an 1786, fără precizarea tkiparniţei. Exe mplarmul de faţă e posibil să fie o ediţie de la Blaj din 1756, slova cifră a zecilor fiind ilizibilă din cauza uzurii);  Liturghier, Blaj, 1905; Minei, Rîmnic, 1737 (Exemplar consemnat şi de Sofron Vlad, op. cit. p. 325); Octoih mare; Orologhion, vechi, "defectuos"; Orologhion, Blaj, 1890; Penticostar, Blaj, 1768; Strastnic, Blaj, 173 (Scăpare a preotului. Potrivmit datelor inventarului din 1915 avem ediţia din 753); Strastnic, Blaj, 1817; toate la  biserica centrală. În Biblioteca parohială mai multe tipărituri din a doua jumătate a secolului trecut (XIX) şi de la începutul secolului nostrum (XX). . Nicolae Iorga, op. cit. p. 107, consemnează următoarele cărţi: Antologhion, 1737; Evanghelie, 1746; Evanghelie, 1817; Liturghier, 1786; Liturghier, 1807; Penticostar, 1768; Triod, 1800 în biserică şi un Ceaslov de la Sibiu din 1790, în capela episcopală. Intr-o istorie a bisericii din Gherla se arată că, pe la 1m745, păstorea aici Grkigorie Silaşi, mort la o dată necunoscută, urmaşul său, dimihtrie Kassai, însemnând pe o carte că Silaşi a lăsagt bisericii un Liturgicon şi o Psaltire, proima dintre cărţi aflându-se la 1900 în biserkică Cf. Ioan Hodorean –Biserica gr.-cat. Gherla şi parohii ei, Gherla, 1900, p. 20). (Inventarul din 14 iunie 1915): Apostol, Blaj, 1878; Catavasier, Blaj, 1824; Evanghelie, 1746; Evanghelie, 1817; Evanghelie, Blaj, 1900, "litere străbune" (latine); Evhologhion, 1815, chirilice; Liturghier, Blaj, 1807; Liturghier, Blaj, 1905; Minei, 1737; Octoihuri Mar,I; Octoih,, Blaj, latine; Orologhion, chirilice, vechi (Posibilă ediţia de la Sibiu din 1790); Orologhion, Blaj, 1890; Penticosntar, 1768; Strastnic, 1753; Strastnic, 1817; Triod (Posibilă ediţie de la Blaj din 1800); ;toate la biserica centrală. În arhiva parohială mai multe cărţi şi gazete noi (La o dată necunoscută a ajuns la Gherla un exemplar din Chiriacodromionul de la Bălggrad (1699) exemplar cartografiat de Octavian şchiau, op. cit. Anexe. (Inventar din 18 martie 1870  al  căşrţil;or cumpăşrate pentru Institutul Preparandial din Gherla):Apostol, Sibiu, 1851; Catavasier, Blaj, 1824;  Evanghelie, Blaj, 1817; Evhologhion, Blaj, 1868; Minei, Blaj, 1838; Octoih,. Blaj, 1829, chirilice (Probabil dinanul 1825);  Octoih mic, Buda, 1826; Orologhion, Blaj, 1869; Penticostar, Blaj, 1860; Pe nticostar, Sibiu, 1859; Psaltire, Blaj, 1835; Strastnic, Blaj, 1817; Tipiclon, Buda, 1826, Triod, Blaj, 1813.
1750-800s, 2pr Bonţ p273
1760-2pr, 13fam g-c; 18fam ort p.661
 -Candia 30fam g-c 10fanm ort
1761-uniţi: 88 fam-383 pers; (Dumitranap. 63)
Cotorea Gerontie născut în com. Totoiu, jud. Alba. Studii teologice în Trnavmia. În 1747 a intrat în m-rea din Blaj, între cei trei  călugări. În 1753 a fost numit  vicar, în 1754, alături de Leontie moschonas şi Ioan Săcăvdate a fost în credinţabt  a în văţa cinul  bisericesc pre carii va fi de lipsă, având şi paza arnhivului" funcţie în care a rămas până în 1765 când s-a amestecat în tulburările pricinuite de alegerea lui Atanasie Rednic. Judecat şi trimis în pedeapsă la m-rea Strâmba (Fizeşului), apoi paroh al Gherlei . Revenit la Blaj în 1772 a f.ost repus în toate funcţiile anterioare. A scris: Despre schisma grecilor la 1746 (mss) Despre articuluşurile cele de price  (m-ss); Cartea de religie şi obiceiurile turcilor (despre care N. Iorga credea că este identică cu cea tipărită în Calendarul de  la Buda)învăţătjura creştinească sau catechism mai mare (după A. Bunea identică  cu Învăţătura creştinească tipărită la Blaj în 1753 şi 1756); Pravilă după rândul slovelor, de la bmuchi; Carte pastorală către protopopi, Blaj, 1760. (Nicolae Comşa, Teodor Seiceanu Dascălii Blajului, Ed. Demiurg, 1994, p. 24)  
1767- uniţi; popa Moisi  hir  de Aaron; 88 fam-383 pers; 2 intravilane; sesie de 5  câble -4 care ; ort 3 fam-6 pers  (Dumitrana p. 63, 150)
1781 Meheşi Avram a luat parte la sinodul din octombrie 1781 D. Dumitran - Un timp al reformelor ..2007, p. 374
1805-
1846 -
1858 -
1867 -Par erecta 1769. Bis episcope Întrarea fecioarei Maria în biserica.Cşa p zidMatr 1765şc zid, şc 55m-45f In Arce Corectoria Provinciali ad Samusium   capela Sf Petru; la sed ep cap Sf Iosif, par Andreas Antonu, vicearhid Distric Gherla,  cantor la catedr Alexius Moldovanu doc-cantor supplens Joannes Boeriu , 1200s.
1877 – Districtul Gherla vice arhidiacon, Andreas Antonu notar vacant Parohie erecta 1769 Bis paroh şi  catedr epics Întrarea în  biserică Casă par zid Matr 1765 şc zid şc 117 Capela Sf Iosif în reşed ep capela sf Petru  inst corec pr şi arhid Andreas Antonu  cant-doc Joannes Boeriu , 1160 s  Sedes episcopalism  
1882 –Bis parohială şi catedr epics Praesentationem B.V.Maria per Suam Sanctitatem Pius IX P.M.ad dignitatem Eccles cathedralis elevate, aedific. 1769 (întrarea în bis edif 1769). La Episc capela Sf Josephus Sponsum B.V.Maria; Sc. 135-30 Paroh Andreas Antonu, voice arhidiacon  cant-doc Joannes boeriu, abs prep, Loc 4812 (1529 g-c, 898 r-c, 1579 ref ARC, 10 ort, 600 ref HC, 196 iudei).  In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis Curator Joannes Papiu Loc 480 (144 g-c, 83 r-c, 132 ort, 103 ref HC şi Ac, 18 iudei
1886 ––Bis parohială şi catedr epics Praesentationem B.V.Maria per Suam Sanctitatem Pius IX P.M.ad dignitatem Eccles cathedralis elevate, aedific. 1769 (întrarea în bis edif 1769).
La Episc capela Sf Josephus Sponsum B.V.Maria;
In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis
Sc. 140-35 Paroh Andreas Antonu, voice arhidmiacon cooper Basilius Gr. Borgovanu (1850, h. 1876), cant-doc Joannes Boeriu, abs prep, prof la şc Normală Loc 4729 (1540 g-c, 858 r-c, 1560 ref ARC, 8 ort, 550 ref HC, 208 iudei).
In are correctoria regnicolari ad Samuseum Curatus ARD Joannes Papiu Loc 495 (150 g-c, 80 r-c, 135 ort, 110 ref AC, HC 20 iudei)
1887- filie la paroh ort Sic (Se m 1887 p. 57)
1890 – Bis catedrală episcopală constr în 1769  . Casă par zid şcoală zid şc 130-50, Capelă în reşéd episc, Sf Isif (Josephus Sponsum B.V. Mairia.. Capelă la Institutul Corecţionl Sf Petru. Pr Andreas Anton, vice arhidiacon (1829, h. 1855). Coop Joannes Georgiu, cantor-docent Joannes Boieriu, abs prep. Locuitori 3784 (1608 g-c, 858 r-c, 1560 arm-cat, 8 ort, 550 ref Hc, 208 iudei). In arce corecctoria  regnicolari ad Samusium curatus Joannes Papiu (1837, h. 1866) Loc 554 (170g-c, 109 r-c, 238 ort 104 fef HC, 13 ref AC, 11 ref Un, 9 iudei) 
1894 -–Bis parohială şi catedr epics Praesentationem B.V.Maria per Suam Sanctitatem Pius IX P.M.ad dignitatem Eccles cathedralis elevate, aedific. 1769 (întrarea în bis edif 1769).
La Episc capela Sf Josephus Sponsum B.V.Maria;
Sc. 135-30 Paroh Andreas Antonu, voice arhidmiacon  cant-doc Joannes boeriu, abs prep, Loc 4812 (1529 g-c, 898 r-c, 1579 ref ARC, 10 ort, 600 ref HC, 196 iudei)
 In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis înstit correct capela Curatus Jonnes Hodoreanu 675  (186 g-c, 121 r-c, 201 ort, 114 ref HC, 16 ref AC, 6 ref Un, 11 iudei)

1896 -–Bis parohială şi catedr epics Praesentationem B.V.Maria per Suam Sanctitatem Pius IX P.M.ad dignitatem Eccles cathedralis elevate, aedific. 1769 (întrarea în bis edif 1769).
La Episc capela Sf Josephus Sponsum B.V.Maria;
In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis înstit correct capela
In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis înstit correct capela Curatus Jonnes Hodoreanu 473  (146 g-c, 86r-c, 143 ort, 80 ref HC, 12 ref AC, 4 ref Un,61 iudei)
Sc. 135-30 Paroh Andreas Antonu, voice arhidmiacon  cant-doc Joannes boeriu, abs prep, Loc 4812 (1529 g-c, 898 r-c, 1579 ref ARC, 10 ort, 600 ref HC, 196 iudei)
1898 -–Bis parohială şi catedr epics Praesentationem B.V.Maria per Suam Sanctitatem Pius IX P.M.ad dignitatem Eccles cathedralis elevate, aedific. 1769 (întrarea în bis edif 1769).
La Episc capela Sf Josephus Sponsum B.V.Maria;
In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis înstit correct capela
Sc. 135-30 Paroh Andreas Antonu, voice arhidmiacon  cant-doc Joannes boeriu, abs prep, Loc 4812 (1529 g-c, 898 r-c, 1579 ref ARC, 10 ort, 600 ref HC, 196 iudei)
1900 -–Bis parohială şi catedr epics Praesentationem B.V.Maria per Suam Sanctitatem Pius IX P.M.ad dignitatem Eccles cathedralis elevate, aedific. 1769 (întrarea în bis edif 1769).
La Episc capela Sf Josephus Sponsum B.V.Maria;
In arce corectoria regnicolari ad Samusium Capella ad S. Petrum in vinculis înstit correct capela
Sc. 135-30 Paroh Andreas Antonu, voice arhidmiacon  cant-doc Joannes Boeriu, abs prep, Loc 4812 (1529 g-c, 898 r-c, 1579 ref ARC, 10 ort, 600 ref HC, 196 iudei)
1903 –
1906 –
1914 –
1932 –
1945 Prot Ort Dej vacantă, 80,ort (Cal creşt de lege răsărit , XXII
1947 – Gherla I-II P.Districtul vicarial foraneu al Gherlei. Parohie înfiinţată în 1776. Bis de zid  cu hramul Intrarea în biserică a Fecioarei Maria  edif în 1905-1907 după modelul bisericii arhiepiscopale latine din Atena.  sf în 24 noiembrie 1907 de Ioan Szabo Biserică catedrală , apoi concatedralăPreoţi: Sângeorzan Iosif vicar foraneu Episcopal, arhidiacon onorar asesor consistorial Podoabă, Coriolan paroh II, protopop onorar asesor consistorialPrimcurator Bunea Ioan, cantor Cosma Vasile, diplomat,  crâsni şi clopotar Rognean Mihaiu. Locuitori: (2117, g-c, 1590 r-c,  bis, franciscană şi capelă, 260 a-c  cu bis adnm epiescopsl Zoltan Lenghel, 96 ort bis preot Zob Gavril, 1391 calvini bis preot Desideriu Imbreh, 66 sectari de diferite confesiuni  cu 2 case adventistă şi  baptistă. Elevi 106 (93 g-c) Şematism Eparhia de Cluj-Gherla, 1947, p. 181
1949-Protop ort. Dej, Gherla I, capela Sf Nicolae , 1924, 265 s, Zob Gavril, c-Teodor Mesaroş Prot gherla, pr I vacant, pr II,  Podoabă Coriolan prof on pens, 2117s (Calend 1949, p. 167)
1950-Gherla I, Zob Gavril, c- Mesaroş Teodor, 430s (Alma nah 1950, 151)
Bunuri funciare:  1767-2 intravilane; sesie: arabil  de 5  câble – fânaţ de 4 care ; (Dumitrana p. 63, 150; 1947-Sesiune bisericească veche: arător 18 j 1586 st, fânaţ 1 j 14 st ; prin reforma agrară: fânaţ 15 j 1195 st; sesie parohială veche: arător 9 j 1137 st, fânaţ 10 j 539 st (din care, 8 j revin preotului II, post în fiinţat în 1920); sesie cantorală prin reforma agrară: fânaţ 6 j Cimitir 990 st.; locul fostei biserici din  Candia -3 j.  Şematism Eparhia de Cluj-Gherla, 1947, p. 182
Imobile: casa parohială  de zid cu 5 camere edificată în 1820,  renovată în 1912 şi 1938 .
Matricole din 1795
GO1 1983, 1994 Bora Augustin, născut în 11 ianuarie 1945 în jichişu de Jos, în familia Bora Grigore şi Iuliana, n. Mureşan. Absolve nt al Liceului Teoretic Nr. 1 din Mediaş, promoţia 1967 şi a Institutului Teologic Ortodox din Sibiu, promoţîa 1973. Căsătorit în 25 octombrie 1973 cu Aurora Varga din Chiochiş, născută în 24 iulie 1951. Hirotonit de Ep. vicar Iustinian Chira Maramureşanu în 10 noiembrie 1973, în Catedrala Epicopală din Cluj-Napoca şi  de Arhiep. Teofil Herineanu în 11 noie mbrie în Măluţ.Preot-paroh în Sărata cu parohia Cătălina, Protopopiatul Dej (01.12.1973-29.02.1976), Viişoara, Protopopiatul Turda (01.09.1976-31.01.1983), Gherla I (01.10.1983-31.01.2001), Cluj-Napoca-Parohia Dâmbu Rotund (01.02.2001-prezent). Hirotesit iconom (1983), stavrofor (1990). Copii: Alexandra-Augusta, n. în 1974, Aurora, n. în 1979, Ioana, n. în 1980.
Bora Augustin, Viişoara, Gherla I (01.10.19830?)Bis sf de Justinian 16.09.1990 Bor stavrofor (Herinea nu-Insemnări)
            1962 Ciocodan Ioan-Inochentie, Ieromonah, preot misionar în Bogdan Vodă (Cuhea, jud. Maramureş), Leurda-Guga-Sălătruc (26.09.1934-1938), Căprioara, com. Recea Cristur (1939), Dretea (l940),  Dealu Mare, Poşaga-Orăşti, Agriş, Boteni,  Sânmărtin (24.10.1948; 15.05.1957-31.07.1959), Cubleşu Someşan (1949), Pădurenii (Ţop) (1959-1960), Sic (1962), Ceaba (01.08.1959-1963), Ciceu Poieni,  Gherla (01.11.1962).

Preoţi:

Răzlog Roman-născut în 01.07.1911. Paroh 01.08.1960-29.02.1983când s-a pensionat; prlotopop 01.08.1960-1968 Răzlog Roman născut în 1 iulie 1911; 1 08. 1960-29.02.1983 pensionat; protopop 1.08.1960-1968


Săsărman Vasile
,   născut în 21 ianuarie 1950 în satul Măluţ, com. Bra niştea, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Săsărman Vasile şi Ana. Absolvent al Institutului Teologic Ortodox de grad universitar din Sibiu, promoţia 1975 Preot-paroh în Ciceu-Poieni, com Căianu Mic, jud. Bistriţa-Năsăud (),  Mintiu Gherlii (01.12.1975-) Gherla II (?-31.01.2001), Gherla I, parohia "Intrarea în Biserică" (?-01.02.2001). Copii: Vasile-Aurelian,  n. în 01.09. 1987 (Arh Gherla)
G1 Mureşan Aurel,  născut în 31 mai 1948  în satul Sîntejude-Vale, com. Ţaga, jud. Cluj, în familia Mureşan Vasile şi Lina, născută Chezan. Studii: Şcoala Elementară din Sîntioana (1955-1962), Şcoala Profesională de Construcţii Metalurgice din Hunedoara, Liceul "Petru Maior" din Gherla (1969-1973), Seminarul Special din Curtea de Argeş (1974-1977),  Institutul Teologic Ortodox din Sibiu. Căsătorit în 24 iulie 1971 în Gherla  cu Chiorean Săndica,  născută în 3 ianuarie 1953  în satul Bonţ, în familia Chiorean Traian şi Ana,  n. Balea. Hirotonit diacon de Ep. Pavel Şarpe în 5 iunie 1977 în Curtea de Argeş şi preot de Ep. vicar Iustinian Chira Maramureşanu  în Cluj-Napoca, în 3 septe mbrie 1977. Lăcătuş-mecanic la I.C.S.Hunedoara (03.08.1966-31.10.1968), militar în termen (21.10. 1968-11.02.1970), lăcătuş-mecanic la I.C.S.Hunedoara (02.04.1970-02.02.1971), mecanic la I.I.L. "Someşul" din Gherla (11.03.1971-07.10.1974), preot-paroh în  Sîntejude cu filia  Sîntejude-Vale (01.10.1977-29.02.1983), Chiuieşti (01.03.1983-29.02.1991), Gherla (01.03.1991-prezent); protopop al Protopopiatului Ortodox Român Gherla. Hirotesit iconom (),  stavrofor (1996). Copii:  Aurel Traian , n. în 05.05.1977, Ana Carolina, n. în 23.08.1979, Aurelia Maria , n. în 08.09. 1980.
Biserică în construcţie 2010 Renaşterea 3/2011, p. 8

Ciciovan Vasile, născut în 22 mai 1965 în Dej în familia Ciciovan Valeriu şi Lucia, n. Pop din Pintic. Studii: şcoala Ge nerală din Pintic, Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, Institutul de Teologie Ortodoxă de grad Universitar din Sibiu, promoţia 1994. Căsătorit în 11 martie 1989  cu în văţatoarea Mizgan Nicoleta Nastasia, născută în 31 iulie 1968 în Dej. Hirotonit în Ieud în 25 martie (diacon) şi 1 aprilie (preot) 1990. Preot-paroh în Leleşti (01.03.1992-29.02.1992), Mănăşturel (01.03.1992-30.04.2001), Gherla I (25.03.2001- prezent).Profesor de Re.ligie la Liceul Industrial din Dej.  Copii: Rareş-Valerian, n. în 20.03.1990.
Bis paroh Gherla I preot Bora Aug (01.11.1983-?). forme de picture  în 1987 pict Diaconu Ioan din Râmnicu Vâlcea.  15. decembrie 1988de
Cantori: Gh1 Păstramă Vasile, Suciu Maian, 1964;
Hodorean Ioan (Hodorean Joannes), născut în 1856  H.–Györtelek. Absolvent al Gimnaziului  (1875) şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea (N.-Várad), promoţia 1880. Hirotonit în 1880. Profesor la Preparandia din Gherla (1880-1891), secretar al Asociaţiei Învăţătorilor Greco-Catolici din jurul Gherlei (1882-1885), actuar  vice-notar consistorial cu probleme şcolare, asesor consistorial, spiritual la Institutul Corecţional,  membru al Tribunalului Matrimonial, vice arhiadiacon onorific.
-1945 -80 ort parohie vacantă p. XXII Calendarul Creştinulu de lege răsăriteană pe a nul 1945 Cluj, p. XXI-  
Loga Vasile 05.03.1954
1958 pr Loga Vasile; Podoabă Coriolan 13.04.1884 în Cluj
Cioban Coriolan, născut în 11 iunie 1906 în Răstolţul Deşert. Absolvent al Academiei Teologice. Hirotonit în 30.01.1938. Secretar la Şcoala Normală de Băieţi din Gherla (1930-1o934), prof. la Şc Normală de Fete din Gherla (1935-?)
Coste Teofil, născut în 6 mai 1908 în Satulung, jud. Satu Mare. Absolvent al Academiei Teologice Greclo-Catolice şi al Academiei de Muzică şi Artă Dramatică din Clu. Căsătorit cu Emilia V. Pop. Hirotonit în 15 august 1935. Prof. de Muzică la Şcoala Normală Confesională de Băieţi din Gherla
Taloş Augustin, bsolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla  şi a Facultăţii de Filozofie a Universităţii clujene. Doctor în "ştiinţe de stat" (politice ?). Căsătorit cu Livia Meciu. Hirotonit în 15.02.1919. Confesor  la Institutul de Corecţie Profesor la Şcoala Normală de Învăţători   din Gherla
Pordea Vasile (Basilius Pordea) născut în 13 martie 1849 în com. Ip, jud. Sălaj. Absolvent al Gimnaziului din Oradea, (1869) şi al Seminarului Teologi  Greco-Catolic din Viena, 1873. Hirotonit în 1877. Arhivar, protocolist, profesor la Preparandie, vice notar consistorial, concipist Episcopal, vice arhidiacon onorific, membru al Consiliului Tribunalului Matrimonial, asesor consistorial. Şematism…Gherla, 1900, p.335  
Lemeni Alexandru (Alexander Lemény), născut în 1832 în Hosszu-Macskás. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj, 1859. Hirotonit în 1860. Adminisntrator parohial în Crasna (Kraszna), 1860-1873, Vicearhidiacon al Districtului Pericei (Perecseny) 1873-1874, paroh în Borşa Clujului (Kolosz-Borsaensis),  vicearhidiacon al Districtului Vice arhidiaconal Giula, asesor consistorial,  paroh în Gherla (Szamosujváriensis) şi vice arhidiacon al Districtului Gherla. Şematism…Gherla, 1900, p. 312

Bojor Victor, născut în Bistriţa în 21 noiembrie 1877. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla,  promoţia 1899 şi al Seminarului De Propaganda Fide din Roma. Doctor în filozofie. Vice prefect al Seminarului Teologic din Gherla. Şematism…Gherla, 1900, p. 287
Breban Alexander (Alexandru Breban) născut în Szamostelek în 1 august 1876. Absolvent al Gimnaziului (1894) şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1898. Hirotonit în 1899. Funcţionar la Oficiul Episcopal din Gherla. Şematism…Gherla, 1900, p. 288
Deva Eugen, născut în 4 aprilie 1902 în satul Iacobeni, com. Ceanu Mare în familia învăţătorului  Deva Ioan şi Silvia, născută Lazăr. Absolvent al Liceului "George Bariţ" din Cluj şi al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Căsătorit cu Otilia Lăpuşan, fiica lui Lăpuşan Vasile şi Terezia, născută Paşca. Funcţionar la Episcopia Greco-Catolică din Gherla (1926-19311), preot-paroh în Vultureni cu filia Chidea (25.03.1931-05.03.1954?). Copii: Eugen, n. în 26.12.1031, Maria,  n. în 27.03.1933.
Domide Octavian,  născut în 1868 în Rodna Nouă (Şanţ). Absolvent al Seminarului Teologic De Propaganda Fide dinRoma, promoţia  1891. Hirotonit în 1892. Prefect al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla (1891-1893), profesor şi spiritual la Seminar (1893-?).  Şematism…Gherla, 1900, p. 300

1905-1907 Ghelner Alexander  paroh 1905 Decedat în 1907 la 68 de ani din care 39 preot Şematism…Gherla,  1914, p. 294
Fabian Petru, născut în 20 septembrie 1867 în Barczanfalva. Absolvent al Gimnaziului din Sighetul Marmaţiei, promoţia  1885 şi al Facultăţii de  Teologie a Universităţii  Regale din Budapesta, promoţia  1889. Hirotonit în 1892. Profesor la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Gherla, 1889-? Şematism…Gherla, 1900, p. 303
Gheţie Constantin, născut în 24 aprilie 1894 în Tîrşolţ, jud. Satu Mare. Absolvent al Şcolii Normale Superioare din Budapesta şi al Academiei Teologice. Căsătorit cu Silvia Pop. Hirotonit în 19.12.1923. Profesor la Şcoala Normală de Băieţi din Gherla.
Falup Izidor, născut în 7 ianuarie 1899 în Gherla, în familia gardianului Falup Ioan şi Terezia, n. Florian. Studii: Şcoala Primară, Liceul şi Academia Teologică Greco-Catolică din Gherla, promoţia 1924. Căsătorit în 28 mai 1925 în Poiana-Turda, cu învăţătoarea Paulina Avram, fiica lui Avram Nechita şi Maria n. Man, născută în Oprişani în 8 aprilie 1906. Hirotonit în 6 şi 7 iunie 1925  în Gherla de Ep. Dr. Iuliu H.ossu. Funcţionar la Episcopia Gr.-Cat. din Gherla: actuar II (15.07.1919-31.12.1924), arhivar (01.01.1925-30.09.1925),  preot-paroh în Jimbor (01.10.1925-21.03.1946), Căpuşul Mic (22.03.1946-20.12.1948), Chiochiş (26.12.1948- 1961?). Copii: Iuliu, n. în 06.04.1926.
Gheţie Alexander (Alexandru Gheţe),  născut în 1869. Absolvent al Facultăţii de Teologie a Universităţii Regale Maghiare din Budapesta. Hirotonit în 1894. Actuar la Oficiul Eparhial, exactor diecezan, comisar şcolar şi inspector şcolar diecezan, catehet la Gimnaziu, vice notar consistorial Şematism…Gherla, 1900, p. 306
Pioraş Emanoil, născut în 23 mai 1892 în şanţ (fost Rodna Nouă. Absolve nt al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Căsătorit cu Rusu Hirotonit în 28 august 1918. Profesor de Religie la Liceul "Petru Maior" din Gherla
Hodorean Ioan (Joannes Hodorean) născut în 1856 în H.-Györtelek. Absolve nt al Gimnaziului 1875  şi al  Seminarului Teologic Greco-Catolic din Oradea, 1880. Hirotoniht în 1880. Profesor la Preparandie (1880-1891), secretarul Asociaţiei  Învăţătorilor  din jurul Gherlei, vice notar  actuar , asesor consistorial, vice arhidiacon onorific Şematism…Gherla 1900, p. 308
Ilieş Ioan (Joannes Ilieş), născut în 1835. Hirotonit în 1861. Administrator parohial în satul Ciocman, com. Băbeni, jud. Sălaj (1861-1869), administrator al Oficiului Vicearhidiaconal al Districtului Ciocmani (1869-1883), vicearhidiacon onorific (1880); canonic capitular (1896), cancelar al Capitlului catedralei Gherla, cancelar şcolastic, (1897). Şematism…Gherla, 1900, p. 310
Ivaşcu Mihai (Michael Ivask),  vicearhidiacon onorific, profesor de Teologie Dogmatică la Liceu din Gherla. A decedat în 29 iulie 1878  la 42 de ani din care 19 preot.  Schematismus…Gherla,  1882, p. 255
Moldovan Gavril, absolvent al Academiei Teologice  Greco-Catolice din Blaj, promoţia 1926. Paroh în Jucu de Mijloc, Răscruci (18.06.1963-?).
Moldovan Ioan (Joannes Moldovanu), spiritual la Seminarul Teologic Greco-Catolic din  Gherla, decedat în 25 februarie 1869 la 26 ani din care 1 an preot  Schematismus…Gherla,  1877, p. 204
Moldovan Nicolae (Nicolaus Moldovanu), profesor la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Gherla, decedat în 11 aprilie 1874 la 34 de ani din care 7 sacerdot Schematismus…Gherla, 1877, p. 210
Morariu Teodor, născut în 27 februarie 1873 în Hăşdate. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Căsătorit cu Margareta Tell.Hirotonit în 12. 12. 1909. Asesor consistorial.
Mihali Semproniu, născut în 13 august 1900 în Sărata. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla. Căsătorit cu Natalia Fulicea din Călacea. Hirotonit în 15.08.1927. Profesor la Institutul de Studii Clasice de pe lângă Universitatea din Cluj, la  Liceele "George Bariţ" din Cluj şi  "Petru Maior "din Gherla.
Mica Alexandru (Alexander Mica), născut în………. hirotonit în…….., vicerector al Seminarului Teologic Gherla.  Paroh în Şieu-Odorhei, decedat în 1 mai 874, la 57 de ani din care 21 preot. Schematismus …Gherla, 1877, p. 199,  211, 222

Şematism 1947, p. 181 Gherla I-II  Parohie înfinţată in 1776 Bis de zid Intrarea în biserică a Sf Fec Maria 1905-1907 sf în 24.11.1907 de Ioan Szabo
 Casă paroh cu 5 camere edificată  în 18, renovată  în 1912 şi 1938. Pr Iosif Sângeorzan paroh I. Coriolan Podoabă, paroh II, protop onorific cant Vasile Cosma diplomat

Gherla ortodoxă

1. Potrivit tradiţiei, o biserică a fost construită dincolo de Penetenciar, în cimitirul de pe str Abatorului nr
2.Cu îngăduinţa Ep. Georgiu  Patachi, cândva în jurul anului  1700 a fost amenajată în Curia Episcopală (reşedinţa episcopală) din Candia o capelă în care s-a slujit până  în 1736. În 1942, locul altarului a fost marcat cu o troită sculptată de Ioan Căienaru din Zagra pe care scrie:"Altarul din 1769, pomenind 25 ani de arhierie a I.P.S. Iuliu". Alte datări: a funcţionat până în 1745.
3.În anii 1777-1778, în acelaşi vechi sat românesc, Candia,  a fost construită,  cu  sprijinul  armenilor şi  a unei donaţii imperiale de  2000 de florini,  o biserică de piatră  pe locul dobândit de iromonahul blăjean Gherontie Cotorea, în  anii 1766-1773  paroh în Gherla. Biserica cu hramul "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", a fost  folosită până la începutul secolului al XIX-lea. Alte datări: 1776.  Pe locul bisericii  s-a ridicat în 1925 o troiţă de stejar.
Până în 1817, românii din Candia frecventau bisericile din Băiţa, Nicula şi Mintiu Gherlii. Cândva după această dată, au amenajat prin bunăvoinţa Ep. Georgiu Pataki, o capelă în Curia Episcopală aflată pe Domeniul Episcopal.  În 1736 armenii au arondat domeniul şi au interzis accesul la  capelă, din 1739 până în 1745 îngăduit   în schimbul unor taxe. Ridicarea unei clopotiţe  fără acordul lor, a anulat înţelegerea. După o lungă perioadă de confruntări,  frământări, memorii şi petiţii, Gerontie Cotorea, paroh satului  (1766-1773), a  obţinut de la Maria Tereza un teren şi 2000 de galbeni pentru construirea unei biserici. S-au opus, însă, armenii, invocând dreptul de proprietate asupra terenului. În urma intervenţiei Ep. Grigore Maior, românii au renunţat la terenul donat de împărăteasă  în schimbul unuia  din Candia, aflat "între şanţul cetăţii şi Someş".În 1769, pe acest teren vor construi o biserica de piatră,  folosită până la începutul sec. XX când s-a construit catedrala din Gherla (1911-1912).   După tradiţie,  biserica folosită până la începutul sec. XIX, a fost amenajată într-o casă a unui  brutar grec.

Într-un text explicativ la grafica sa din 1736, reprezentând vederea panoramică a târgului şi cetăţii Gherla,  pictorul  I.J.Hass, scria: "Aproape de castel se află o mică suburbie denumită Kandia, locuită de nemţi, unguri şi români. În afară de acestea, (?) preotul ortodox deţine o gospodărie şi câteva acareturi". Presupunem  că este vorba de  "popa valachicus" Lup (Lupu),  menţionat în  Conscripţia Klein din 1733 şi într-un inventar din 1737 al Gherlei.

În Candia, mică aşezare de pe malul drept al Someşului Mic  exista, deci, o comunitate ortodoxă  şi, credem,  nu doar din deceniul al patrulea al secolului XVIII, preot  şi biserică, construită cândva înainte  de 1730, an în care - poate acelaşi "popa valachicus" Lup (Lupu) - solicita   conducerii târgului, şi obţinea,  aprobare pentru construirea unei  clopotniţe.
 
Din documentele accesibile se ştie  că, după unirea cu Biserica Romano-Catolică, Gherla a fost o vreme reşedinţă episcopală.
Urmare a dezvoltării - în 1712 avea cca. 100  locuitori, în 1721, 35 de case locuite de români, maghiari şi germani -   în sec. XVIII  satul Candia s-a extins peste vechea vatră a Gherlei,  (în 1610 aşezare cu 18 familii). În 1753,  satul a fost cumpărat de armeni  "pe veci", devenind, astfel,  cartier al  târgului (villa armena).
Cu îngăduinţa Ep. Georgiu Pataki (Văleanul), în anul 1717 a fost amenajată în Centrul administrativ al Episcopiei (Curia Episcopală)  aflată pe terenul târgului, o capelă folosită de credincioşii din Candia până în 1736   când, armenii,  prevalându-se de dreptul de folosinţă al   Domeniului Cetăţii (fost Domeniu Episcopal schimbant de Ep. Inochentie Klein  cu cel din Blaj),  arendat pe o perioadă de 90 de ani,  au înterzis accesul la Curie, îngăduindu-l, totuşi, în anii 1739-1745 în schimbul unei taxe.
Aşa stând lucrurile, este posibil ca - cel puţin în primele patru decenii ale sec. XVIII - să fi coexistat, în Candia, o comunitate ortodoxă  şi o comunitate greco-catolică.
Multă vreme puţin numeroşi, până la începutul celui de al treilea deceniu al sec. XX  când s-au organizat în parohie de sine stătătoare,  ortodocşii din Candia-Gherla s-au afiliat ortodocşilor din  Sic (1885-1892?), Bonţida (1893-1895) şi, de  la începutul sec. XX până în 1924,  celor din Dej (1896; 1901-1921, 1922, 1926). 
Parohia ortodoxă  s-a înfinţat în 1924 prin strădania preotului-profesor  Publiu Cotuţiu, a preotului-profesor  Andrei Straja şi a altor fruntaşi gherleni susţinuţi de cei peste 300 de credincioşi.

Biserica


1924 - 1925  - Capela  Institutului de Corecţie - (1924 -1942)
1925 - 1938 - Capelă amenajată în 1925  într-o magazine (în 1926 - nu aveau nici biserică nici altă avere bisericească) T.Herman Monografia…1926,  p. 75)
 1938 - P În 1932 (1936), Parohia Ortodoxă Română a cumpărat de la armeanul Gavril Bodor clădirile din actuala str. Bobâlna nr 1, tranzacţie facilitată de    Primăria oraşului  care  i-a oferit vânzătorului casa "Corbuly". În latura dinspre parc a acestor clădiri  exista un cinematograf, amenajat  într-un şopron care  servise odinioară  ca depozit de unelte agricole. Transformat radical, fostul cinematograf  va deveni  biserica  cu hramul  "Sf Nicolae" zisă şi "biserica din parc".Cu ajutor de la Episcopie şi Primăria oraşului, biserica a fost înzestrată cu iconostas şi mobilier produse  în Atelierul Institutului Corector, condus de  maistrul Moldovan Ioan. Pictată de Iuhasz Iuliu Erneszt, a fost sfinţită de Ep. Nicolae Colan  în 6 noiembrie 1938.
 …..În timpul războiului, urmare a bombardării podului de peste Someş, a suferit avarii grave, reparată în  1947-1948. Alte lucrări de renovare au foist efectuate în   1961.
În anii 1987-1993, pe locul vechii  biserici a fost construită actuala biserică proiectată de ing. Zob Daniel (Dănuţ) şi arh. Tudose Emanuil. Lucrările de construcţie au fost executate de meşteri locali sub conducerea  maistrului Sos Martin din Sic. În 1993-1995  a fost pictată în tempera de Botiş Ioan din Vişeul de Sus şi soţia sa. Partea superioară a peretelui de faţada şi a iconostasului sânt împodobite cu mozaicuri în ogive.  A fost sfinţită în 15 septembrie 1996 de arh Bartolomeu Anania şi ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi mulţime de credincioşi

         Preoţi
`          
Fărcaş Ioan (Sic-Gherla),  (1885, 1886, 1887);
            Parohie  vacantă  1888, 1889,1890,1891, 1892;
            Parohie vacantă  (Bonţida-Gherla), 1893
            Hango Gavril,  (Dej-Gherla),
            Herman Teodor (Bonţida-Gherla-Sic), 1894,  1895,
            Parohie vacantă, (Dej-Gherla), 1896-1900
1895 -1914  Hango Gavril 1904-1914;
1896-1900 Herman Teodor
1888 -1901 Gheaja Tit,  protop onorific,  spiritual la Institutul de Corecţie (1896 -1900)
1901-1915……………………………………………………………….. 1916-1919  Cupşa Augustin 1916-1919
1919-1921………………………………………………………………..
1921 -1923 Boţiu  Ilarie (Ilarion Boţiu),  administrator parohial al Parohiei Ortodoxe din Gherla (în 1923 în cooperare  cu prof. Vasiu (Vasian) Nicolae, preot disponibil   şi spiritual la Institutul de Corecţie; în 1909  preot în Săcel cu filia Dragomireşti.
            1924 - Zob Gavril, administrator  parohial Calendar…Ep. Cluj, 1949  p. 131
1924 -1929  Cotuţiu Publiu, profesor,  administrator  parohial (1924-1929).
1924 -1929  Straja Andrei, profesor,  administrator parohial  şi  duhovnic (spiritual) la Institutul de Corecţie. A contribuit la înfiinţarea  parohiei ortodoxe. 
 1930-Giurgiuca Dumitru, 07.11.1930      
O 1941  Purdea Dumitru, administrator parohial "cu titlu provizoriu" în parohia Gherla (25.02.1941-?), preot-confesor la Penitenciarul din Gher.la (01.10.1945-?);
1942 -1945 parohie  vacantă…………… Calendar..Ep. Cluj, 1945, p. XXII;
            1945 -1948………………………………………………………………
1949 - Zob Gavril, administratlor  parohial Calendarul  Creştinului  de Lege Răsăriteană pe anul l949,   . P.131

Revenite: Gh.I-2117s ; pr.I-vacant; pr. II-Podoabă Coriolan, proto nor, pens (Cal p. 167)
           
Sebastian Stanca –Episcopia Ort. Rom a VFC 1919-1929, Cluj, 1930 Calendarul Clujul Românesc pe anul 1922; Calendarul Creştinului de Lege Răsăriteană pe anul 1945; Calendarul Creştinului de Lege Răsăriteană pe anul 1949; Almanahul Creştin Ortodox pe anul com A. Pădurean, T. Herineanu-Protopopiatul Ortodox Român Dej –monografie – Ed. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2010, p. 614; Calendarul Clujul Românesc, I, 1923, p. 41
un 1950

1982- Gherla III sf i. botezat 1848  cu filia Hăşdate   sf arh 1954 Moraru Ioan (Indr bis p 291)

Cantori:


Au slujit  în strana bisericii: Moraru Teodor, 1924;  Mesaror Teodor, 1948, 1949.

           
Bunuri de patrimoniu


Icoane: Maica Domnului cu Pruncul,  de provenienţă   necunoscută;  două pictate  de Iuhasz Erneszt, dăruite de fam. Misarăş; două  în goblen (Botezul Domnuli, Învierea Domnului).

Ortodoxă

Parohia Gherla I 1949 - 2117 rev; vacant;

Biserica a fost construită în anii 1905-1907 după planul îng. George Tiechtl modelul  bisericii arhiepiscopale latine din Ate na, , Piatra de temelie a bisericii a fost pusă în  mod so lemn în 19 mai 1905, a d,oua zi de Rusalii Construită în anii  1905

O 1951 -Loga Vasile,  născut în 30 iunie 1909 în Geaca; absolvent al Academiei Teologice -în 1955 de 46 ani; în parohie din 1951; în funcţie în l958 la .paroh I (preot I)  cu Podoabă (preot II)
OI Răzlog Roman. Născut în 1 iulie 1911 Hirotonit în 05.06.1935. Instalat paroh în 01.07.1935 Paroh Gh I 01.08.1960-29.02.1983 Pensionat la 01.03. 1983 Protopop (01.08.1960-1968)
O  Bora Augustin -1986, 1996
O l949-Gh I-2117 (Gh I-II) ort  vacantă Gh II-833 ort adm Podoabă Coriolan pens prlot onor Calendarul creştinului de lege răsăriteană pe anul 1949 p.167
O 1950- Gh. I - 265 fam ort. capela Sf Nicolae-1924 adm Zob cant-Mesaroş Teodor T. Şematismul Eparhiei VFC în Almanahul creştin ort pe a n comun1950
O 1950-Gh.II-430 fam Giurco Gavril, Podoabă Coriolan c-Cosma V. 1950-430 fam zob,
O 1968
O 1928 - 514 ort Publiu Cotuţiu , prpof , adm paroh Calendarul Eparhiei Ortodoxe Române a Clujului, 1928, p. 57

            Jitaru Varahiil, stareţ la mănăstirile Govora (01.07.1940-31.08.1945), Bistriţa (01.09.1945-30.04.1946), Pângăraţi (01.05.1946-17.17.1948), Nicula (18.12.1948-1950), Bixad (19.08.1955-1958), duhovnic la mănăstirea Petriş-Deda (05.09.1950-24.10.1955);  preot în Lemniu (16.10.1958-30 .06.1966), administrator parohial în Gherla II (?-?); paroh în Ocna Mureşului (01.07.1966-?), preot interimar în Bonţ  (1948-1950); profesor de pictură bisericească  la

Preot Ghiurco Gavril
 G1 O 1983-2001 Bora Augustin, născut în 11 ianuarie 1945 în Jichişu de Jos, în familia Bora Grigore şi Iuliana, n. Mureşan. Absolve nt al Liceului Teoretic Nr. 1 din Mediaş, promoţia 1967 şi a Institutului Teologic Ortodox din Sibiu, promoţîa 1973. Căsătorit în 25 octombrie 1973 cu Aurora Varga din Chiochiş, născută în 24 iulie 1951. Hirotonit de Ep. vicar Iustinian Chira Maramureşanu în 10 noiembrie 1973, în Catedrala Epicopală din Cluj-Napoca şi  de Arhiep. Teofil Herineanu în 11 noie mbrie în Măluţ.Preot-paroh în Sărata cu parohia Cătălina, Protopopiatul Dej (01.12.1973-29.02.1976), Viişoara, Protopopiatul Turda (01.09.1976-31.01.1983), Gherla I (01.10.1983-31.01.2001), Cluj-Napoca-Parohia Dâmbu Rotund (01.02.2001-prezent). Hirotesit iconom (1983), stavrofor (1990). Copii: Alexandra-Augusta, n. în 1974, Aurora, n. în 1979, Ioana, n. în 1980.Casa parohială: piatră, 4 încăperi

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.