Iclod
sat,  reşedinţă comunală

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

      

Prima menţiune documentară a satului: 1348 - Iklod şi evoluţia denumirii lui: 1350 - Yklod; 1678 - Nagy Iklod; 1733 - Iklod; 1750 - N<agy> Iklod; 1760-1762 - Nagy Iklod; 1850 - Iklodu Mare; 1854 - Nagy-Iklód, Iclodu Mare.
Date şi aspecte din istoria parohiei
Situată pe ambele maluri ale pârâului Mărului, înainte de vărsarea acestuia în Someşul Mic, dominată la Est de dealul şi pădurea Coasta, comuna este cunoscută  prin cel mai mare cimitir neolitic din Transilvania, prin lucrările preotului şi iconarului Luca, autorul celebrei icoane făcătoare de minuni de la mănăstirea Nicula, prin activitatea memorandistului Gavrilă Tripon, socrul fostului ministru al Industriei şi Comerţului, Valer Pop, semnatar al Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin Gavril Todica (1877 - 23.04.1946), prolific popularizator al ştiinţei în spiritual Astrei,  prin Muzeul de Istorie şi  Etnografie  de la Oficiul parohial.
Ortodocşi, trecuţi la greco-catolici ca efect al hotărârilor sinodale şi al edictelor imperiale din 1698-1701, iclodenii au revenit pentru scurtă vreme la ortodoxie în 1760,  sub influienţa mişcării pro-ortodoxe   condusă de  călugărul Sofronie de la mănăstirea Plăişorul Ciorii (Cioara). În ultimele luni ale anului 1699, o comisie guvernamentală de anchetă, formată din patru membri (câte unul pentru fiecare religie receptă) a convocat la Iclod, preoţii din satele învecinate pentru a verifica atitudinea faţă de unirea cu Biserica Romano-Catolică. Au semnat actul de fidelitate: popa Ghiorghie din Borşa, popa Nicolae din Lujerdiu, popa Ion "ot sud Debuca"  (???), popa David din Zlaşti (???), popa Gavrilă din Luna de Jos, popa Ion din Dăbîca,  care au declarat  că "…ţin de religia încare s-au  născut, cu toate acestea nu se despart de vlădica din Alba Iulia, vor să ţină de acesta" .
În 1774, parohia a fost vizitată de episcopul Grigore Maior, prilej cu care  au fost reconvertiţi  la  greco-catolici. Iarăşi ortodocşi din 1948.
            Parohia  a fost reşedinţă a Vicearhidiaconatului Lujerdiu, a  Tractului Protopopial Greco-Catolic Someş, a Protopopiatului Ortodox Câmpia (1949-1950) condus de Dr. Costin Nicolae şi a Tractului Protopopial al plasei Gherla.    
Filii: Iclozel, Silivaş. Matricole din  1824,

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, baptişti, ortodocşi: 1733 - 72 fam g-c; 1750 - 393 g-c, 2 pr; 1760-62- 128 fam (4 fam şi preotul g-c; 124 fam ort); 1767 - 75 fam - 292 loc (57 fam - 214 g-c; 18 fam - 78 ort); 1835 - 787 g-c; 1842 - 792 g-c; 1850 - 939 loc (730 g-c, 22 r-c, 54 cv, 133 izr); 1854 - 966 loc g-c;  1857 - 1120 loc (4 ort, 797 g-c, 23 r-c, 59 cv, 222 izr, 13 a-c, 2 a- g); 1867 -729 g-c;   1869 - 1022 loc (841 g-c, 12 r-c, 7 a-c, 14 cv, 148 izr); 1877 - 658 g-c;  1880 - 1013 loc (2 ort, 738 g-c, 53 r-c, 50 cv, 169 izr, 1 alte religii); 1882 - 844 loc (657g-c, 162 izr, 18 cv, 7 r-c); 1890 - 1172 loc (7 ort, 921g-c, 18 r-c, 4 a-c, 38 cv, 1 unit, 183 izr); 1890 - 890 loc. (731 g-c, 7 r-c, 11 cv, 191 izr);  1900 - 1512 loc (8 ort, 1135 g-c, 38 r-c 144 cv, 1 evgh, 186 izr); 1900 - 1149 loc (897 g-c, 221 izr, 16 r-c, 15 cv); 1903 –1512 loc. (1135 g-c, 8 ort, 186 izr, 144  cv, 1 r-c);  1906 -1528 loc (1152 g-c, 38 r-c, 8 ort, 144 cv, 186 izr); 1910 - 1482 loc (1 ort, 1174 g-c, 61 r-c, 119 cv, 2 evgh, 125 izr); 1914 –633 loc (429 g-c, 32 r-c, 17 cv, 155 izr); 1932-1351 g-c; 1941 -1526 g-c 1941 -1594 loc (9 ort, 1361 g-c, 27 r-c, 81 cv, 1 evgh, 1 unit, 1 bpt, 113 1zr); 1947-1412 loc (2 ort, 6 r-c cu  capelă edificată  în 1943-1944, 38 cv  cu capelă neterminată  1943,  4 sectari (bpt), 15 izr); 1947 - 1462 loc. (1412 g-c,  6 r-c, 2 ort,  4 sectari de diferite confesiuni, 15 izr); 1948 -1650 g-c reveniţi la ortodoxie);  1949 - 1412 ort.; 1950 - 360 fam.ort; 09.12.1954 - 423 fam-1726 ort; 25.10.1955 - 428 fam ort.; 05.06.1958 - 463 fam -1828 ort; 11.10.1958 -1828 ort.; 18.02.1961-1890 ort.; 31.12.1962- 550 loc (483 fam-1903 ort; 11 r-c; 13 calv; 35 bapt.; 8 adv.); 1963 -  2310 loc (486 fam-1908 s-350s ort,  8 r-c, 14 calv, 30 bapt, 10 adv); 1964 - 486 fam-1908 ort; 31.12.1966 - 2557 loc (522 fam -2502 ort.; 11 calv; 7 r-c.; 36  bpt,  1 pentic.); 07.05.1974  (634 fam.-2526 ort), 1991- 499 fam-1632 ort;  1994-499 fam-2200 ort.

Biserica
În 1643 satul avea biserică.  O  biserică despre care se ştie doar că exista, atunci fiind   înzestrată cu un clopot  dăruit de  Dejan Petru (Deesi Peter). Se zice că ar fi dispărut în 1703,   mistuită  de un incendiu. Prestolul mesei sf. altar, târziu împodobit cu un înger adus din capela Castelului din Iclod, se păstrează, încă, în faţa bisericii actuale.               
  A fost repede construită  alta în loc, pentru că în 1733 satul avea biserică cu  hramul Înălţarea Domnului construcţie  din zid, înlocuită în 1791 cu alta din acelaşi material şi cu  acelaşi hram, la sfârşitul secolului al XIX-lea schimbat în  Sf Maria.
Nu toate sursele împărtăşesc această  cronologie,  adesea fără suport documentar  spunându-se că biserica ar fi fost construită în 1680-1710 şi padimentată cu lespezi de piatră,  târnosită în 1791 şi refăcută în 1929, construită  în 1700, în 1720, în 1730 (aici cu hramul Sf. Mare Ierarh Nicolae), ante 1733, an în care a fost menţionată în Conscripţia Klein, în 1741, pe locul  vechii biserici de lemn, dispărută într-un incendiu,  biserică  de la care se păstrează o grindă sculptată, vopsită albastru,  aşezată de-asupra uşilor iconostasului, în 1747 în  a doua jumătate a sec. al XVIII-lea,  probabil în anii  1760-1790,  folosindu-se  lemnul unei biserici  mai vechi, în 1785-1791, sfinţită de Ep. Ioan Bob în 1791.
Monument istoric, Cod 1791-13-BO 435, biserica a fost reparată şi  modernizată de câteva  ori (înlocuită bolta de scânduri  cu una de  cărămidă, adăugat corul, extins pronaosul, consolidate fundaţiile), ultima dată în 1996 
Construirea unei biserici corespunzătoare menirii ei şi numărului tot mai mare de credincioşi, a preocupat conducerea parohiei încă înainte de declanşarea  primului  război mondial. Deşi Consiliul Parohial a hotărât de mai multe ori să înceapă lucrarea, beneficiind şi de ajutorul financiar al unor iclodeni duşi la muncă în SUA, între care Ioan Petruş, Anica Andreica, Ioan Patricia, tot de atâtea ori a fost şi amânată   în parte  din cauza unor evenimente nefavorabile (criza economică, al doilea războiul mondial, schimbarea regimului politic), lipsa unui teren adecvat. Banii au fost depuşi la  Banca Populară din Iclod sau daţi împrumut cu dobândă. Conversiunea din 1922 a diminuat fondurile, iar o parte din materiale s-au risipit. În 1950 Comitetul Provizoriu al comunei  a confiscate piatra şi a folosit-o pentru construirea  şcolii din Fundătura. La 1 iulie 1956 adunarea parohială a  hotărât să înceapă construirea bisericii,  fie în toamna acelui an, fie în primăvara anului următor. Dificultăţile pricinuite de noul regim politic, i-au obligat pe oameni să caute o soluţie care să producă mai puţină împotrivire. În 1957 au cumpărat biserica reformată (calvină), dezafecată ca urmare a dispariţiei credincioşilor. .
 În 15 septembrie 1958, parohia a primit autorizaţia de reparaţie, în baza căreia, până în 1961,  oratoriul calvin a fost transformat în biserică ortodoxă cu hramul Sf. Mare Ierarh Nicolae, dotată cu 4 clopote, 2 de la  biserica  veche, 2 turnate la Bucureşti din alte 2 clopote vechi cumpărate. Lucrările au fost  executată de Cosma Ioan şi Cosma Romulus din Dej, de la Cooperativele meştesugăreşti  "Mureşul" şi "Someşul" din Gherla. În 1960-1961 a fost pictată  de Vasile Moraru din Tg. Neamţ, iar în 20 septembrie 1961 sfinţită  de Arhiep. Teofil Herineanu. Costul lucrării a fost acoperit din contribuţia  credincioşilor şi ajutoarele primite de la  Patriarhie, Arhiep. Vadului, Feleacului şi  Clujului, Ep.  Roman  şi Ep.  Buzău.
În 1992-1993 biserica  a fost extinsă prin adăugarea a două abside laterale, a  două camere de spovedit şi a unui pridvor,  în 1993-1994 pictată de Vasile Cosma,  fiu al satului, iar în 25 septembrie 1994 sfinţită de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu. In 1996 a fost refâcută şi biserica veche. 
Alte datări: construită în  1958-1963, în 1959, în 1963,  extinsă prin adăugarea a două abside laterale şi a unui pridvor în în 1992-1993, construită în 1992-1994, pictată în 1994,  extinsă şi pictată în 1993-1994.  

Casa parohială
Exista în 1733; de zid, 1867; 1886; reparată în 1857;  clădire nouă, edificată în  1980.

Preoţi
1672 Strajan Ioan (Ion Străjan Popa), cca. 1672 (însemnare pe exemplarul de la Iclod al Cazaniei lui Varlaam: "Scris-am eu, Ion Străjan Popa" , 1672).
1673 Luca (Luca Zugravul, Luca din Iclod) localnic. Preot-paroh satului  şi pictor iconar. activ în ultimele trei decenii ale secolului al  XVII- lea. La comanda  nobilului  Cupşa din Nicula,  în 1681 a pictat o icoană pentru biserica satului, "Maica Domnului cu Pruncul" de tip "Hodighitria",  ("Fuit picta a Luca picture in Iclod, non procul a S. Nicolao"), acum la m-rea Nicula.  Icoana s-a bucurat de faimă şi atenţie, mai ales după lăcrimarea din  15 februarie -12 martie 1691, însuşi voievodul Moldovei, Antioh Cantemir, oferind 1000 de taleri în schimbul ei.  După ea s-au executat mai multe copii. Bănuim că tot Luca  a pictat icoana "Maica Domnului cu Pruncul" de la Ilişua, datată 1673.
1674-1732………………………………………………………………
1733 Ilieş (Illyes), în funcţie în 1733  
1734-1747……………………………………………………………….
1748 Grozav, in funcţie în 1748 (Semnătură pe exemplarul de la Iclod al Cazaniei lui Varlaam, Iaşi, 1643).
1749...........................................................................................................
1750 Gavril, in funcţie în 1750.

1751-1754…………………………………………………………………
1755 Antonie, în funcţie în 1755.
            1756-1766…………………………………………………………………
            1767 Ilie,  hirotonit  de Ep. Ioan; în funcţie în 1767.
            1768-1770 Onciu  (Oanka, Oanca, Oancă, Oancea), localnic, hirotonit de Ep Klein;  în funcţie în timpul vizitei  canonice a Ep P.P. Aaron, 1768-1770. Fiu de preot (probabil fiul preotului Antonie); fiica preoteasă; a avut o soră preoteasă, iar una din fiicele sale, s-a căsătoridt cu un preot. În 1767 avea 6 boi, 2 vaci, 1 cal, 9 oi, 20 stupi, 4 porci.
1771-1811 ………………………………………………………………...
1812-1862 Popovici Pantelemon (Pantaleon Popoviciu, Panteleon Popovici,  Pantaleon Popovits), născut în 1789; hirotonit în 1812; în funcţie în  1835, 1842. A decedat în 8 septembrie 1862 la 73 ani din care 50 preot.
1841-1962 Popovici Ioan (Joannes Popoviciu), născut în 1820, hirotonit în 1841,  cooperator,1841-1862, decedat în 5 ianuarie 1862 la 42 ani din care 21 preot.
1862 Pop Ioan (Ioan-Papiu Pop,  Ioannes Popp),  originar din Corvineşti. Fiica lui, Eugenia, s-a  căsătorit cu Gavril Tripon; în funcţie în 1862.  
1863-1875? Bocşa Simion, preot-paroh în satul Beudiu, com. Nuşeni, jud. Bistriţa-Năsăud (1827-1845), paroh şi protopop al Gherlei (1845-1863), preot-paroh în Iclod cu filia Iclozel (03.10.1863-?), protopop al Lujerdiului, asesor consistorial
1875-1892 Pop Papiriu Ioan (Joannes Papiriu Popu de Girolt şi Boerfalva), născut în 1833 în Girolt. Absolvent al Gimnaziului din Cluj (1853) şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj (1857). Hirotonit în 1858. Cooperator în Girolt (1858-1860), administrator parohial în Váralya (lângă Balomir?) (1860-1861), Cristeştii Ciceului (1861-1875), paroh în Iclod şi vicearhidiacon al Vicearhidiaconatului Lujerdiu (1875-1892);  paroh în Szécs (Siciu-Crişana?) şi vicearhidiacon al Districtului Pericei (1892-?).   
1870-1879  Raţiu Ioan Teofil, născut în Tătârlaua  în 1810. Studii secundare  şi teologi18ce la Blaj. Hirotonit în 1838. Paroh în Comiţig (1838-1842), Boian (1842-1862), Bazna (1862-1866). În 1866, rămas  văduv şi fără copii, s-a retras  în m-rea Blaj. Profesor  de religie la cursul inferior al Liceului din Blaj. Paroh în Zlatna (1869—1870).  A murit în Iclod în 1879, probabil, ca paroh. 
1879-1891 ……………………………………………………………….
1891-1910 Onciu Iosif (Joesphus Onciu), născut în 1867, probabil în fa milia preotului Onciu.  Absolvent al Facultăţii de Filosofie. Hirotonit în 1891. Administrator parohial (1891-1910). A decedat în 1910 la 44 ani din care 19 preot.
1911-1923 Simon Iuliu (Iulijus Simon, Gyula Simon), născut în 1859. Hirotonit în 1885. Profesor de Teologie la Seminarul Teologic Greco-Catolic din Gherla (1885-1893), paroh  în Iclod şi protopop al Protopopiatului Lujerdiu  (1911-1923).
1914 Someşan Mihăilă (Michael Someşan), cooperator, 1914
1919-1920 Sîngeorzan Iosif, catehet la Institutul Marian şi la alte şcoli din Blaj (1916-1918), funcţionar la Episcopia Gherla,  administrator parohial în Băiţa (1924 -1925),  asesor consistorial, capelan  în Iclod (ianuarie 1919-1920)  notar consistorial (1920), preot-paroh  în Băiţa (1924),  paroh în  Lujerdiu (1927),    protopop al Tractului Someş,  în funcţie în 1932, 1941,  vicar foraneu (1941).  
1924 -1931 ………………………………………………………………
1932-1940? Boca Emil, preot-paroh în Corneni (07.04.1918-18.09.1932), Iclod (1932-40?),  Arad - Şaga II (?), Teocu de Sus (1950-05.03.1954),
1941-1956 Costin Nicolae, născut în 12 decembrie 1900 în Rogna, jud. Sălaj. Studii: Şcoala Primară din Rogna şi Ileanda (1907-1913), Liceul din  Gherla şi Dej (1913-1921), Academia Teologică Greco-Catolică din Gherla (1921-1924), Facultatea de Ştiinţe Juridice din Cluj (1924-1929). Doctor în drept. Căsătorit cu Margareta Florian fiica preotului Florian Iulian din Elciu, născută în 12 mai 1905. Hirotonit în 19 decembrie 1923. Preot-paroh în Dealu-Mare, com. Coroieni, jud.  Maramureş, (01.09.1924-01. 06.1925), Buduş (acum Vâlcelele), com. Bobâlna, jud. Cluj (01.07.1925-28.11.1941) Iclod (29.11.1941-31.08.1956), Băiţa (?-?). Protopop onorific.  Copii: Titus Horaţiu, n. în 25.10.1926, Mircea Nicolae, n. în 05.07.1939.
1956-1957 (31.08.1956 - 16.12.1957) parohie vacantă,  administrată de preoţii: Plaian Ioan, paroh în Berind, Iclod (01.01-31.01.1957) şi Banciu Victor, administrator parohial  (01.09.1956 - 31.03. 1957 ca pensioner).  
1957-1959 Cipăianu Gheorghe, născut în 11 august 1912 în satul Chimitelnic (fost Cipăieni), com. Sânger, jud. Mureş în familia Cipăianu Vasile şi Cornelia. Absolvent al Liceului Gr.-Cat. Român, (1933) şi al  Academiei Teologice Greco-Catolice din Blaj, promoţia 1940. Căsătorit în 24 iunie 1940 în Sînger, cu Ştefania Cioba din Bord, născută în 4 noiembrie 1913. Preot-paroh în Papiu Ilarian (fost Budiu de Câmpie)  (01.07.1940-29.05.1949), Unirea II (Veresmort) (30.05.1949-31.03.1957), Iclod (01.04.1957-30.09.1959). Luna, Prot. Turda (01.10.1959-?). Hirotesit iconom (27.08.1953). Copii: Gheorghe-Augustin, n. în 08.03.1942, Eneea-Septimiu, n. în 18.03.1947.
1959-1970 Ionescu Ernest, născut în 27 aprilie 1902 în satul Gura-Hangu, com.  Hangu, jud. Neamţ. Absolvent al Şcolii Normale de Învăţători,  al Liceului din Huşi (1923), al Şcolii Militare de Ofiţeri Activi şi al Institutului Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu (1952). Căsătorit cu Filomela Bălănescu, născută în 11 februarie 1926 în satul Buhalniţa, com. Hangu. Hirotonit pe cale excepţională în Cluj de Ep. Nicolae Ivan în 19 (deacon),  20 (preot) august 1928. Învăţător (1924-1943), preot-paroh  în Blandiana (23.09.1928-23.12.1943), Războieni-Cetate  (24.12.1943-1949), Iclod (01.10.1959-31.07.1970). Hirotesit sachelar (08.10.1942). Pensionat în 01.08.1971.  Copii: Felicia, n. în 28.01.1930, Veniamin, n. în 20.07.1932, Ernest Amos, n. în 15.06.1951. A decedat în 4 august 1970
1970-1977 Relea Gavril, născut în 4 iulie 1910 în com. Rusu Bârgăului, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Relea Petru şi Maria, n. Ursache. Studii: Şcoala Primară din Rusu Bârgăului, Liceul "Andrei Mureşanu" din Dej, Facultatea  de Teologie Ortodoxă din Cernăuţi, promoţia 1933. Căsătorit în 10 februarie 1934  cu Valeria Topan, născută în 14 ianuarie 1907 în Floreşti. Hirotonit de Ep. Nicolae Ivan în Cluj, în 10 şi 11 martie 1934. Catihet la şcoli din Cluj, lucrător la Librăria Eparhiei, slujitor la Catedrala Reîntregirii din Alba-Iulia şi Catedrala Episcopală din Cluj (15.09.1933-29.02.1935), preot în Cluj IV-Dîmbu Rotund (01.03.1935-31.08.1940), Prundu Bârgăului (01.09-14.10.1940), Timişoara, secretar al Oficiului Protopopial şi duhovnic al Spitalelor şi închisorilor militare (15.10.1940-14.07.1941), administrator parohial în Deta (15.07.1941-21.01.1945), Cluj IV-Dîmbu Rotund (22.01-01.09.1945), Prundu Bârgăului (02.09.1945-28.02.1947), protopop al Protopopiatului Bistriţa  (01.03.1947-31.07.1949), preot-paroh în  Prundu Bârgăului (01.08.1949-31.12.1950), Recea Cristur (01.12.1963-29.10.1968), Răscruci (30.10.1968-31.08.1970), Iclod (01.09.1970- 30.05.1977). S-a pensionat la 01.06.1977. Hirotesit întru presbier (11.03.1934),  iconom  (08.11.1949). Arestat în  6 octombrie 1958 şi condamnat la 10 ani de închisoare pentru "crimă de uneltire împotriva ordinii sociale". A executat 5 ani  de închisoare la Gherla, Periprava, Grindu. Stabilit în Cluj-Napoca. (01.09.1970- 30.05.1977).
1977-1991 Pop Gavrilă, născut în 28 noiembrie 1951 în Aluniş, în familia Pop Gavril şi Ana. Absolvent al Seminarului Teoogic Ortodox din Cluj-Napoca şi al Institutului Teolog,ic Ortodox de grad Univeersitar din Sibiu, prlomoţia 1977. Căsătorit cu Macarie Georgeta din Sărmaş, născută în 16 octom brie 1954 în familia Macarie Gheorghe şi Ana. Hirotonit în Cluj-Napoca şi la m-rea Nicula de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu, în 14, 15 august 1977. Preot-paroh în Iclod (01.09.1977-14.03.1991). După evenimentele din decembrie 1989, a trecut la greco-catolici împreună cu 51 de familii însmumând 118 persoane,  Având în vedere scandalul produs cu acest prilej,  comerţul cu vechi icoane pe sticlă şi  şi înstrăinarea unor obiecte din inv ntarul  bisericii,  cu  sentinţa nr.53B/1991, Arhiepiscopia   l-a  depus din treapta preoţiei cu pierderea dreptului de a sluji. Paroh al parohiei greco-catolice din Iclod  şi protopop al  Protopopiatului Greco-Catolic din Gherla.  A decedat în……………………….


            1991-P Boroş Teodor, născut în 5 noiembrie 1946 în satul Hăşmaşu Ciceului, com. Uriu, jud. Bistriţa-Năsăud în familia Boroş Ioan şi Susana,  născută Boca. Studii: Şcoala Elementară de 4 ani din Hăşmaşu Ciceului (1961-1965), Şcoala C.F.R. din Cluj-Napoca (1965-1970), Seminarul Teologic Special din Curtea de Argeş (1971-1974). Căsătorit în Uriu,  în 25 mai 1967, cu Mureşan Raveca, născută în 6 noiembrie 1967 în Uriu în familia Mureşan Ioan şi Ana,  născută Barbor. Hirotonit de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu în Catedrala Episcopală din Cluj-Napoca, în 7 mai şi 11 iulie 1974.   Preot-paroh în Iclozel cu filia Silivaş (?-29.02.1991) Iclod (01.03.1991-prezent). Hirotesit iconom (1982) stavrofor (1994). Copii: Maria, n. în 22.06.1968, Ion, n. în 30.12.1974, preot.
Boroş Ioan, preot misionar în  Iclod (1998), Iclozel (01.07.2009),  paroh în Aluniş (?-prezent).

Cantori
Au slujit în strana bisericii:Teglaşi Nicolae (Teglasiu Nicolaus), 1867, 1877, 1882, 1886, 1890 interimar; Pataki Ioan, cantor una docens, 1914. Bonţidean Alexandru, localnic,  n. 06.02.1914; Pop Ioan, 1947,1950; Cremănaş  Iosif, localnic,  născut în 22.08.1901;  91.04.1995-prezent,

Şcoala confesională

In 1811 satul avea şcoală în funcţie în 1850. În 1881 copii din Iclod ş Iclozel frecventau aceeaşi şcoală. În august 1887, întruniţi în adunare generală, credincioşii au cerut să se  înfiinţeze şcoală  de stat. Au protestat  câţiva credincioşi în frunte cu pr Ioan Lemeni.
            Localul şcolii: clădire de lemn în  1877; de zid în l900.
Şcolari: 1877 - 73; 1882 - 87 (46 la zi, 41 la repetiţie); 1886 - 88 (56 la zi,  32 la repetiţie); 1890 - 100 ( 65 la zi, 25 la repetiţie); 1894 - 124  ( 96 la zi,  28 la repetiţie); 24 (95 la zi, 29 la repetiţi); 1898 - 163 ( 137 la zi, 26 la repetiţie); 1900 -169 ( 125 la zi, 44 la repetiţie); 1903 - 189 (134 la zi, 55 la repetiţie);  1906 - 189 (134 la zi, 55 la repetiţie); 1914 - 80 (70 la zi, 10 la repetiţie),  90 la şc. de stat.
            Dascăli: Mureşan Simion (Simeon Muresianu), 1867; Morar Ioan (Joannes Morariu, Ioan  Moraru), 1877, 1882; Moldovan Pavel (Paulus Moldovanu), 1890; Aştilean Ioan (Joannes Astileanu), absolvent de preparandie, 1896 - 1906;   Pop Macedon (Macedonius Popu); 1894; Patachi Ioan (Joannes Pataki), calificat 1914.

Bunuri de patrimoniu
Icoane: Sf. Precistă şi Pruncul;  Înălţarea; Sf Nicolae (lemn, 1750);  sfârşitul sec. XVIII.   Se presupune  ca două icoane vechi pe lemn şi pictura  de pe uşile altarului,  ar fi fost pictate  de preotul Luca. Pe un exemplar din Cazania lui Varlaam, (Iaşi, 1643) păstrat în colecţia pr. Gavril Pop, se află cea mai veche menţiune documentară a vestitei icoane atribuită meşterului Luca din Iclod: " De cînd au plans o icoană, S(fîn)ta Precista, în luna lui septe(m)vrie, v(ă)le(a)t 7179, o, Doamne, ce cumplit au fost atunce în cer, şi s-au milostivit , milostivit milostivul Dumnezeu şi nu (au) lăsat săminţia sa. Ce fraţilor mici şi mari, să ne părăsim de faptele noastre cele rele. O, slavă (…). Is. Hristos. Amin …sept.1670. Popa Grozav (au) scris V(ă)le(a)t 1748
Clopote: de 50, de  40 kg.; de  350 kg din 1966;  de 400 kg din  1969 turnate în   Bucureşti la  Atelierul  Patriarhiei. În 1916 autoritţile au confiscat un clopot de 52 kg,  donat de Ferenţ Nicolae (Nicolae Ferencz).
Cărţi: (inventar din 1941) Apostol, 1878; Penticostar mare, 1780 (Bucureşti. O ediţie de Blaj din acest an  nu a existat.Cf Barbu Teodorescu – Completări şi rectificări la Bibliografia românească veche, în "Glasul bisericii", XIX, 1960, nr. 11-12, p. 1050-1051)
 Veşminte preoţeşti, donaţie regală.

Bunuri funciare
În 1767 - arabil de un cubul de semânătură; în 1947 - Sesie bisericeascăveche: cimitir 3j , păşune 10 j ; sesie parohială veche: arător 28 j, fânaţ 4 nj, păşune 4 j, grădină 1 j 800 st; sesie cantorală veche: arător 3 j. Imobile: casă parohială de zid  cu 4 camere  renovată  în 1895.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.