Lujerdiu
 sat, com. Corneşti

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

    

Prima menţiune documentară a satului: 1279 - terra vacum castri de Doboka Lusad nuncupata. şi evoluţia denumirii lui: 1348 - villa Losaad, Lojad; 1461 - census quinquagesimalis de Losad, 1507 - Losad walachalis, 1835 -Lozsárd, 1854 - Losárd, Luşerdea; Lojard, Lujerd.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Satul este menţionat în 8 iulie 1279 când Ladislau întăreşte banului Mikud mai multe domenii în comitatul Dăbâca între care şi pusta Lujerdiu. Atunci, şi mulţi ani după aceea, satul era alcătuit doar din  câteva case.
Locuitorii  erau, din vechime, ortodocşi.
În  14 aprilie 1596, principele Transilvaniei, Bathory Sigismund, i-a dăruit Mihail Viteazul, voievodul Ţării Româneşti, moşiile şi satele Lujerdiu, Daboc (Dăbâca?), Chidea, Dîrja şi  Luna de Jos din comitatul Dăbâca.  La scurtă vreme după intrarea în posesia daniei, Mihai Viteazul a ridicat în Lujerdiu  biserica cu hramul Sf Arhanghel Mihail.
 Efect al hotărârilor sinodale şi al edictelor imperiale din anii 1698-1701 în virtutea  cărora Biserica Ortodoxă din Transilvania s-a unit cu Biserica Romano-Catolică,  comunitatea ortodoxă a fost trecută la  greco-catolici.  Sub influienţa mişcării pro-ortodoxe  condusă de  călugărul Sofronie de la mănăstirea din Plăişorul Ciorii (Cioara), majoritatea credincioşilor au revenit la ortodoxie, conscripţia de delimitare confesională din 1760 -1762 consemnând faptul că doar preotul şi 10 familii din cele 106   câte avea satul atunci, erau unite (greco-catolice).
Ortodocşii - 189 în 1883 -  s-au afiliat   parohiei  Bonţida (1882), apoi parohiei Sic (1887).
Satul a fost reşedinţă protopopială greco-catolică (1808-1810, 1812-1829, 1835),  district protopopial în cadrul Protopopiatului Dăbâca (1811), reşedinţă nominală a Arhidiaconatului Lujerdiu (Lozsárdensis) şi reşedinţă nominală a  Districtului Lujerdiu cu sediul în Aluniş. 
Parohia are matricole din 1828, 1833.  Filii: Bârlea,  Morău.

Structura confesională
 Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv  formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,  baptişti,  greco-catolici, ortodocşi: 1733 - 48 fam g-c;  1750 - 306 g-c; 1760 - 1762 - 106 fam (10 fam -1 pr g-c; 96 fam ort);1766 - 310  (164m -146f) ort; 1767 – 67 fam - 348 pers (34 fam - 176  g-c; 33 fam -172 pers. ort.); 1784 – 101 fam - 574 loc; 1835 - 500 g-c; 184 - 692 g-c; 1850 - 654 loc (644 g-c, 5 r-c, 3   calv, 2 izr); 1857 - 675 loc (661 g-c, 7 r-c, 7 izr);  1869 - 690 loc (668 g-c, 4 r-c, 5 calv, 13 izr); 186 7 - 640 g-c;  1877 - 610 g-c;  1880 - 626 loc (17 ort, 503 g-c, 2 r-c, 6  calv, 8 izr); 1882 - 595 loc.(573 g-c; 13 ort; 3  cv; 6 izr); 1886 -595 loc (573 g-c; 13 ort; 3  cv; 6 izr); 1890 - 682 loc. (658 g-c, 13 ort, 3 cv, 6 izr)  1890 - 712 loc (683 g-c, 6 r-c, 1  cv, 22 izr ); 1894 - 684 loc. (659 g-c, 13 ort, 3 cv, 9 izr);  1896 - 762 loc (737 g-c, 13 ort, 3 cv, 9 izr); 1898 – loc.762 (737 g-c, 13 r-c, 3 unit, 9 izr); 1900 – 737 loc (717 g-c, 4 r-c, 16 izr); 1900 - 777 loc (1 ort, 734 g-c, 11 r-c, 16 cv, 15 isr); 1903 - 737loc.(717 g-c, 4 r-c, 16 izr);  1906 - 737 loc.(717 g-c, 4 r-c, 16 izr); 1910 - 852 loc (1 ort, 825 g-c, 10 r-c, 7  cv, 9 izr); 1914 - 920 loc (903 g-c,  8 r-c,  1 ort,  1 cv, 7 izr)  1932 -  852 g-c; 1941-1228 g-c; 1941 -1015 loc (2 ort, 1004  g-c, 3 r-c, 2 cv, 4 unit); 1947 –1140 loc (1134 g-c, 3 ort, 3 sectari);  1948 - 1050 g-c reveniţi la ortodoxie; 1949 -1134 ort.; 1950 - 340 fam. ort.; 1953 - 248 fam -1153 ort; 09.12.1954  - 235 fam -1150 ort; 25.10.1955 - 245 fam. ort; 05.06.1958 - 265 fam -1300 ort; 11.10.1958 -1300 ort.; 1960 - 270 fam; 31.12.1962 - 1272 loc (260 fam.-1266 ort., 6  sectari;  1963 -  933 loc (242 fam - 926 ort, 7 sectari); 1964 - 238 fam - 953 ort; 31.12.1966 - 953 loc (231 fam - 946 ort, 7 bpt); 1969 - 305 ort.; 1970 - 288 fam - 954 ort.; 1971 - 288 ort.;  1972 - 130 fam - 970 ort.; 1973 - 228 fam. ort.  07.05.1974 - 298 fam.-1299 ort. (cu filia Morău); 1977 - 298 fam ort.; 1991 - 161fam - 377 ort; 1994 -161 fam - 377 ort;

Biserica
Presupunem  că, aidoma altor comunităţi româneşti ortodoxe, şi cea din Lujerdiu avea  biserică, în condiţiile restrictive impuse de autorităţile civile şi eclesiastice ale vremii, o biserică de lemn   despre   care,  însă,  nici documentele accesibile,  nici memoria satului nu  oferă o  cât de modestă informaţie.    
În anul  1600, din porunca şi dania lui Mihai Viteazul,  a fost  construit  o biserică de piatră  în formă de  navă, cu hramul Sf. Arhanghel Mihail,   acum monument istoric. Incendiată de turci în a doua jumătate a secolului al  XVII-lea, biserica  a fost  restaurată în 1686 de "Basilium Maister 1686",   apoi  de mai multe ori (1946, 1959, 1975) şi  împodobită de I.T. Petruse cu câteva scene biblice: Pantocrator şi cei 4 evanghelişti, Ioan, Marcu, Luca,  Matei  pe boltă;  Naşterea lui Iisus,  pe peretele din dreapta ; Răstignirea lui Iisus,  pe peretele din  stânga.  În  30 septembrie 1866, Consiliul Parohial a încheiat un contract  cu Belindean Ştefan cunoscut iconar şi muralist din Nicula., care, în schimbul a 300 fl. v.a. s-a angajat ca, în 1867,  să  "înălbească şi zugrăvească  biserica".
 Alte datări: renovată  în 1681 ("Anno Domini 1681 Basili Maister"), construită în 1684, în 1864; menţionată în 1867 ca biserică de lemn,  zugrăvită în 1963 de Walosnyai care a împodobit iconostasul cu icoane noi,   sfinţită  în 24 noiembrie 1963 de Arhiep. Teofil Herineanu.
Noua biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului, a fost  construită în  2004 - 2011

Casă parohia
Clădire de  lemn, menţionată în 1867; clădire de zid,  cu etaj,  edificată în anii 1983-1986   de meşterii  locali, Cîmpean Onisie şi Rusu Vasile. În 1867 exista şi o casă cantorală de lemn.

Preoţi
1699 Nicolae, în funcţie în 1699 A participat la ancheta din toamna anului 1699 de la Iclod  convocantă de autorităţi pentru a verifica temeinicia unirii cu Biserica Romano-Catoliocă.Alături de Ghiorghie din Borşa, Ion din Dăbâca, David din Zlaşti (?), Gavrilă din Lona,  preotul a declarat că ţine de religia în care s-a născut, dar nici   nu vrea să se despartă de vlădica din Alba.
1700-1732…………………………………………………………………
1733 Ioan (Onul), bigam şi Vasile (Vaszilie),  în funcţie în 1733
1734-1766…………………………………………………………………
1767-1769 Iacob (Jákov), hirotonit de Klein; în funcţie în 1767-1769.  În 1768 a primit ajutor din fondul imperial de 10.000 fl. renani.
1770-1834 ………………………………………………………………...
1835?-1842? Pop Simeon (Simeon Papp), activ în 1835, 1842. 
1842-1859…………………………………………………………………
1859-Oltean Ioan (Joannes Olteanu),  născut în 1834, hirotonit în 1859, notar districtual,  vice-arhidiacon al  Arhidiaconatului Cristeştii Ciceului   1860-1878;
1877-1898 Pop Nicolae (Nicolaus Popu), născut în 1836; hirotonit în 1859; în funcţie în 1877-1898. A decedat în 19 octombrie 1899 la 65. 1888-1892 Bocşa Simion, arhidiacon onorific al Arhidiaconatului Lujerdiu, decedat în 26 octombrie 1892 la 94 de ani din care 67 preot.
1889-1900 Pop Ioan, protopop de Lujerdiu, 1889
1900 - 1932 Pop Iuliu (Julius Popu), născut în 1861, hirotonit în 1890; cooperator (1890-1898), administrator parohial interimar în funcţie în 1900 - 1932; protopop onorific.
1927 Sîngeorzan Iosif, născut în 20 februarie 1894 în Cristur, în familia Sîngeorzan Simion şi Maria. Absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Budapesta (an I la Gherla), promoţia 1916. Căsătorit cu Maria Moraru din Someşeni. Catehet la Institutul Marian şi la alte şcoli din Blaj (1916-1918), funcţionar la Episcopia Gherla, capelan în Iclod (ianuarie 1919-1920), notar consistorial (1920), preot în Băiţa (1924), administrator interimar  în  Lujerdiu (1927),  protopop al Tractului Someş,  în funcţie în 1932,  vicar foraneu (1941). Copii: Iosif, aviator, Maria, căs. Chira, Petre, economist, Silvia, Iulia.
1928-1932………………………………………………………………..
1933-1941 Papiu Alexandru, preot-paroh în Musca-Cîmpeni (1930-1933), Lujerdiu (1933-1941), Livada (23.10.1941-1956).
1941-1954 Blaga Mihai, născut în  10 mai 1914 în Şintereag. Absolvent al Academiei  Teologice Greco-Catolice din Cluj. Preot-paroh  în Lujerdiu (1948-29.02.1954), Poienile Zagrei - Suplai (01.03.1954-31.12.1958) la schimb cu preotul Dologa Vasile.
1954-1958 Dologa Vasile 1954-1958 …………………………………..
1959-1961 Blaga Mihai (01.01.1959-15 sept 1961)
1962-1969 Covalcic Vasile, născut în 17 ianuarie 1933 în Leleşti, în familia Covalcic Vasile şi Maria. Studii: şcoala Primară din Leleşti, Gimnaziul din Dej, Şcoala Pedagogică din Gherla (1949-1953), Seminarul Teologic Ortodox din Buzău (1l955-1956). Căsătorit cu Rozalia Lazăr, născută în 19 noiembrie 1934 în satul Purcăreţ, com. Ciula, jud. Sălaj. Hirotonit de arhiereul Emilian Antal la mănăstirea din Topliţa,  în 1 (diacon) şi  2 (preot) septembrie 1957. Preot-paroh în Tioltiur cu filia Bârlea (01.10.1955-30.05.1962), Lujerdiu cu filia Morău (01.06.1962-30.04.1969), Borşa V-gară (01.05.1969-1987). A decedat în 1987. Frate cu preotul Covalcic Mihai din Batin, decedat în 11 februarie 2011 în Baţa, com. Petru Rareş (Reteag), jud. Bistriţa-Năsăud.           1969-1977 Şerban Victor, născut în 17 martie 1926 în satul Vălişoara, com. Săvădisla, jud. Cluj.Absolvent al Institutului Teologic de grad Universitar din Sibiu. Preot-paroh în Ciurila (15.02.1945-30.04.1969), Lujerdiu (01.05.1969-31.07.1977).  S-a pensionat  la 1 august 1977.
1976 Iuşco Ioan, preot-paroh în Tiocu de Jos (10.05.1975-31.03.1976), Lujerdiu, administrator interimar,  1976.
1977……………………………………………………………………….
1978-1982 Tripon Ioan, născut în 7 ianuarie 1951 în satul Negreni, com. Ciucea, jud. Cluj, în familia Tripon Gheorghe şi Oniţa. Absolvent al Liceului Teoretic din Huedin  şi al Institutul Teologic Ortodox din Sibiu. Căsătorit cu asistenta farmacistă Florica Tamaş, născută în 19 octombrie 1952 în Şomcuta Mare. Hirotonit în Cluj-Napoca în 29 şi 30 octombrie 1977 de Arhiep. Teofil Herineanu şi Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu. Preot-paroh în Lujerdiu (01.01.1978-29.02.1982).Transferat în Protopopiatul Lăpuş (01.03.1982). Copii: Florina Delia Oana, n. în 05.04.1979.   
1982-1997 Simon Dănilă, născut în 17 septembrie 1959 în satul Aruncuta, com. Suatu, jud. Cluj, în familia Şimon Dănilă şi Ana, născută Cojocnean. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, promoţia 1981 şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă, promoţia 1995. Căsătorit în 22 iulie 1981  în Cluj-Napoca cu Păcurar Voichiţa,  născută în Jucu  în 26 ianuarkie 1963 în familia Păcurar Teodor şi Cornelia, născută Bene. Hirotonit de Arhiep. Teofil Herineanu în Cluj-Napoca, în 11, 12 mai 1982. Preot-paroh (01.06.1982-1997). Copii: Veniamin-Daniel, n. în 29.04.1982.
1998-2005 ………………………………………………………………..
2006-2008 Boboş Marius-Anton, născut în 10 februarie 1976 în Huedin în familia Boboş  Viorel şi Maria. Absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 2004. Căsătorit în 12 octombrie 2002 în Tresnea cu Horincar Delicia-Melania din Zalău, născută în 30 mai 1976 în familia Horincar Ioan şi Viorica.  Preot-paroh  (01.06.2006-17.12.2008). Copii: Andrei-Ionuţ, n. în 01.08.2003. A decedat în 18 decembrie 2008. Slujba înmormântării a fost săvârşită de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu.
2009-P Baciu Cornel, născut în 23 iunie 1984, în Mediaş în familia Baciu Victor-Cornel şi Otilia. Absolvent al Seminarului Teologic Liceal Ortodox,  promoţia 2003 şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 2007. Căsătorit în 20 octombrie 2007 în Cluj-Napoca cu Bogdan Raluca, născută în Cluj-Napoca în 12 februarie 1982 în familia Bogdan Adrian şi Angela-Teodora.  Preot-paroh (01.02.2009-prezent). Copii: Matei-Nicolae, n. în 04.12.2008.


Toderici Cristian ……………………………………………………….

Cantori
 Pop George (Georgius Papp; Georgius Popu),  1867, 1877, 1882, Mureşan Titus (Titus Mureşianu),1886; Mureşan Nicetas (Nicetas Muresianu), 1890, 1894, 1896, 1898; Horea Ioan (Joannes Horea), cantor-docent, 1900, Simeon Damian, 1900, 1903, 1906; Gherman Demian (Dămian Girman), 1914  Tătar Ilarie, diplomat, 1947, 1950; Cîmpean Ioan, localnic,  născut în 04.06.1889; cantor  1963, 1964; Câmpean Ioan II.1996;
.
Şcoala confesională
Şcoală comună cu parohia  Tioltiur,  până sfârşitul anului şcolar 1857/58.   Localul şcolii: casă şcolară de lemn. În 18 decembrie 1881, preotul  informa Consistoriul că sătenii vreau să construiască o şcoală de piatră, pe un teren corespunzător;  proprietate a  bisericii. În 21 aprilie 1882, Consistoriul era informat că, deja, copii învăţau noua şcoală. În ianuarie 1883 învăţătorul a închiriant "cvartirul docenţial" unui fierar.
Dascăli: Mârzoc Dumitru, Cupşa Gabriel (Gavrilu Cupcea, Gabriel Cupşia), 1867, 1877; Moldovan Traian 1879; Iuga Ioan -1881; Pop Ioan (Joannes Popu) docens  interimar, 1882; Puşcariu Alexandru (Sandru), 1882;  Marian Mihai (Michael Marianu), docens interimar,1886,  1890; Mureşan Mihai (Michael Mureşianu) docens  interimar, 1894; 1896; Horea Ioan (Joannes Horea), calificat,  1898, 1900, 1903, 1906, 1914.   
 Şcolari: 1867 - 80; 1877 - 45; 1882 - 40; 1886 - 70 (52 la zi, 18 la repetiţie); 1890 - 70 (58 la zi, 12 la repetiţie); 1894, 1896, 1898 - 87 (68 la zi, 19 la repetiţie); 1900 - 86 (52 la zi, 34 la repetiţie); 1903 - 88 (52 la zi, 36 la repetiţie); 1906 - 86 (52 la zi, 36 la repetiţie); 1914 - 94 (65 la zi, 29 la repetiţie)    

Bunuri de patrimoniu
Icoane: 3 bucăţi pe sticlă; 3 bucăţi pe lemn, de 100 de ani,  Maica Domnului cu Pruncul, tip. Hodighitria,  donată, Iisus arhiereu şi împărat, 1779,  atribuită lui Simion Silaghi din Arud.
Clopote:  din 1678, de 35 kg (crăpat); din 1923:  de 45 kg,  de 60 kg.
Cărţi (inventar din 21/9 martie 1860) În biserica zidită la 1784 se consemnează un Apostol, Blaj, 1767, în folio; Breviar (Ceaslov), fără an, în octavo; Catavasiser, Blaj, 1777, în octavo; Cazanie, "de Ţara Românească", 1543 (Lipsă în BRV şi CBRV. Anul evident greşit. Posibil  să fie ediţia de Bucureşti din 1768, exemplar consemnat în 1972 în   biserica cu   hramul "Sf. Arhangheli".Evanghelie, Blaj, 1765, in folio; Liturghier "de Ţara Românească", 1713, in quatro (de la Tîrgovişte); Minei, Blaj, 1751, in folio; Molitvelnic, "de Ţara Românească", 1741, in quarto (de la Bucureşti);  Octoih "de Ţara Românească", 1712, in quarto (de la Târgovişte);  Penticostar, Sibiu, 1805, in folio  (Sofron Vlad, op. cit. p. 340, consemnează un exemplar de Rîmnic, 1743); Propovedanie, Blaj, 1784, in quarto  (de Samuil Micu); Strastnic, Blaj, 1753, in folio; Triod, Blaj, 1800, in folio. (Inventar din 29 decembrie 1932): Apostolier, Blaj, 1911; Apostolier, Rîmnic, 1747; Catavasier, Blaj, 1793; Cazanie, Bucureşti, 1768 (Exemplar consemnat şi de Ioana Cristache Panait op.  cit.); Evanghelie, 1918;  Evanghelie, Blaj, 1875; Liturghier, Blaj, 1773 (anul este greşit); Liturghier, 1775 (de la Blaj); Liturghier, 1931;  Minei, Bucureşti, 1766; Molitvelnic, Blaj, 1793; Molitvelnic, Bucureşti, 1781 (după inventarul din 1860, ar fi ediţia din 1741); Octoih mare, Bucureşti, 1746; Octoih mare, Bucureşti, 1761 (anul este greşit);Orologhion, Blaj, 1793; Penticostar, Rîmnic, 1743;  Strastnic, Blaj, 1773; Triod, Blaj, 1771.

Bunuri funciare
În 1767 – 2 intravilane; în 1947- sesie bisericească veche: arător 17 j 576 st, prin reforma agrară: arător 1518 st; sesie parohială veche: arător 20 j 391 st, fânaţ 815 st, păşune 10 j 591 st;  sesie cantorală veche: arător 800 st, prin reforma agrară: arător 5 j.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.