Nicula
 sat, com. Fizeşu Gherlii

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

       

Prima menţiune documentară a satului : 1326 - Nykulatelukefeu; şi evoluţia denumirii lui: 1326 - Mykula telekefeu, 1369 - Myklos, 1760 -Nicula

Date şi aspecte din istoria parohiei
După tradiţia promovată de istoria orală şi scrisă a satului, numele  acestuia  ar consacra  numele unui pustnic,  Nicolae. Numai  că nici o urmă istorică (materială  sau scrisă)   nu atestă  existenţa unei pustnicii în hotarul satului în sec. al XIV-lea. Apoi, presupunând că aşa ceva poate  fi acceptat şi fără   dovada materială a existenţei,   satul întemeiat de cei aşezaţi in preajma  pustniciei, ar fi trebuit  să se numească,  după legile limbii, Niculeşti.  Ca atare, etimologia numelui trebuie căutată în alte surse lingvistice.
În 1369 satul aparţinea unui nobil din Sîntejude, printre cei dăruiţi cu moşie în hotarul lui pentru vrednicie ostăşească,  numărându-se nobilii armalişti: Pop Gheorghe din Mănăstur, Tămaş Vasile din Căşeiu şi Mureşan Vasile din Coplean.
În 1788 exista în sat o mănăstire  fără biserică, afiliată parohiei.
Începând din sec al XVIII-lea, satul a fost cel mai important centru de pictură pe sticlă din Transilvania. Parohia are matricole din 1831 şi antimis din 16 mai 1949 de la Ep. Nicolae Colan. Filie: Nima-Cătun, cu  118 credincioşi şi capelă în localul Şcolii Primare, deschisă în 7 aprilie 1946.
            Structura confesională
            Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, baptişti, ortodocşi:  1733 - 60 fam g-c; 1750 - 266 g-c; 1761 - 60 fam - 289 g-c.; 1766 - 7 fam (17 fam - 42 ort; 60 fam-289 g-c);  1767 - 77 fam.- 331 pers.(g-c: 60 fam - 289 g-c; ort.: 17 fam - 42 ort.);  1829-1831 - 636 g-c; 1835 - 670 g-c; 1842 - 715 g-c;  1850 - 645 loc g-c;  1857 - 657 loc ( 653 g-c, 2 ref, 2 izr); 1867 - 788 g-c;  1869 - 740 loc (2 ort, 727 g-c, 3 r-c, 3 a-c, 2 cv, 3 izr); 1877 -750 g-c;  1880 - 590 loc (583 g-c, 1 r-c, 6 cv); 1882 - 568 loc (560 g-c, 1 r-c, 7 izr); 1886 - 587 loc ( 582 g-c, 2 cv); 1890 - 584 loc ( 579 g-c, 5 cv); 1894 - 623 loc (618 g-c, 5 izr); 1896 - 670 loc (650 g-c, 3 r-c, 17 izr); 1898 - 668 loc (659 g-c, 3 cv, 6 izr); 1900 - 609 loc (600 g-c, 4 cv, 5 izr); 1900 - 662 loc (12 ort, 641  g-c, 3 r-c, 3 cv, 3 izr); 1903 - 638 loc ( 629 g-c, 4 cv, 5 izr); 1906 - 679 loc (670 g-c, 4 cv, 5 izr);  1910 - 857 loc (7 ort, 825 g-c, 6 r-c,. 13 cv, 6 izr); 1914 - 867 loc (860 g-c, 4 cv, 3 izr); 1930-848 loc (826 g-c, 10 ort, 6 r-c, 6 cv.);  1932 - 886 g-c; 1941 - 939 g-c;   1941 - 912 loc (1 ort, 897 g-c, 7 r-c, 7 cv); 1948 -747 g-c trecuţi la ortodoxie; 1944-224 fam-936 pers (472m-464 f); 1947 - 949 g-c; 1948 - 747 g-c reveniţi la ortodoxie; 1948 - 235 fam - 747 g-c trecuţi la ortodocşi; 1949 - 949 ort ; 1950 - 388 fam.ort; 1953 - 298 fam -1162 ort.; 09.12.1954 - 247 fam.-1162 ort; 25.10.1955 - 276 fam ort ; 05.06.1958 - 258 fam - 980  ort.; 01.01.1958 - 263 fam - 989 ort; 1960 - 263 fam - 998 ort ; 31.12.1962 - 269 fam. - 1015 ort.; 1963 - 268 fam .- 101ort.; 1964 - 270 fam - 1024 ort;  31.12.1966 - 271 fam  - 1029 ort; 07.05.1974 - 250 fam .- 810 ort.;1991 -189 fam - 535 ort; 1994 -189 fam-535 ort.; 2002 - 629 ort.
        
Biserica
 O biserică despre care nu avem informaţii privitoare la ctitor şi data construcţiei, dispărută  în 1602 în incendiul care a mistuit satul, exista  în  1552 pe Ghergheleu (Vergheleu), dealul dinspre nord-est a satului. În jurul ei s-a format "cimitirul din jos". Este posibil ca aceasta să fie, ori  biserica menţionată în secolul al XIV-lea, ori una succesivă ei.    
            În locul celei arse, credincioşii au construită la poalele aceluiaşi deal şi, probabil, în chiar anul incendiului,  o biserică din  bârne de stejar, în 1681 dăruită de nobilul armalist Cupşa cu icoana Maica Domnului cu Pruncul, tip  Hodighitria,   pictată  de preotul  Luca din Iclod, icoană devenită miraculoasă după lăcrimarea din 1694 sau 1698. În 15 februarie 1694  biserica a fost înzestrată cu un nou iconostas şi cu un clopot  cu inscripţie în  chirilică.
            În 1769  credincioşii au construit o nouă biserică, la mijlocul secolului al XIX-lea devenită, "faţă de alte biserici", "necorespunzătoare scopului", drept care, au  început să adune materiale pentru construirea uneia corespunzătoare, fapt adus la cunoştinţa Consistoriului în 30 mai 1855.
            În 6/18 martie 1862, "reprezentanţii comunităţii bisericeşti,   coadunaţi la casa parohială" au cugetat cum ar putea să rădice  "vasa (vaza-nnAP) scumpei nastre naţiuni şi viitorul dulcei religiuni comunei" şi, "în locul vechii biserici de lemn zidită în 1769",  să facă una de de piatră. În 25  martie 1862, parohul şi 6 curatori, au trimis  Consistoriului  o informare despre această hotărîre hotărîre, cerînd binecuvântare şi  ajutor. În 14 septembrie 1866 au  cerut Episcopiei să-i ajute cu cel puţin 500 fl v.a.  pentru a putea continua lucrarea. Nouă biserică cu hramul "Cuvioasa Parascheva", clădire din piatră şi  cărămidă,   a fost construită în centrul satului în perioada 1856-1868:
A fost  sfinţită  în 15 august 1868 de Ep. Ioan Vancea. În 1910 a fost înzestrată cu un nou iconostas,  în 1929 cu două clopote în locul celor rechiziţionate în timpul primului război mondial, iar  în 1936 renovată şi pictată de Iuhasz Ernest din Gherla. Prestolul  de piatră al mesei sf. altar datat 1865, se păstrează în faţa actualei  biserici. 
             Construită pe o fundaţie slabă, biserica a început să se fisureze, fapt vizibil  în  1940. Riscul prăbuşirii  devenea tot mai evident, făcând necesară fie consolidarea ei, fie construirea unei noi biserici.  După trei încercări eşuate de construcţie a unei noi biserici (1943, 1946, 1952) în 1956 a fost solicitată aprobare pentru repararea ei, aprobare obţinută în 1957. Folosindu-se de această înlesnire şi de ajutorul Episcopiei,   credincioşii au construit o biserică în jurul celei vechi, lucrarea executată de  Poienar Gheorghe, Ţopan Ioan şi Tămaş Emil  de la Intreprinderiea de Industrie  Locală  a raionului Gherla, după planul îng Lehereanu Emil din Cluj Au donat importante sume de bani pentru edificarea ei:  Beringean Ştefan, Ioan Marcea, Petru Moroşan, Toagyer Prodan, Toagyer Man, Georgiu Cupşa, Kosma Beryngean. În perioada lucrărilor, slujbele religioase s-au oficiat  în casa parohială. Până în primăvara anului 1958 au fost  ridicate zidurile. În 10 martie 1958 a fost demolată vechea  biserică şi continuată construirea acoperişului. A fost pictată de Ignat Sandu din Bucureşti şi sfinţită în 4 noiembrie 1973 de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu.
            Alte datări: construită în 1957-1958, în 1958,  în 1958-1965, în  1958-1973, în 1963-1973, în 1965-1972,  în 1968-1974. Refinţită în 1 aprilie 1977.

Casa parohială
Clădire de cărămidă cu 4 camere, edificată în anii 1911-1912;reparată în 1943, 1946, 1952,  demolată în 1958 (autorizaţie din 10.03.1958). Noua casă parohială a fost construită în 1988.

Preoţi  
1694?/1698? Mihai (Mihaiu), martor la plângerea icoanei Maica Domnului cu Pruncu (1694 sau 1698); avea 60 de ani.
1699-1732…………………………………………………………………
1733, 1737 Darie, în funcţie în 1733,  1737.
1767-1770 Dumitru, hirotonit de Ep. Petru Pavel Aaron. Activ în 1767-1770. În 1769 a beneficiat de ajutor de stat din fondul imperial  de 10.000 fl. renani.
1771-1780………………………………………………………………..
1781Gheorghe (Gheorghie), participant la Sinodul diecezan din octombrie 1781.          
1782-1803…………………………………………………………………
1804-1807 Stoica Gavrilă (Stoica de Bats Gavrilă; Gabriel Stoica), născut în 1872 în  Milăşel, jud. Mureş, A urmat cursurile primare la franciscanii  de la Mikháza, iar cele gimnaziale la Tg. Mureş şi Blaj. În anul 1795 a fost trimis pentru studii teologice la Seminarul din Pojon (Bratislava). Întors la Blaj în anul 1799, a funcţionat ca profesor. Curând, însă, a fost trimis paroh şi protopop în Bálvánias-Váralya (Unguraş, jud. Cluj), de unde, după trei ani, se strămută la Nicula. În anul 1807 a fost numit protopop al Jucului Inferior (Jucu de Jos). În 1809, Ep. I. Bob l-a numit canonic. A decedat în 1836. A fost canonic custode şi decan al comitatului Alba Superioară.
1808-1830…………………………………………………………………
1831-1846 Todoruţ Constantin, (Constantinus Theodorutz; Costan Todoruţ),  1831-1846.
1846 Moldovan Grigore, administrator al mănăstirii; paroh  în  1846
1847-1848 Fechete Nicolae, paroh  01.10.1847-20.07.1848,  când a  decedat.
1848-1855 Cheresteş Ioan (Joannes Keresztes; Joannes Cherestesiu) Senior, născut în 1824 în Beudiu (Bööd) jud. Bistriţa-Năsăud. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj, promoţia 1848. Hirotonit  în 1848. Administrator parohial în Nicula (1848-1855). Sever, rigid şi abuziv. A  maghiarizat numele a numeroşi niculeni, a oficiat cununii interzise de biserică (intre doi veri primari), a administrat defectuos banii parohiei  şi a întreţinut  conflicte cu enoriaşii.  În 30 mai 1855, urmare a unui proces (1854-1855), a   reclamaţiilor din  8 martie şi 17 aprilie 1855 trimise forului eclesiastic de la Blaj,  a stăruinţei protopopului Sicului, Tecar George a administratorul  mănăstirii, Moldovan George, a   fost scos din  parohie şi numit în Imbuz (1855-?). Fiul său, omonim, a fost administrator parohial în Sântioana  (1880-?).
1855-1858? Ancian Simeon, localnic, cerut de niculeni în 30 mai 1855 care  au  promis că dacă le va fi satisfăcută dorinţa, vor  începe construirea bisericii.  Printre susţinătorii lui Simeon se numărau  Beringean Ştefan, Ioan Marcea, Petru Moroşan, Toagyer Prodan, Toagyer Man, Georgiu Cupşa, Kosma Beryngean. 
1858-1860? Anton Andrei (Andreiu Anton, Andreas Anton).Căsătorit cu Terezia Pop, fiica  preotului  Ioan Pop din Ghirolt. Preot-paroh în Nicula din 1858. După decesul soţiei, a fost numit de Ep. Ioan Sabo  prefect de studii la Seminarul Teologic din Gherla. A fost cooperator protopopului  Bocşa Simion,  preot-paroh,  viceprotopop Gherlei (1863-1893) şi notar tractual. Preot  înţelept şi plin de zel, hirotesit arhidiacon onorar. Fiica sa cea mai mică s-a căsătorit  cu renumitul pedagog Vasile Grigore Borgovan, fost profesor la Preparandia din Gherla (1876-1888)  A decedat în 15 august 1893.
1860-1863 Moldovan Grigore (Gregoriu Moldovan), paroh satului şi  administrator al mănăstirii Nicula 1860-1863.
1863-1864 Silaşi Alexandru, paroh în Buneşti,  administrator interimar în perioada 28 noiembrie 1863-4 august 1864.
1864-1875 Rusu Petru (Petrus Rusu), născut în 1837; hirotonit în 1863.Administrator parohial, 1864-1875.  
1875-1903 Mărginean Constantin (Constantinus Merginean, Constantinus Mărgineanu), născut în 1842 în satul Ţentea, com. Chiochiş, jud. Bistriţa-Năsăud jud. Bistriţa-Năsăud. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1872. Căsătorit cu fiica cantorului din Nicula, iconarul Iuga Dionisie. Hirotonit în 1872. Administrator parohial în Sz. Uj-Ős (1872-1875);  paroh în Fântânele (1872-1875).  În 23 septembrie 1875, niculenii  au solicitat Consistoriului numirea lui pe postul vacant, post pe care însuşi  l-a solicitat în 25 septembrie. În aceeaşi zi, Consistoriul a ordonat protopopilor Buzei  şi Sicului să-l introducă în post. A fost instalat în 10 octombrie 1875, sub condiţia reducerii "birului şi stolei". A decedat în 20 aprilie 1911 la 69 de ani din care 39 preot.
1903-1914 Lemeni Iosif  (Josephus Leményi), născut în 1863 în Suciu de Sus, jud. Maramureş. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1886. Hirotonit în 1891.Administrator parohial în Silivaş,   Hăşdate  (1894-1903), Nicula  (1903 - 1914?). 
1903-1914 Todoran Virgil, cooperator, (1903-1914).
1915-1923……………………………………………………………….
1924-1940 Rusu Ioan  născut în 3 iulie 1883 în Sava. Absolvent al Seminarului  Teologic Greco-Catolic din Gherla. Căsătorit cu Rozalia Cupşa (decedată în 1929).  Hirotonit în 1909. Administrator parohial în Dealu Mare (13.07.1910-1914), Sic (10.04.1914-192I), Ţentea (10.08.1920-1924) Nicula (11.10.1924-1940). In timpul celui de al doilea război mondial s-a refugiat în vechiul regat. După război a fost administrator parohial în Bonţ (1945-27.07.1955). Copii: Alexandru, n. în 16.02.1917, Liviu, n. în 17.04.1919, Maria, n. în 14.04.1921. A decedat în 1957.
1941-1944……………………………………………………………….
1945-1965 Papiu Cornel (Cornel Papu), născut în 19 ianuarie 1905 în satul Neţeni, com. Mărişelu, jud.  Bistrita-Năsăud, în familia învăţătorului Papiu Cornel Gavril şi Lucreţia, n. Suia. Studii: Şcoala Primară Maghiară din Bistriţa (1914-1915), Şcoala Corală de Băieţi din Bistriţa (1918-1919), Şcoala Civilă de Băieţi din Bistriţa,  Şcoala Normală de Băieţi din Gherla, Academia Teologică Greco-Catolică din Gherla, promoţia 1936. Căsătorit în 28 martie 1930 (1937)  în Surduc cu învăţătoarea Ponorar Letiţia din Aluniş, născută în Surduc  în 22 iulie 1911, fiica învăţătorului Ponorar Teodor şi Ana, n. Pop. Hirotonit  de Ep. Dr. Iuliu Hossu  în Gherla în 06.09.1930 (diacon) şi în 08.09.1930 (preot) la m-rea Moisei.  Învăţător la Şcoala Primară de Stat din Manic (1923/24, 1924/25); catehet la Şcoala Normală de Fete din Gherla în anii şcolari 1926/27-1929/30; paroh în Rona-Sălaj (09..09.1930-31.12.1933), Orman (01.01.1934-15.12.1940), Nicula (30.11.1945-31.03.1965). Protopop onorific (21.08.1944), notar districtual al Districtului Vicarial Foraneu Gherla şi defensor (apărător, avocat) al Forului Protopopesc de primă istanţă. Domiciliat în Fizeşul Gherlii. Pensionat de boală la 1 aprilie 1965. Copii: Oliver, n. în 31.05.19312, Eugen, n. în 07.09.1933, Cornelia, n. în 03.07. 1939.      
            1965-1967 Pop Virgil, născut în 9 ianuarie 1916 în com. Bîrghiş, jud. Sibiu, în familia Pop Traian şi Ana. Absolvent al Institutului Teologic Ortodox din Sibiu, promoţia 1963.  Căsătorit cu Viorica Ciama. Funcţionar la Intreprinderea Minieră Roşia Montană (16.10.1950-11.08.1952), Intreprinderea Minieră Săcărâmb (16.04.1953-13.03.1958). Preot-paroh în Cosniciu de Sus (01.06.1958-30.04.1959), Gârbova de Sus (01.06.1959 - 31.07.1965), Nicula (01.07.1965-31.03.1967), Şieu-Sfântu ( 01.l04.1967-? ). Copii: Emil Ştefan, n. în 28.03.1948; Mircea, n. în 26.05.1959 martie 1965; 1965
1967 - 1981 Cândea Valer (Valeriu Cândea), născut în 3 iunie 1918, în satul Gălpâia, com. Bălan, jud. Sălaj, în familia preotului Cândea Valeriu şi Ana, n. Dunca Studii: Liceul Comercial din Satu Mare (1931-1938), Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj (1939-1941. Căsătorit în ianuarie 1941 cu Aurelia Pui din satul Posmuş, com. Şieu, jud. Bistriţa-Năsăud,  născută în 3 mai 1925. Hirotonit în 2 februarie şi 26 octombrie 1941. Administrator parohial în Libotin (08.11.1941-25.09.1943), paroh în Şieu-Sfântu (26.09.1943 -29.05.1949), Reteag cu filia Baţa (30.05.1949 - 31.08.1950), Ilişua cu filia Dobric (01.09 - 24.06.1950) Posmuş (25.06.1950 - 16.04.1954), Şieu-Sfântu (17. 04.1954 -31.03.1967), Nicula (01.04.1967 - 30.04.1981). Pensionat din 1 mai 1981.Hirotesit iconom (10.05.1l964), stavrofor (26.03.1980). Copii: Zoie,  n. în 16.05.1940, asistentă medicală, Rodica, n. în 20.07.1942, profesoară,  Emilia (Mia), n. în 30.07.1950, inginer chimist. Pensionat din  01.05.1981. După pensionare, paroh în Şieu-Sfântu (01.05.1981-?). A decedat în 16 iunie 1991
1981-1994  Şimon Gheorghe, născut în 14 octombrie 1954 în com. Vişeu de Jos, jud. Maramureş, în familia Şimon Ioan şi Ileana Floare, n. Tomoiagă. Preot-paroh din  1 aprilie 1981  până în 16 iunie 1994  când a decedat.
l994-2011 Văcaru Ioan, preot-paroh în Nicula (01.07.l994-31.10.2011), Fundătura (01.11.2011-prezent).


2011-P Gheberta Marcel
,   născut în 23 aprilie  în Chişinău, Republica Moldova în familia Tcaci Vasile şi Eleonora. Studii: Şcoala Elementară din Chişinău, Seminarul-Liceal Teologic  Ortodox din Câmpulung Muscel (1997-2002), Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba-Iulia (2002-2l006), masterat (2002-2006) cu tema "Caucazul de Nord, o introspecţie în problematica interetnică şi interreligioasă din zonă" la aceeaşi universitate.  Căsătorit cu asistenta socială Gheberta Elena, născută în 28 iunie 1985 în Sălciua, jud. Alba.  Hirotonit de Mitropolitul Andrei Andreicuţ în 8  (diacon), 9 (preot) octombrie 2011 în Şomcuta Mare, jud. Maramureş. Preot-paroh din 1 noiembrie 2011.

Cantori
Au slujit în strana bisericii:Pop Samoilă (Samuel Pop), 1694 (1698),  Mircea Ştefan, Pop Gavriş, 1854,  Iuga Dionisie, născut în 1848,  "cantor  et pictor de Nicula", 1868, Şomlea Ioan, Cosma Vasile,  Podea Alexandru (08.05.1897-1984),  diplomat, cantor I, 1933, 1947, 1950; Morar Gavril, născut în 7 iunie 1912 în Fundătura, diplomat, cantor II, 1947, Tămaş Petru, Gherman Vasile, Mircea Gheorghe;  Morar Gavril, 1964.

Şcoala confesională
O şcoală a funcţionat la mănăstire.
Localul şcolii: construit  sau cumpărat cu puţin timp înainte de 1855, dar,  nepotrivit fiind  scopului, autorităţile au impus construirea unei clădiri "adecvate". În 29 aprilie 1862, preotul a informat Consistoriul că sătenii vor  să ridice "casă pentru şcoală,  de lemn", şi aceasta înlocuită  în 1912.
Şcolari: 1867- 43, 1877-55, 1882 -67 (32 la zi, 35 la repetiţie), 1886- 68 (39 la zi, 29 la repetiţie), 1890 - 65 (39 la zi,  26 la repetiţie), 1894 - 91 ( 72 la zi, 19 la repetiţie), 1896 - 89 ( 65 la zi, 24 la repetiţie), 1898 - 86 ( 65 la zi, 21 la repetiţie), 2 la alte şcoli, 1900 - 81 (65 la zi, 24 la repetiţie),  4 la alte şcoli, 1903 - 63 (39 la zi, 24 la repetiţie), 11 la alte şcoli, 1906- 95 (69 la zi, 26 la repetiţie),  10 la alte şcoli, 1914 - 88 (72 la zi, 16 la repetiţie).
Dascăli: Iuga Ioan (Joannes Juga), 1867; Cupcea Alexandru (Alexander Cupcea), localnic, 1877, 1882, 1886, 1890, 1894, 1896, 1898 absolvent de preparandie.  Fiind şi colector de impozite în Nicula şi Bonţ, "nu îşi ţinea regulat prelegerile"; Şomlea Ioan (Joannes Şomlea), 1900, 1903, Istrate Iosif (Josephus Istrate), calificat, docent interimar, 1914.

Bunuri de patrimoniu
Clopote: din 1696; din 1889, de 50, 80, 100 kg, turnate la Cluj;
Cărţi:  (Inventar din 7 mai 1911): Apostol, chirilice, "slab şi vechi" (Probabil de la Buzău, 1704); Evanghelie, chirilice, "bine legată" (Probabil de la Bucureşti, 1742);  Liturghier, chirilice "foarte vechi" (Probabil de la Tîrgovişte, 1713);  Minei, chirilice, "slab şi vechi";  Molitvelnic; Octoih, vechi; Penticostar, chirilice, "slab şi vechi" (din 1768 de la Blaj sau Bucureşti); Strastnic, chirilice, "slab şi vechi"; Triod, chirilice, "slab şi vechi" (Nicolae Iorga, Op. cit. p.138, consemnează următoarele  cărţi: Apostol,  brâncovenesc, 1704; Evanghelie, 1742; Liturghier, 1713; Penticosntar, 1768); (Inventar din 5 octombrie 1924); Apostol, chirilice; Apostol, Blaj, 1878; Evanghelie, Blaj, 1900; Evanghelie, Bucureşti, 1742; Evhologhion, chirilice; Trei  Evhologhioane, Blaj, 1897; Cinci Liturghiere,  (1728, 1731, 1862, 1870; Liturghierul din 1728 este de la Bucureşti. În BRV şi CBRV  lipseşte o ediţie din anul 1731); Minei, chirilice; Molitvelnic, 1853, chirilice; Octoih mare, chirilice; Două Octoihuri  şi Penticosntar, (1892, 1907); Două Orologioane, Blaj, 1890; Penticostar, 1768; Strastnic, chirilice; Triod, chirilice. Evanghelie, Blaj, 1817; Molitvelnic, Sibiu, 1874; Mineu, Rîmnic, 1737; Apostol, 1767; Penticostar, Blaj, 1768; Strastnic, Blaj, 1783.

Bunuri funciare
În 1733 - arabil de 20 de cable de semânătură- fânaţ de 4 care de fân; 1750 -arabil de 10 câble-fânaţ de 4 care de fân; 1760 -arabil de 8 câble- fânaţ de 4 care de fân; 1767 –un intravilan ; sesie: arabil de  5 gălete de semânătură- fânaţ de 4 care de fân 1947- sesie bisericească veche: pădure , 5j 1571 st; sesie parohială veche: arător 16 j 373 st, fânaţ 2 j, pădure 8 j 254 st, păşune 8 j 600 st; sesie cantorală veche: fânaţ 1262 st, pădure 2 j 791 st ; sesie  crâsnicească veche: fânaţ 1024 st, pădure 699 st.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.