Sântejude
 sat, com. Ţaga

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

        

Prima menţiune documentară a satului: 1173-1196-Vesscel; şi evoluţia denumirii lui: 1315 - poss.Vasculteleke; 1320 - Scenthegyud; 1321 - Scenth Egud, Szenteyjud; 1322 - Sanctus Egidius; 1328 - Szent Egyed,  de Sancto Egidio; 1329 - villa Zentheged, poss Zenteged; 1331- Wazunteluk în qua ecclesia beati Egidii est fundata; 1334 - sacerdos de Sancto Egideo; 1337-Zenthegied; 1338 - Wazzulteluk;1339 - Zenthegyud;1344 - Scenthegyud;1354 - poss.Zhenthegyed; 1394 - Zhentheged; 1496 - Zentegied; 1587 - Zentth Egyéd; 1587-1589 - Zent Egyed; 1733 - Szent Egyöd; 1750 - Zsentedzude; 1760 -1762 -Szent Egyed; 1830 - Szyntie Zsudje; 1850 - Szinte Zsudie; 1854 - Szent Egyed, Sîn Jude.Sântejude.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Cu sprijinul familiei Wass (români cu obârşii în Moldova ) credincioşii au construit, în jurul anului  1331, o biserică cu hramul "Sf Egidio", slujită de popa Petra (Petru). Restaurată sau  mutată  în 1543, biserica era în stare bună în 1622. Tot mai aproape de ruină, a fost înlocuită în 1842 cu o biserică de zid, acum evanghelică-calvină.   
Românii au fost ortodocşi până în 1700, apoi greco-catolici. Formal, de vreme ce, în 1760, toate cele 106 familii de români sau declarat  ortodoxe şi, asemenea lor,  cei  3 preoţi.
În contextul destabilizării unirii produsă de mişcărea  sofroniană  şi în preajma anunţatului sinod de la Sibiu  menit să  identifice modalităţi de stabilire a normalităţii, în ziua de Paşte a anului 1761, respectiv  în 15 (26) aprilie, a avut loc,  probabil la Sîntejude, o  adunare (sinod) a reprezentanţilor uniţilor (greco-catolici) şi neuniţilor,  convocată de protopopul Sînmărtinului de Câmpie. Trei din cei  17 preoţi câţi  avea protopopiatul, au declarat că parohiile lor, Orosfaia, Fântâniţa şi  Miheşu de Câmpie, au hotărât să revină la ortodoxie.  Până spre sfârşitul sec. XVII, au fost  reconvertiţi la greco-catolici. Au revenit la ortodoxie în 1948. Filii: Puini; Sintejude-Vale. Biserica are matricole din 1826 şi două antemise:  unul din1893 şi altul din  16.05.1949  de la Ep. Nicolae Colan.

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, baptişti, ortodocşi:  1733 - 44 fam g-c;  1750 - 540 g-c; 1760-106 fam - 3 pr ort; 1766 - 63 (38 m-15 f) g-c; 1835 - 500 g-c; 1842 - 680 g-c;     1850 - 804 loc (697 g-c, 19 r-c, 82 cv, 6 izr);  1857 - 853 loc (2 ort, 620 g-c, 21 r-c, 16 cv, 17 izr, 3 a-c); 1867 - 813 g-c;  1869 - 616 loc (532 g-c, 14 r-c, 53 calv, 1 unit, 16 izr);1877 - 730 g-c;  1880 - 800 loc (683 g-c, 7 r-c, 84  cv, 22 izr, 4 alte religii);1882 - 869 loc (802 g-c, 6 r-c, 39 cv, 22 izr); 1886 - 912 loc ( 861 g-c, 81 r-c,  33 cv, 10 izr)  1890 - 835 loc (5 ort, 705 g-c, 14 r-c, 2 a-c, 99 cv, 10 izr); 1890 - 932 loc (890 g-cv, 8 r-c, 33 cv, 1 izr); 1894 - 979 loc (941 g-c, 2 r-c, 31 calv, 5 izr); 1896 - 974 loc (914 g-c, 2 r-c, 47 cv, 11 izr); 1898 -936 loc (896 g-c, 41 cv, 9 izr); 1900 - 947 loc (899 g-c, 39 cv, 9 izr);  1900 - 930 loc (798 g-c, 6 r-c, 112 cv, 14 izr; 1903 - 953 loc (897 g-c, 46 cv, 10 izr);  1906 - 963 loc (910 g-c, 42 cv, 11 izr); 1910 - 998 loc ( 890 g-c, 5 r-c, 90 cv, 13 izr); 1914 -921 loc (852 g-c, 5 r-c, 50  cv, 14 izr); 1932 - 936 g-c;   1941 - 984 loc (8 ort, 856 g-c, 3 r-c, 117 cv);   1947 - 705 loc  (615 g-c, 1 r-c, 2 ort, 87 cv cu  biserică); 1949 - 274 ort, 615 g-c trecuţi la ortodocşi;  1958 - 235 fam - 1176 ort; 1962 - 229 fam - 1174 ort; 1974 - 127 fam ort; 1994 -  95 fam - 300 ort; 

Bserica
O biserică din bârne şi lodbe de lemn  cu hramul  Sf Dumitru a fost construită în 1701 pe o colină din  partea de apus a satului şi sfinţită în acelaşi an. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost  reparată (1781), înfrumuseţată cu pictură naivă, cu elemente decorative baroce, rusticizate, pictură parţial păstrată până în zilele noastre, şi sfinţită în 1782.  A fost  renovată în 1858-1859  şi impodobită din nou de Gavril Pop şi Ştefan Belindean (Beldean) din Nicula cu pictură pe pânză aplicată. În  1890 i s-a adăugat corul şi un pridvor (târnaţ). În 1974 a fost renovată şi adusă la forma iniţială. Monument istoric cod Sf. Dumitru, lemn, 1701-13-BO-518.

Alte datări: construită prin anul  1701,  probabil, în  1701; pictată în sec XVIII; renovată în 1781, 1859, 1906, mărită în 1890 prin adăugarea  unui  târnaţ şi a corului.
Biserica de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului  (Naşterea Maicii Domnului) a fost construit în anii 1956-1968 din contribuţia credincioşilor, darul  unor binevoitori, ajutorul  Arhiepiscopie şi al Patriarhiei.  Lucrările, supravegheate de   tehnicianul Popiţa Gavril din Cluj-Napoca,  au durat din  4 octombrie 1968 până în 1973. În 10 noiembrie era ridicată în roşu. A fost tencuită în 1968  de meşterul local, Carol Tatar, Lucrările au fost terminate în primăvara a nului 1973.Înzestrată cu iconostas sculptat de Măşcăşan Aurel  din Nima, donat de preotul Ioan Bărbos, originar din Sântejude,  pictată de prof. Vasile Hudici din Cluj-Napoca şi sfinţită în 19 septembrie 1976 de Arhiep. Teofil  Herineanu. în urma unor lucrări de renovare, a fost resfinţită în 15 mai 2011 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu.
Alte datări:  construită în 1968;  în perioada 04.10.1968 - 15.11. 1976. A fost reparată  în 1976-1978 şi pictată de Croitoru Gheorghe, pictură recondiţionantă de Feier Stelian şi Pop Aron din Dej.

Casa parohială
 Exista în 1733; în 1760 erau 2 case parohiale din lut (1914); 1947-fără casă parohială; noua casă a fost construită odată cu actuala  biserică (1956-1968)

Preoţi:
1733Chifor  (Kiffor), în funcţie în 1733.
1734-1739………………………………………………………………..
1740-1767 Popovici Vasile (Vasile din Sîntioana), sfinţit de Ep. Inocenţiu Micu Klain în 1740. În 1761 a trecut la ortodocşi; confirmat de Ep. Dionisie Novacovici; în funcţie în 1767.
1755-1756 Gabor (şi ? Gavril) în funcţie în 1755 şi  1759; în 1756 era  scutit de dări.  
1760 -1770 Anca Petru cca 1760 -1770.
1770-1790 Rusu Ioan (Ioan Rusul), căsătorit cu  Maria lui Pavel Ilie. A decedat în 27 iulie 1790 în Palatca.
1790-1842 Anca Dumitru (Demetrius Anka), fiul preotului Petru Anca; în funcţie în 1835, 1842.  
1842-1849 Anca Damian (Damiannus  Anka), fiul preotului Petru Anca,  născut în  1794; în funcţie în 1842.  A  decedat în  1849.  
1849-1872 Anca George (Giorgiu Anca, Georgius Anca,  Gheorghe Anca), născut în  1823; hirotonit în  1849; preot-paroh, 1849-1872. A decedat în 5 decembrie 1872 la 49 de ani din care 23 preot.
1872-1874 Rusu Vasile, paroh  (1872-1874)
1874 -1909 Puşcariu Vasile (Basilius Puşcariu),  născut în  1841 în Ghiolţ. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla (1868). Hirotonit în 1868. Administrator parohial în Sântioana (1869-1874), Sîntejude (aprilie 1874 - 31 iulie 1909), administrator al Oficiului Arhidiaconal Sic (în funcţie în 1882-1890), administrator al Districtului Vicearhidiaconal Sic (în funcţie în 1894-1906). A decedat în  1 august 1909 la 69 ani din care 41 preot.
1909-1922 Dragoş Iuliu (Julius Dragosiu), născut în 1863 în satul  Buteasa (Butyás), jud. Maramureş. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1886. Hirotonit în 1887. Administrator parohial în  Vale (Türökfalu), (1888-1894), cooperator vicearhidiaconului de Sic, Puşcariu Vasile, (1894-1906),  paroh în Sântejude şi notar al Protopopiatului  Sic (7 august 1909-iulie 1922).
1922-1966 Fodor Ioan, născut în 1 septembrie 1885 în satul Măhal, com .Sîmnărtin, jud. Cluj. Studii: Şcoala Primară, Secundară şi Liceul în Blaj (1893-1904), Seminarul Teologic Greco-Catolic din Gherla (1906-1910). Căsătorit cu Lucreţia Macavei din Năsal, născută în 20 septembrie 1890. Hirotonit în 18 decembrie 1910 de Ep Ioan Sabo. Preot-paroh în Copru (26.09.1911-16.02.1922),  Sîntejude (16 octombrie 1922-05.01.1966; din 1950 ca pensionar). Pensionat la 5 ianuarie 1950. Protopop ornorific (13 iulie 1943). Autor al unei cronici manuscrise a satului Sîntejude, aflată la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale. Copii: Tiberiu, n. în 10.08.1911, Ioan, n. în 03.08.1912, Octavian, n. în 26.11.1914, Petru, n. în 06.02.1916, Octavia, n. în 10.03.1919, Romul, n. în 22.09.1929.A decedat în 17 aprilie 1969.  
`           1952 Oltean Ioan, pedagog la Liceul "Al Odobescu" din Bistriţa  (1929-1930, a dministrator interimar 1952
1955Oltean Cornel, absolvent al Academiei Teologice Greco-Catolice din Gherla, promoţia 1939. Căsătorit cu Iuliana (?).  Preo-paroh în Fodora (1955), Sîntejude cu filia Puini (1955). Copii: Mircea n. în 25.03.1940, Rodica, n. în 11.09. 1945, Victoria, n. în 20. 1947, Carmen, n. în 20.03.1952, Teofil, n. în 19.10.1959. Preot timp de 16 ani.

  1966 Giurgea Ioan -24.09.1966

1966-1977 Pugna Dumitru, născut în 19 octombrie 1940 în Căianu Mic, în familia Pugna Gavril şi Ludovica. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1960), al Şcolii Medii Nr. 12 din Cluj (curs fără frecvenţă-1964) şi al Institutului Teologic Ortodox din Sibiu (curs fără frecvenţă-1969). Căsătorit în 22 ianuarie 1966 cu învăţătoarea Lucreţia Haiduc, născută în 28 ianuarie 1944. Hirotonit în 16 şi 25 august 1966 de Ep. Teofil Herineanu. Muncitor necalificat şi laborant  la Trustul de Construcţii Industriale din Cluj-Napoca, profesor suplinitor,   preot-paroh în Sîntejude (01.09.1966-31.08.1977), Susenii Bârgăului (01.09.1977-31.05.2004). Hirotesit iconom  (1976). Pensionat în 01.05.2004. Copii: Gabriel, n. în 22.04.1967, Nicolae Ioan, n. în 03.12.1969, Ana Maria, n. în 10.06.1980.  
1977-1983 Mureşan Aurel, preot-paroh  în Sîntejude cu filia Sîntejude-Vale (03.09.1977-29.02.1983), Chiuieşti (01.03.1983-29.02.1991), Gherla I (01.03.1991-prezent) . Protopop al Protopopiatului Oerodox Român Gherla.
1983-2009 Paşca Victor, născut în 24 martie 1959 în com. Lăpuş, jud. Maramureş, în familia Paşca Simion şi Maria, n. Bolchiş. Studii:  Şcoala Generală Lăpuş (1961-1974liceului "Petru Rareş" din Tg. Lăpuş (1974-1978) şi al Institutului Teologic Ortodox din Sibiu. Căsătorit în 2 septembrie 1980 în Sibiu cu Maria Elena Cojan, născută în 12 iulie 1958 în Sibiu în familia Cojan Alexandru şi Maia, născută Lupşa. Hirotonit în Cluj-Napoca de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu în 25 şi 26 octombrie 1983. Preot-paroh în Sântejude (01.10.1983-31.01.2009). Pensionat pe caz de boală în 01.02.2009. Copii: Mirela Florentina, n. în 06.08.1981

.
2009-P Runcan Paul-Florin, născut în 18 septembrie 1975 în Bistriţa în familia Runcan Pavel şi Emilia. Absolvent sl Facultăţii de Teologie Ortodoxă  din Piteşti. Căsătorit  cu Veleşcu Niculina,  născută în 31 decembrie 1982 în Bucureşti în familia  Veleşcu Ştefan şi Angelica. Preot-paroh în Sîntejude cu filia Sântejude-Vale (01.03.2009-prezent).

Cantori
Au slujit în strana  bisericii: Casian Alexandru (Alexandru Cassianu), 1867, 1877, 1882;  Candian Petru (Petrus Candianus, 1896; Oşorhean Grigore (Grigore  Oşiorhean), diplomat,  1947, 1950; Oşorhean Liviu, născut în 6 noiembrie 1937; în funcţie în 19581991; Stanca Pavel, n. în 1881,  Paşaboc Nicolae, născut în 29 aprilie 1970 în satul Sava, com. Palatca, jud. Cluj, cântăreţ asimilat  01.04.2009-prezent;

Şcoala confesională
În 1 august 1861, preotul informa  Consistoriului -"..căutând la miserabila stare a şcoalei poporale din comuna noastră  care provine de la miseria părinţilor cu prunci  şcolari împovăraţi, am judecat de neapărată trebuinţă şcoala noastră poporală pe viitor a o ajutora după putinţă .." şi, potrivit învoielii din 1 august 1861, donează  dobânda obligaţiilor împrumutului  de stat din anul 1854 pe seama şcolii.. Declaraţii asemânătoare trimite în 30 octombrie 1861, protopopul Sicului, Georgiu Tecariu, pentru satele Tăuşeni, Săcălaia, Sucutard, Zimbor (Jimbor), Coasta, Ghiolţ şi Măhal. clădire şcolii din sat 1794-1845
Şcolari: 1867 - 48; 1877 - 50; 1882 - 67 (49 la zi, 18 la repetiţie); 1886 - 47 (37 la zi, 10 la repetiţie);
Dascăli: Nemeş Vasile (Basilius Nemesiu), 1867; Grama Petru (Petrus Gramma), absolvent de preparandie,  1877-1886, colaborator "Szolnok-Doboka",  gazeta oficială a comitatului Solnoc-Dăbâca; Rusu Aurel (Aurelius Rusu), interimar, 1890;  Bacociu Ioan (Joannes Bocosiu), 1894, viitor director al Şcolii Confesionale Greco-Catolice din Dej; Manu Ioan (Joannes Manu), originar din Căianu Mic,  absolvent de preparandie, 1896, 1898, 1900; fiul său, Iulian-Leon, a fost stareţ al m-rii Nicula (1936-1948);  Pop Virgil (Virgilius Popu), 1903, viitor director al Şcolii Elementare de Stat din Gherla; Pura Teodor (Theodorus Pura), absolvent de preparandie, 1906, 1914.    

Bunuri de patrimoniu
Icoane: (pe lemn): 8 buc din sec XIX; Răstignirea, Prorocul Ilie, Sf. Gheorghe, Arhanghelul Mihail, Sf Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul, Botezul Domnului, Înălţarea lui Iisus; (pe sticlă) 3 buc din sec XIX: 3 buc. pe sticlă (Răstignirea Domnului, Proorocul Ilie, Sf. Gheorghe).
Clopote: Biserica are trei clopote turnate la Sibiu: unul din 1860 de 30 kg, două din 1923 de 40 şi de 50 kg. În 1900, în clopotniţa din apropierea bisericii  se afla un clopot cu inscripţia:" Ad Sanctum Paulum et Petrum"    Donat de "A. nobilis A. Gecze" (probabil nobil din Ghiolţ), dispărut în anii primului război mon dial.
Cărţi: (Inventar din 19 aprilie 1874) Apostol; Biblia (Probabil ediţia de la Blaj din 1795); Evanghelie, "bunişoară"; Liturghier, slab; Minei (La biserică s-a păstrat până în zilele noastre un Antologhion de la Rîmnic, 1745, cu însemnare din 1918. Cf Ioana Cristache Panait, Importante însemnări de pe cărţi vechi bisericeşti , tipărite la Vîlcea şi în alte părţi, în Mitropolia Olteniei, XXX, 1978, nr. 7-9, p.569; Legat în 1818 de meşterul Andrei Iosif din Sînmihaiul Almaşului. Conf. Florian Dudaş Memoria vechilor cărţi româneşti, Oradea, 1990, p. 97); Molitvelnic; Octoih (de la Rîmnic, din 1763, aşa cum rezultă din însemnarea exemplarului existent şi azi , : "…l-au dat sau l-au lăsat de pomană la  biserica din Sîntejude, popa Ioan Rusul care a răposat în Pălatca, cu iubita soaţa sa, Maria a lui Pavel Ilie,  şi aşa au lăsat ca, cu afurisenie, nime, nici fraţii, nici dintre streini să  nu o străineze din sus-numita biserică. Scris prin mine Ioan popa  din Pălatca, anul 1790, iulie 27 de zile"; Orologhion; Penticostar (la  biserică se află  un Penticostar de la Rîmnic din 1743 cu următoarea însemnare:" şi s-au legat prin mine Andrei Iosif de la Pusta Sînmihaiu, compactor,  la anul 1811, în 13 a lui iunie"; Strastnic; Triod.   Strastnic, Făgăraş, 1753; Evanghelie, Blaj, 1765; Triod, Blaj, 1771; Liturghier, Blaj, 1775; Octoih mare, Rîmnic, 1804; Minei, Blaj, 1811; Euhologhion, Blaj, 1815; Octoih mare, Blaj, 1875.  Penticostar, Rîmnic, 1745, legat în 1811 de meşterul Andrei Iosif din Sînmihaiul Almaşului.  Antimis  sfinţit de Ep. Ioan Alexi

Bunuri funciare:
 În1733 - clejă de 4 câble,  fânaţ 4 care; în 1750- arabil de  14 câble, fânaţ de 2 care; 1760- arabil de 18 câble, fânaţ de 1 car; în 1947- sesie bisericească veche: fânaţ 14j 240st, pădure-11j 685st, păşune-9j; sesie parohială veche: arător-10j 610st, fânaţ-2j 540st, pădure-9j 660st; prin reforma agrară: arător-5j; sesie parohială vecnhe: arător-10j 610st, fânaţ 2j 540st, pădure- 9j 660st, prin reforma agrară: arător-5j, sesie cantorală veche: arător-4j 1550st; prin reforma agrară: arător- 2j.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.