Sântioana
 sat, com. Ţaga

(Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

       
    

Prima menţiune documentară a satului: 1305: Scenthyvan; şi evoluţia denumirii lui: 1321 - poss. Szent Iwan; 1326 - Scentyvan; 1334 - sacerdos de Sancto Johanne, 1457 - Zenthivanfalwa; 1495 - Wasak Zenthy wan 1750 - Szent Anna; 1830 - Vasa-Szent-Ivan; Szentyoana.

Date şi aspecte din istoria parohiei
Veche parohie ortodoxă, trecută la unire (greco-catolici)  prin efectul Cărţii de mărturie din 7 octombrie 1698. În toamna anului 1699 o comisie guvernamentală de anchetă a convocat la Sîntioana preoţii din Districtul Inferior al comitatului  Dăbâca pentru pentru a le aduce la cunoştinţă prevederile Diplomei leopoldine din 16 februarie 1699, privitoare la recunoaşterea unirii   şi satisfacerea revendicărilor clerului roman unit cu Biserica Romano-Catolică şi a verifica atitudinea faţă de unire. Au fost prezenţi şi au semnat documentul (nedatat): popa Ion Giuratul din Măhal, popa Ghiorghie din Sîntioana, popa Naşcul din Sucutard, popa Gabor din Lacu, popa Duma din Năsal, popa Ghiorghie din Giula (Giulatelec) care au declarat că : "în care religie s-au născut, pe acee o ţin. Ei cred  că şi vlădicul lor ţine aceeaşi religie., şi de el vreau să atărne". Declaraţia de fidelitate faţă de religia "în care s-au născut" este confirmată de existenţa neîntreruptă a unui nucleu de ortodocşi tot mai împuţinat până în 1948,  afiliat parohiei Diviciorii Mari. 
Parohia are matricole din 1826, 1857; antimis din 15.03. 1940 de la Ep. Nicolae  Colan. Filie:  Cesariu, 1948, 1949,  1950.

Structura confesională
 Comunitatea satului  a avut o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, baptişti, ortodocşi: 1733 - 44 fam g-c; 1760-1962 - 79 fam.- 395 (g-c: 61 fam.- 305; ort.:18 fam.90); 1767- 83 fam-352 pers. g-c; 1805 - 43 fam ort; 1835 - 510 g-c;  1842 - 515 g-c;  1850 - 484 loc (440 g-c, 6 r-c, 10 cv, 28 izr); 1857 - 473 loc (2 ort, 432 g-c, 19 r-c, 7 cv, 9 izr, 3 a-c); 1867 - 620 g-c; 1869 - 419 loc (380 g-c, 14 r-c, 12 cv, 1 unit., 12 izr); 1877 - 579 g-c;  1880 - 440 loc (19 ort, 361 g-c, 27 r-c, 19 cv, 14 izr); 1882 - 440 loc (372 g-c, 20 r-c, 18 ort, 11  cv, 1 unit, 12 izr); 1886 - 501 loc (477 g-c, 13 r-c, 2 ort, 9 izr); 1890 - 502 loc (477 g-c, 13 r-c, 3 ort, 9 izr);  1890 - 453 loc (389  g-c , 2 r-c, 6 a-c, 41 ref, 15 izr); 1894 - 469 loc (457 g-c, 9 r-c, 13 izr); 1896 - 483 loc (461 g-c, 9 r-c, 13 izr); 1898 - 492 loc (456 g-c, 12 r-c, 2 cv, 22 izr);  1900 - 435 loc (373 g-c, 18 r-c, 17 cv, 3 evgh, 6 unit, 18 izr); 1900 - 514 loc (469 g-c, 12 r-c, 14 cv, 19 izr); 1903 – 507 loc (473 g-c, 14 r-c, 2 cv, 18 izr); 1906 - 523 loc (480 g-c, 15 r-c, 11 cv, 17 izr); 1910 - 492 loc ( 413 g-c, 19 r-c, 37 cv, 4 unit, 19 izr); 1914 - 552 loc. (519 g-c, 10 r-c, 2 ort, 5 cv, 4 unit, 12 izr); 1932 - 514 g-c;  1941- 600 g-c;1941 (cu Cesariu) - 1004 loc (4 ort, 980 g-c, 1 r-c, 12 cv, 7 izr); 1947-621 loc.(618 g-c, 3 cv); 1948 - 644 g-c trecuţi la ortodoxie;  1949 - 618 ort.;  1950 - 346 ort.; 1953 - 163  fam. - 786 ort;  09.12.1954: 163 fam - 786 ort; 1955 - 278 (cu filia Cesariu); 05.06.1958 - 168 fam- 828 ort; 11.10.1958-1452 ort.;1964-150 fam - 640 ort; 1966-139  fam - 556 ort; 07.05.1974  - 248 fam.- 976 ort. (cu filia Cesariu); 1991-176 fam - 510 ort; 1994 -176 fam.- 610 ort.

Biserica
 O biserică de lemn, construită la o dată  necunoscută, exista în 1699 mai  sus de biserica actuală, până astăzi locului spunându-i-se  "locul  bisericii". 
Mai jos de ea a fost construită, în 1701, o biserică de piatră cu hramul Sf Dumitru, cu material lemnos recuperat de la cea veche. A fost  renovată parţial în 1795-1796, 1875, 1943 (înnoite  geamurile şi înlocuită draniţa), radical în 1895-1896, zugrăvită în 1796, 1822. În 1965-1966 a fost  acoperită cu tablă  zincată, dotată cu iconostas  sculptat de  Ioan Măşcăşan din Nima,  pictată de Iuliu Iuhasz Erneszt din Gherla, refăcută în 1967,  de  Serafim Măciucă, stareţul mănăstirii Nicula Alte datări: construită în 1795, 1795-1796. 
În 1989-1997 a fost  construită, pe locul celei vechi, o nouă  biserică, cu acelaşi hram, înzestrată  cu  iconostas sculptat de Raţ Gheorghe din Gherla, pictată  de Cosma Vasile şi sfinţită în  21 august 1997  de Ep. Vicar Dr.  Irineu Pop Bistriţeanu.

Casă parohială: clădire de vaioage (cărămizi nearse) cu 5 camere edificată  1922.

Preoţi
1699 Gheorghe (Ghiorghie), în funcţie în 1699, an în care parohia a  gazduit   sinodul protopopial al preoţilor din Districtul Inferior al comitatului Dăbâca  chemaţi să se pronunţe asupra stării unirii cu Biserica Romano-Catoloică.    
1700-1732………………………………………………………………..
1733 Nicolae (Nikulae) în funcţie în 1733.
1734-1739………………………………………………………………..
1740-1775 Vasile (Popa Vasile din Sântioana), hirotonit de Ep.Klein în Ardeal în 1740. Ortodox.  În funcţie în 1755, în 1756 când a fost scutit de dări pentru pământul eclesiastic şi în 1757. Binecuvântat de Ep. P.P.Aaron în 1767. În  1769 a primit ajutor bănesc din fondul imperial de 10.000 fl. În funcţie în 1775.
1776-1804……………………………………………………………….
1805 Toma, în funcţie în 1805
1806-1814………………………………………………………………
1815-1854 Pop Ioan (Joannes Pápp), născut în 1787; hirotonit în 1815;   în funcţie în  1835, 1842, 1857. A decedat în 26 aprilie 1857  la 70 de ani din care 42 preot.   
1854 Pop George, probabil fiul preotului Pop Ioan şi cooperator acestuia.  În 24 noiembrie 1854  a făcut schimb cu preotul din  Nimigea de Jos Paroh şi protopop al Becleanului la schimb cu preotul locului.
1854-1867 Moroşan Grigore (Gregoriu Moroşan), fost preot în Nimigea de Jos, venit paroh la schimb cu Pop George. Nu prea mulţumiţi de el, credincioşii au  încercat să-l readucă pe Pop George.
1868-1869 Rus Vasile, administrator parohial  în Sântioana (1868-1869), Sic (1869-1872), Ţaga (1872-1908).
1870-1875 Pop Ioan (Joannes Pápp), născut în 1845,  decedat în 17 decembrie 1875 la 30 de ani din  care 5 ani preot.
1869-1874 Puşcariu Vasile (Basilius Puşcariu), administrator parohial în Sântioana (1869-1874), Sîntejude (1874-1909),
1882 Mureşan Auxente  (Auxentius Muresian), născut în 1852  în Enciu, com. Corvineşti, jud. Bistriţa-Năsăud. Absolvent al Gimnaziului din Năsăud şi al Seminarmului Teologic Greco-Catolioc din Gherla (1876). Hirotonit în 1877. Cooperator în Imbuz şi Sava (1880-1882), administrator parohial în Sântioana (1882) şi notar al Districtului protopopial Sic (1882-?).
1882-1894? Cheresteş Ioan (Joannes Cherestesiu), Senior, născut în Nicula în 1855 în familia preotului Cheresteş Ioan. Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1878. Hirotonit în 1879. Administrator parohial în Sântioana, în funcţie  în  1882, 1886, 1890, 1894.
1895-1899………………………………………………………………..
1900 Pop Moise (Moisi Pop, Moisa Pop) administrator parohial, în funcţie în 1900.
1901-1931…………………………………………………………………
1932?-1938? Cheresteş Ioan (Cheresteşiu Ionel), Junior născut  în 30 iulie 1887 în  satul Beudiu, com. Bozieş, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Cheresteş Ioan şi Paraschiva, n. Tanco. Preot în Sîntioana, în funcţie în 1932 Copii: Ana, n. în 26.04.1918, Livia, n. în 12.09.1923.
1938 -1947 Cerghi I Eugen, născut în 16 august 1904 în Elciu în familia preotului Cerghi Ioan şi Maria, născută Pop. Studii: Liceul de Stat Maghiar (din 1919 "Andrei Mureşanu") din Dej (1914-1922),  Academia Teologică Cluj  Greco - Catolică din Gherla, promoţia 1926. Căsătorit cu Eugenia Oşorheian. Hirotonit în 25 martie 1927. Funcţionar la Centrul Eparhial Gherla  (01.01.1924-30.11.1926), paroh în Batin (21.08.1927-14.08.1928), Ţaga cu filia Ghiolţ (15.08.1928-1967?), Sîntioana în funcţie în 1938, 1941, 1947; protopop al plasei Chiochiş, 1950, 1952. Pensionat în 1 mai 1967.. Copii: Maria Margareta, n. în 29.07.1934.
1945 Mureşan Ştefan (Stephanus Mureşianu), Junior, capelan în Petreşti (15.08.1926-29.07.1928); preot-paroh în Batin (30.07.1928-14.07.1930), Sînmărtin (15.07.1930-21.12.1940) Fizeşu Gherlii (22.12.1940-19.04.1945), Sîntioana (20.04 -10.08.1945), Iclozel (11.08.1945-20.12.1948), Fizeşul Gherlei (21.12.1948-?), Larga, com. Suciu de Sus, jud. Maramureş (11.08.1945-?).
1948-1966……………………………………………………………….
1967-1974 Soporan Grigore, preot-paroh în Sânmărghita (01.06.1966-31.05.1967),  Sîntioana cu filia Cesariu (01.06.1967-31.01.1974), Ţaga cu filia Ghiolţ (01.02.1974-01.05.1992).
1974-1982 Fizeşan Vasile (Gavril?), născut în 21 martie 1949 în Cutca, în familia Fizeşan Vasile şi Maria n. Boca. Studii: Şcoala Elementară din  Cutca (1956-1960), şi Ceaba (1960-1967), Liceul "Petru Maior" din Gherla (1967-970), Institutul Teologic Ortodox din Sibiu (1970-1974 cu licenţă în 1979). Căsătorit cu Rozalia Rodica Moldovan, născută în 31 martie 1951 în Fieşu Gherlii. Hirotonit în Cluj de Ep. Teofil Herineanu, în 27 şi 30 ianuarie 1974. Mecanic agricol la SMT Gherla (12.11.1966-01.08.1967), preot-paroh în Sîntioana cu filia Cesariu (01.04.1974-30.11.1982), Floreşti (01.12.1982-?). Copii: Titus Flavius, n. în 16.10.1974, Ana Maria, n. în 15.09.1977. 


1983-P Pop I.Vasile, născut în 4 aprilie 1954 în satul Feldioara, com. Cătina în familia Pop Ironim şi Maria.  Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox, promoţia 1980 şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, promoţia 1995. Căsătorit cu Sărăşan Elena, din Idiciu, com. Bahnea jud. Mureş, născută în 23 octombrie 1954 în familia Sărăşan Beniamin şi Ana. Hirotonit de Arhiep. Teofil Herineanu în 8 noiembrie 1980  în Păniceni şi în 15  noiembrie 1980 în Luna de Sus. Preot-paroh în Diviciorii Mari cu filia Sânmărtin (01.10.1980-29.02.1983),  Sântioana cu filia Cesariu (01.03.1983-prezent). Hirotesit iconom (26.08.1997),  stavrofor (17.10.2001). Copii: Elena Emilia, n. în 24.12.1981 în Gherla. 

Cantori
Au slujit în strana bisericii: Roman Ştefan, 1867; Puşcariu Iosif (Josephus Puscariu), 1877, 1882, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900; Pop  Laurenţiu, 1903, 1906 (în 11-16 februarie 1906 în  conflict cu preotul Cheresteşiu Ioan pentru porţiunea canonică), 1914;  Oşorhean Grigore, născut în 10.12.1924;Oros Gheorghe, născut în 01.11.1910,diplomat, 1947, 1949, 1950; Nemeş Iosif, născut în 03.10.1927; Nemeş Petru, născut în 20 aprilie 1941,cantor asimilat (01.02.1974);1964 1994).
 
Şcoala confesională
În martie 1904, un grup de cetăţeni a informat Consistoriul că,  în cadrul unei adunări  bisericeşti,  unii au cerut înfiinţarea şcolii de stat şi, "din teamă de furia poporului" preotul Ioan Cheresteşiu a fost de accord. În 28 decembrie1866, sătenii au fost de accord să  instituie un fond şcolar ("fond scholastic comunal de 2500 fl v. a. din  bani  gata, obligaţiuni de stat şi private") pentru acoperirea salariului învăţătorului. De asemenea, "se  îndatorează"  "a da un edificiu de şcoală pentru învăţăcei precum şi una grădină de pomărit în estensiune a 325 st p.,  cvartir; un fânaţ de 800 st.; 4 orgi de lemne".
Localul şcolii: clădire de lemn cu podea de pămân (28 decembrie 1866), nouă de lemn în 1904;  de zid, în 1914.
 Şcolari: 1867 - 27; 1877 - 35, 1882 - 66 (47 la zi,19 la repetiţie);   1886 -51 (36 la zi, 15 la repetiţie); 1890 - 50 ( 31 la zi, 19 la repetiţie); 1894 -54 (41 la zi, 13 la repetiţie); 1896 - 483 loc (461 g-c, 9 r-c, 13 izr); 1898 - 50 (34 la zi, 16 la repetiţie); 1900 - 62 ( 45 lz zi, 17 la repetiţie); 1903 - 54 ( 42 la zi, 12 la repetiţie); 1906 - 54 (39 la zi, 15 la repetiţie);  1914 -72 (62 la zi, 10 la repetiţie).
Dascăli: Nemeş Samuel, 1867; în 27 sept. 1876, Consistoriul  a decis mutarea înv. Casa Alexe (Alessiu Cassa) din Bonţ la şc. comună Sântioana-Cesariu şi mutarea la Bonţ a înv Pop Vasile.Post vacant, 1877; Mureşan Filip (Philiphus Muresianu), interimar, 1882, 1886; Chindrişiu Petru (Petrus Chindrisiu), interimar, 1890, 1894, 1896 calificat 1898, 1900; Baciu Teodor (Theodorus Baciu), 1903; Post vacant, 1906; Oşorhean Petru (Petrus Osorean), 1914.

Bunuri de patrimoniu
Cărţi: (inventar din 31 martie 1877) Tipăriturile existente în biserică sunt redate la  modul general, printre ele figurând şi Biblia (posibil ediţia din 1795 de la Blaj).  Evanghelie, Blaj, 1765 ( în semnare cu chirilice: cumpărată pentru biserica din Cesariu); Apostol, Blaj, 1767; Octoih, Blaj, 1770; Strastnic, Blaj, 1817; Triodion, Blaj, 1813 (însemnare cu latine: proprietate Papp Petre)  Triod, Blaj, 1813.

Bunuri funciare
În 1760-62 - arabil 21 câble,   fânaţ de  3 care ; în 1767- două intravilane, sesie de  4  câble, fânaţ de 2  care (Dumitrana p. 198);  în 1947 - păşune - 1 j 100 st; sesie parohială veche: arător 18 j 407 st, fânaţ 10 j 630 st, pădure 11 j 1412 st, păşune 7 j 839 st; prin reforma agrară : arător 4 j 14 st, păşune 1 j 1588 st; sesie cantorală veche: arător 3 j 1590 st, fânaţ 528 st, pădure 800 st.

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.