Sic
 sat,  reşedinţă comunală

 

       (Dupa manuscrisul "Monografia Protopopiatului Ortodox Roman Gherla" de Augustin Padurean )

 

 Sic I Sf Ioan Evanghelistul

Prima menţiune documentară a satului : 1291-hospites nostril de Sek, şi evoluţia denumirii lui; 1310-villa Zeek; 1315-Seekakna; 1326-decimae salium de Zekakna, sales decimalis in Zeekakna[ 1333-plebanus de Zeeg;1370-Zyk; 1375-salisfodina  de Zeekakna; 1410-comites camerarum salium de Szek; 1430-oppidum Szek;1438-villa Szekakna; 1516- , 1545- Zeek; 1579-Szeek; 1612-Szek; 1750-Szekváros; 1808-Szekakna, Seeken; 1854- Szek, Sic.Sicu, Sec.
Date şi aspecte din istoria parohiei:
În 28 iunie 1798 Ep. Ioan Bob era la Sic, reşedinţă a comitatului Dăbâca. În 1804 -1835 opidul Sic a fost reşedinţă de protopopiat,  în 1811 format din  districtul Bonţ (24 parohii, 1572 capi de fam, 8640 sufl, 24 biserici, 24 preoţi ( 1 parohie vacantă,  1 parohie cu 2 preoţi)  şi districtul Buza (19 parohii, 3 filii, 1047 capi de fam, 5442  suflete, 19 biserici, 18 preoţi (1 parohie vacantă)
Românii  locuitori în opidul Sic erau   "din vechime necunoscută" ortodocşi. Aveau biserică,  preot şi formau o parohie de sine stătătoare. În 1766 Sicul  a împrumutat numele unui protopopiat  ortodox, zis şi al Câmpiei,  format din 57 parohii cu 21348 credincioşi (10706 m-10642f. Prin 1867 a  fost numit  paroh,  Ioan Farcaş, de naştere greco-catolic  din Cetan,   om cu 4 clase primare dar  isteţ, ambiţios,  diligent şi   cunoscător de limbă maghiară.  Orfan şi de tot sărac, a fost primit de Şaguna la Teologie cu promisiunea  că trece la ortodocşi, ceea ce a şi făcut. După moartea protopopului de Sic, Maxim Lazăr, locuitor în Apahida, a fost nuimit administrator protopopial (1876-1880) şi  distins cu brâu roşu.  În 1884,  urmare a unei noi arondări a protopopiatelor ortodoxe, Tractul Sic, numit al Câmpiei,  s-a desfiinţat iar parohia incorporată în Protopopiatul  Ortodox Dej  (până în 1880  numit al Solnocului I). Deşi nu era calificat pentru o demnitate mai înaltă, în 19 august 1885 a candidat  la alegerea de protopop. A pierdut, însă, în faţa mai învăţatului Teodor Herman, în 7 octombrie 1885 numit de  Consistoriu protopop al Dejului. Supărat, Farcaş face  propagandă anti ortodoxă. În  decembrie 1886 credincioşii, cu excepţîa a 10 familii,  trec la greco-catolici, în ianuarie 1887 urmaţi de fostul lor slujitor, numit protopop greco-catolic.  În 28 ianuarie  1887 Consistoriul  din Sibian l-a suspendat şi l-a numit protop pe Ioan Vesa din Bonţida. Urmare a acestei treceri, românii sicani se divid în două mici comunităţi confesionale: una ortodoxă, grupată în jurul bisericii 
 Biserica din jos era greco-catolică  paroh Alimpiu Barbulovici (Herman Monografia  1926, p. 175-177; 190-202)  iar  în ianuarie 1887. şi este numit protopop. 10 familii rămân ort
Cele două mici comunităţi româneşti aveau două parohii; în Sic şi în Sic-Jeleri Victor Banciu-Scurt istoric 30.05.1967
 Sic II - Bis Sf Arhangheli piatră 1750-1760Are ic pe sticlă; Bis Sf Treime 1707  din lemn  Pictată pe lemn Monument istoric Are ic pe sticlă şim lemn

1804-10 Gabriel Stoica de Báts  protopop de Unguraş (1800), Sic (1804-1810), administrator parochial al Buzei (1808-1809), canonic capitular, protopop de Alba-Iulia (1811-182), Ar meni (1829-1835), paroh al Blajului din 1m815, profeslor, rector şi prefect de studii la Seminarul din Blaj. 1767- o
G În 28 iunie 1789, episcopul Grigore Maior a fost la Sic în vizitatţiune ca nonică
În 1804 - 1806 paronhia era reşedinţa unui protopopiat g-c
D.  Dumitrana - Un timp al reformelor…2007,  p. 358
În 1811 satul era reşedinţa unui Protopopiat greco-catolic cu două districte: al Bonţului (cu 24 de parohii, 1572 capi de familie , 8640 suflete, 24 biserici şi 24 preoţi) şi al Buzei (cu 19 parohii şi 3 filii, 1047 capi de familie, 5442 suflete, 19 biserici şi 18 preoţi) Daniel Dumitrana - Un timp al reformelor…2007, p. 349)
În 1835 protopopiat  p.362
1846 - 60 ort ;paroh, Basiliu Bálán administrator Tractului Inferior din comit Dâbâca;  coop, Theodorus  Popp Universalis  schematismus  ecclesiasticus, Budae, 1846, p. 163
Reşedinţă nominală a Protopopiatului Ortodox Sic, în 1766 format din 57 parohii.
Banciu Victor –Scurt istoric 30.05.1967:1. bis Sf Treime-1707  bârne de le mn ; renov 1959 cu ajur Episcopiei ; pictată ; monuiment; icoa ne pe sticlă şile mn; 2.  bis Sf Arh  1750-1760; renov 1966 cu ajut Episcopiei 
Rus Vasile (Rus Basilius), născut în 1839 în Ţaga. Absolvent al Seminarului  Teologic Greco-Catolic din  Gherla, promoţia  1867. Hirotonit în 1868. Administrator parohial  în Sântioana (1869—1869), Sic (1869-1872), Ţaga (1872-1912). A decedat în 20 martkie 1908la 69 ani dincare 41 preot.
Ort Sic filie la Bonţida  1928 -55;  1945 - 59 ort.

Sic 1805 -80  fam Eugen Gagy de Etėd - Regulatio Diocesis…1911, p.153  (60 fam la Maei Voileanu -Contribuţiune la istoria bisericească dibn Ardeal, Sibiu, 1928, p. 52) Sic 1805 - 60 ort pr Rus  Ignatire hirotonit în  1771 în Transilvania Mateiu Voileanu - Contribuţiune la istoria biserkicească din Ardeal, Sibiu, 1928, p. 50-51

1846/47 - 60 ort, filie Băgaciu, 50 ort, Bălan Vasile ,   coop Theodorus Popp Universalis Schematismus Ecclesiasticus…1846/47, Budae, p. 164
În 1798 Ep Grigore Maior a intreprins o vixzitaţiune canonică în 132 de parohii. În 20 iunie 1798 a fost oaspete al parohiei Sic  D. Dumitran - Un timp al refor melor…2007, p 192
Satul avea două biserici româneşti  p. 194; Târgoveţii din Sic au cerut epics P. Maior să nu mai fie nevoiţi să împartă proprietăţile bisericii cu cei d,in Sărsig şi deasemenea să fie acordat salariul stability pentru plata învăţătorului. P. 195

Structura confesională
Comunitatea satului  a avut/are  o structură multiconfesională, simultan sau succesiv formată din romano-catolici, calvini, unitarieni, evanghelici, izraeliţi,   greco-catolici, ortodocşi, baptişti:      1850 - 3206 loc (3321 de drept) ( 139 ort, 533 g-c, 236 r-c, 2407 calv, 6 izr); 1805 - 60 fam   ort; 1857 - 3263 loc (34 ort, 625 g-c, 171 r-c, 2400 calv, 1 unit, 8 izr, 24 a-c); 1869 - 3505 loc 9 164 ort, 461 g-c, 299 r-c, 2556 calv, 1 unit, 234 izr); 1880 - 2759 loc ( 82 ort, 344 g-c, 230 r-c, 2077 rerf, 2 unit, 20 izr, 4 alte conf); 1890 - 3203 loc (16 ort, 484 g-c, 269 r-c, 2360 calv, 6 evangh, 68 izr); 1900 -3386 loc ( 309 ort, 376 g-c, 53 r-c, 582 calv, 3 evangh, 1 unit, 66 izr); 1910 - 3717 loc ( 3 ort, 546 g-c, 298 r-c, 2806 calv, 3 unit, 54 izr); 1941 - 4444 loc (2 ort, 537 g-c, 317 r-c, 3512  calv, 3 evangh, 5 unit, 12 baptişti, 43 izr, 13 ate religii);
Enoriaşi: 1900 - 3386 loc (80 ort, 472 g-c, 250 r-c, 2586 calv, 3 evangh, 1 unit, 66 isr); 1910-3717 loc (3 ort, 546 g-c, 298 r-c, 2806 calv, 3 unit, 54 isr.);  1914-locuitori (534 g-c; 296 r-c; 2706 calvini; 6 unit ; 74 iudei); 1941 – 621; 1944-140 fam- 541 (264-277) g-c; 1948- 564 g-c,  550 g-c trecuţi la ortodoxie; 1949 – 563; 1950-191 ort;  1952-166 fam-572 (280-292) ort; 25.10.1955 - 155 fam-955 p. ort.; 05.06.1958 (bis. I):157 fam-589 ort; 11.10.1958-589 ort.;31.12.`1962-126 fam.-410 p. ort, 46 fam-1020 r-c, 1120 fam.-4900 p. ref., 50 fam adv,;    1964-137fam-386 ort; 31.12.1966-130 fam-380 p. ort, 3300 p. ref, 360 p. r-c, 60 p. pent, 10 p. iehovişti;  ; 07.05.1974-128 fam.-624 pers.; 1994-42f-126s;

Biserica din Jeleri:
-Sf Ioan Botezătorul" (Sf. Treime) 1707 a II-a) 1760
 1. în Jeleri "Sf. Ioan Botezătorul", (Sf. Treime) lemn, 1707, pictată (Bis Sf Ar hangheli pe canatul uşii scrie 1731 Sabău p, 215); "Sfinţii Arhangheli" piatră, 1705 (Puşcariu Gavril Răspuns la Chestionar Dir Gen a Mon de Arhit 01.01.1956)

Sf Arhangheli 1760
1 - O veche biserică de lemn aflată în cimitirul vechi de pe Dealul Bisericii, despre care nu se ştie cine şi când a construit-o  a fost  vândută credincioaşilor din Tioltiur.
2- Biserica din Dealul Viilor a fost dărâmată de o furtună în 1900 sau 1910
3- O  capelă a fost amenajată în  fosta casă parohială din Jeleri
4- Biserica de lemn din Jeleri -1707
- Biserica de zid din Foroseg (Cui ascuţit; Vârful Dealului de pe Strada a II-a) 1760
 1. în Jeleri "Sf. Ioan Botezătorul", (Sf. Treime) lemn, 1707, pictată (Bis Sf Ar hangheli pe canatul uşii scrie 1731 Sabău p, 215); "Sfinţii Arhangheli" piatră, 1705 (Puşcariu Gavril Răspuns la Chestionar Dir Gen a Mon de Arhit 01.01.1956)
În apropiere,
2. Sf Gheorghe (Sf Arhangheli) 1750-60 cu ajutorul armatei; renovată 1966
 Proiect de restaurare Karoly Kóos
Bis de lemn "Sf Arhangheli" const din bârne arochi de stejar pe fundaţie de piatră de râu Canatul uşii, dintr-o singură scândură groasă, cuprinde alături de ornamencte şi anul 1731.în pronaos se găsesc icoane pe lemn din sec. XVIII (Maica Domnuluii, Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe). Picturile de pe leagănul bolţii ilustrează scene din Vechiul şi Noul Testament. Dintre icoanele mai arochial din secolul al  XVIII-lea se păstrează Sf Mihail, Deizis.Două icoane pe lemn în altar: Maica Domnului  şi  Sf Nicolae.  După tradiţie ridicată cu ajutorul armatei pentru că ungurii dărâmau noaptea ce se ridica ziua
 1914 Două biserici: de zid "Sf Arhangheli" 1702 (1760); de lemn Sf Ioan Evanghelistul (Sf Ioan Gură de Aur)-1707.Casă parohială de lemn . Matricole din 1824. şcoală de stat  69 elevi Cantor Simeon Bacoci. 1914-Locuitori (534 g-c; 296 r-c; 2706 calvini; 6 unit CA; 74 iudei) (Schematismus..1914, p. 114); pe canatul uşii- 1731 (Sabău p. 215)
Bis Sf Arhangheli din stejar masivpe fundaţie de piatră în canabtul uşii -1731 înpronaos ic pe lemn din sec XVIIIMaica Domnului , Sf. Dumitru, Sf nicolae, Sf Gheorgheîn altar ic din sec XVIII Maica Domnului, Sf Nicolae (Sabău 215-216
Bis din Jeleri  cu hram Sf Treime (acum Sf Ioan Botezătorul Indr bis 1986, p. 103) constr în 1707 bârne late de 80-90 cm. . Renov 1959 cu ajut Episc. Pictată de un necMon ist. Are ic pe  lemn şi pe sticlă,  cărţi cu chirilice. Bis dei Forosag  Sf Arh din 1750-1760Ce se zidea ziua , ungurii demolau noaptea. Sub turnul bis este îngr fam Roman ctitor ,Renov de mai multe ori  Are ic pe sticlă (Banciu 30 mai 1967)etegan Parohii 2006, p. 224
Bis rom-cat 1300, ref 1871

A mai fost o  biserică de lemn acum demolată , pe
Wikipedia internet 1236 s; bis veche Sf Arh 1645;   bis nouă 1938; pr. Vlaicu Cornel; cant Blaga Alexandru ( Calendar…1949, p. 127
Casa parohială: piatră- cărămidă, 4 încăperi;

Sic Preoţi: (Sic-Gherla),
G 1728 Mihoc Un exemplar din Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643) provenit de la Sic se păstrează în Fondul de carte veche de la BCUC din Cluj-Napoca copiat (nu se ştie locul şi autorul), înainte de 1728 (însemnare din 1728 Popa Mihoc din Sic a dat cartea zălog drept  10 fl lui Băzguţa Gavrilă din Sic, pentru 14 potori; sec XVII  cartea  cumpărată cu 12 fl de Tarcea Vâsiiu.
G 1768-1770 George (Georgie), în funcţie în 1768-1770. În 1769  a primit ajutor din fondul imperial de 10.000 fl renani.   
G 1771 Rus Ignat (Rus Ignatie) hirotonit în 1771 în Transilvania;

G 1840-1887 Hortopan Dionisie (Hortopanu Dyonysiu, Dionysius, Dyonisu), născut în anul 1816 în Sic (Szék). Absolvent al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Blaj, promoţia 1840. Hirotonit în 1840 pe seama parohiei Sic-Jeleri (Szék- Zsellér). În 1887 a defectat (deficiens sacerdos jubilaris). A decedat în 21 martie 1901 la 85 de ani din care 61 preot.
G 1843 Pop Teodor,  capelan 1843 ;
G 1869-1872 Rus Vasile (Basilius Rusu), născut în 1839 în Ţaga. Absolvent al Seminarului  Teologic Greco-Catolic din  Gherla, promoţia  1867. Hirotonit în 1868. Administrator parohial  în Sântioana (1868-1869), Sic (1869-1872), Ţaga (1872-1908). A decedat în 20 martie 1908 la 69 ani din care 41 preot. 
G 1886 Pop Alypiu (Alympius Pop), născut în 1858 în Nireş. Absolvent al Gimnaziului din Năsăud şi al Seminarului Teologic Greco-Catolic din Gherla (1882). Administrator parohial în Cristeştii Ciceului, com. Uriu, jud. Bistriţa-Năsăud (1882, 1885), Sic (1886,?)Piatra (1890, 1894, 1896, 1898) , Livada (1903, 1906, 1914, ?)
             G 1887-1909 Fărcaş Ioan (Joannes Farkas, Ioan Farcaşiu), născut în 1828 în Pruneni (Kecsed-Szilvás). Absolvent al Institutului Seminarial Teologic-Pedagogic din Sibiu, promoţia 1828. Hirotonit în 1858 pe seama parohiei Sic.În 1887 a trecut la greco-catolici. Paroh greco-catolic în parohia Sic (0ppidi Szék), vice arhi-diacon al Arhidiaconatului Sic şi asesor consistorial. A decedat în 5 mai 1909 la 82 de ani din care 52 preot  În 28 februarie 1887, canonical Vsile Pop, informa Consistoriul că pe fostul protopop (recte preot -nnAP) ortodox d
G 1913 Deac Traian A decedat în 4 aprilie 1913 la 46 de ani din care 22 preot Şematism…Gherla, 1914, p. 299
G 1926 Huza Valer, preot-paroh în Fereşti (01.12.1925-31.03.1926), Sic (01.04.-30.09.1926), S.U.A. (01.06.1926-30.06.1929), Codor (01.07.1929-30.09.1934), Hăşdate (01.10-31.12.1934) Batin (16.11.1955-31.12.1963), Ciceu-Poieni (01.01.1964-31.10,1964), Dîrja (01.11.1964-30.06.1965);
 1941-vacant c p. 36

 Biserica Sf Arhangheli a fost construită în 1731. Pictură păstrată în altar şi  naos Icoane , probabil, de la  biserica veche. Iuisus pantocrator, Maica Domnului cu Pruncmul, Sf. Gheorghe. Iconostas cu icoane de la mijl sec 18.  Marius Porumb-Dicţionar, p. 366.

 

 

ORTODOX
Reşedinţă protopopială ortodoxă  1766 -
O 1805-60 fam ortodoxe  Matei Voileanu - Contribuţiune…Sibiu, 1928, p. 52-53
1825/46 Bălan Vasile (Basilius Bálán) 1825-1847 paroh în Sic şi administrator al Tractului Inferior (Ortodox) din comitatului Dăbâca, cu reşedinţa în Sic,  format din 12 parohii, 5 filii, 12 preoţi 4 capelani,  1236 familii condus de arhidiaconul, Bogat Terentie (Therentius Bogáth), paroh în Bârgău. Administrator al
 
Parohia Ortodoxă în Sic-Jelei
1651-1688 Pop Filip cu locuinţa în Bonţ 1651-1688. La rugarea lui Filip,  protopopul din Bonţ,  in 24 iunie 1651   sinodul evanghelic reformat  din  din Tg Mureş a cedat românilor din Sic  loc de biserică.
1689-1766…………………………………………………………………
1767- Ioan Popovici, paroh şi arhidiacon (parchus et archidiaconu), 1767.
1768-1824………………………………………………………………..
1825-1847 Bălan Vasile (Basilius Bálán) 1825-1847 paroh în Sic şi administrator al Tractului Inferior (Ortodox) din comitatului Dăbâca.
1845-1846 Pop Teodor (Theodorus  Popp),  cooperator preotului Bălan Vasile, 1845-1846.   
 1848-1866………………………………………………………………..
O  1858-87  Sic Fărcaş Ioan (Joannes Farkaş) născut în 1828 în  satul Pruneni, com. Aluniş, jud. Cluj . Absolvent al Seminarului Teologic-Pedagogic  Ortodox  din Sibiu 1858. Preot ortodox în Sic cu filial Gherla (Calendar,  Sibiu 1887, p. 58) . Convertit la greco-catolici în 1887. Paroh g-c în Sic,  vice-arhi-diacon al Vice arhidiaconatului Sic; asesor consistorial Şematis m…Gherla, 1900, p. 303; Sic 1949 Puşcaş Gavril adm 563 rev;

 

1867 Farcaş Ioan A existat în vechime o parohie ortodoxă în Sic - Jeleri. In 1867 a fost instalat preot Ioan Farcaş, de naştere g-c din Cetan, om sărac, cu doar patru clase, trecut la ortodocşi cu sprijinul  Ep. Andrei  Şaguna. După moartea protopopului  Maxim Lazăr al Tractului Protopopial Sic cu locuinţa în Apahida, i s-a încredinţat  filia lui Fărcaş Ioan (1876-1880) în  Tractul Ortodox  zis şi al Câmpiei. Sic Farcăş Ioan (Joannes Farkaş) născut în 1828 în  satul Pruneni, com. Aluniş, jud. Cluj. Absolvent al Seminarului Teologic-Pedagogic  Ortodox  din Sibiu 1858. Preot ortodox în Sic cu filial Gherla (Calendar,  Sibiu 1887, p. 58) . Convertit la greco-catolici în 1887. Paroh g-c în Sic,  vice-arhi-diacon al Vice arhidiaconatului Sic; asesor consistorial Şematis m…Gherla, 1900, p. 303;
 
O 1881 Reşedinţă protopopială a Protop Otodox zis al Câmpiei. În 1881 s-au afiliat Dejului,  parohiile  Cheuchiş, Diviciorii Mari şi Sic ( Săc)
O1885-1895 Parohie ortodoxă vacantă 1885, 1886, 1887; vacantă 1888, 1889,1890, 1891; Sic, vacantă 1892, 1893,  1894, 1895
            Simeon Samoilă, paroh în Bonţida cu filia Sic, 1896.
O 1887-paroh ort cu filia Gherla, prot Dej, pr. Fărcaş Ioan  şcoală de stat Şematismul bisericei ortodocse-orientale române din Ungaria şi Transilvania pe anul 1887 1887 p. 58
            O.1926 - 40 Vlaicu Cornel, preot-paroh în Bonţida cu filia Sic (21.11.1926 - 03.11.1940),
O. 1945 – parohia ortodoxă cu 59 cred;  filie la Bonţida, prot Cluj (Calendarul  p.XX), adm paroh Miclea Aurel
O 1942 -58 Puşcaşu Gavril,  paroh în Sic parohia Jeleri şi parohia Foraseg (26.07.1942-31.03.1958), Hăşdate (01.04.1958-31.12.1963).
            O Moldovan Augustin, secretar la Şcoala de Stat din Gherla, (1929-1931), funcţionar la Vicariatul Episcopal din Gherla, (1931), preot-paroh în Aluniş (01.07.1933-31.10.1940). Refugiat în toamna anului 1940. Administrator parohial în  Seuşa (01.12.1940-30.11.1942), Oarda de Sus (01.12.1942-30.04.1945).  Revenit  din refugiu în 28 aprilie 1945 şi-a reluat activitatea  la Aluniş (01.05.1045-30.06.1954). A mai slujit în Luna de Jos (01.07.1954-01.12.1960), Bonţida, februarie-martie 1959, Unirea II (01.12.1960-?),  Sic (1973).
O 1948-550 g-c trecuţi la ortodoxie pr Puşcaş Gavril;
1958 vacantă 07.06
 
            O 1940 Vlaicu Cornel, preot-paroh în Bonţida cu filia Sic (21.11.1926 - 03.11.1940),
O 1954 Sureanu Gherasim - Chezarie, preot-paroh în Sic (07.04 - 03.10.1954), Tioltiur (1954). Cormeniş-Răstoci (1955 ), Sava (1956), Sâmboieni  (1957)
O 1960 Macarie Dumitru  ieromonah, administrator parohial 1 iunie  1960 -?;
O1962 Ciocodan Ioan-Inochentie, preot-paroh în  Sânmărtin (01.03.1957-31.07.1959), Mintiu Gherlei II-Pădurenii (01.08.1959-30.11.1960), Ceaba ((01.12.1960- 07.10.1962), Sic (01.11.1962),  Ciceu Poieni (?)
            O 1963 Pânzaru Constantin Costache-Clement, născut în 25 decembrie 1901  Cântăreţ la Catedrala din Galaţi, preot-paroh în Sic (01.06-31.07.1963), Coasta cu filia Tăuşeni (01.08.1963-31.08.1964), Diviciorii Mari (01.02.1965-30.04.1968).Pensionat  din  01.05.1968.
            O 1963-1964 Paşca David, preot în Coasta-Tăuşeni P-V de predare primire din 3 martie 1965; De la 1 august1965-pr pensionar
            O 1965-1968 Banciu Victor, născut în 24 iunie 1891 în Nireş în familia Banciu Ioan şi Susana.  Studii: Şcoala Comunală din Dej, Liceul Grăniceresc din Năsăud şi "Petru Maior" din Gherla,  Seminarul  Teologic Greco-Catolic din Gherla, promoţia 1917. Căsătorit cu Elena Bolaş (Ileana Bălaş) din Nireş, născută în 30 noiembrie 1900. Hirotonit în 31.10.1920.Preot-paroh în Nireş (1920-1940). Expulzat de ajutorităţile maghiare în toamna anului 1940, s-a stabilit în Timişoara unde a slujit până în 1945, când a revenit  în Nireş. În 25 iulie 1952 a fost arestat pentru atitudine duşmănoasă contra statului. După eliberarea din detenţie, a fost paroh în  Bonţ (01.09.1953-31.08.1955), Iclozel (01.09.1955-01.06.1958) şi Sic (01.08.1965-29.02.1968).Copii: Cornelia, n. în 15.04.1921, Ioan, n. în 27.07.1922, Victor, n. în 07.09.1923.A decedat în 27 ianuarie 1975 în Gherla
            O 1968-1970 Chira  Vasile 1 august 1968-31 decembrie 1970 pensionant; Vezi Dej p. 618
            O 1971 -72 Voicu Nicolae, absolvent al Seminarului Special din Curtea e Argeş 1   august 1971-30 noiembrie 1972 tr la Petreştii de Mijloc protop Turda. (La Bonţ Voicu Constantin)
            O 1972-1973 Voicu Constantin,  preot în Sic. Administrator interimar în Bonţ între plecarea lui Nistor Gh. Lucian şi instalarea lui Ţolca Ioan   (28.02.1972-01.10.1973).  
            O1973-1975  Moldovan Augustin, secretar la Şcoala de Stat din Gherla, (1929-1931), funcţionar la Vicariatul Episcopal din Gherla, (1931), preot-paroh în Aluniş (01.07.1933-31.10.1940). Refugiat în toamna anului 1940. Administrator parohial în  Seuşa (01.12.1940-30.11.1942), Oarda de Sus (01.12.1942-30.04.1945).  Revenit  din refugiu în 28 aprilie 1945 şi-a reluat activitatea  la Aluniş (01.05.1045-30.06.1954). A mai slujit în Luna de Jos (01.07.1954-01.12.1960), Bonţida, februarie-martie 1959, Unirea II (01.12.1960-1973?) şi Sic (1973-1975). 1975);
O 1975 - 1978 Baciu Pavel Viore, preot-paroh în Cecălaca, Protop. Ludoş (01.09.1974-30.04.1975), Sic (01.05.1975-31.12.1978), Escu (01.01.1979-30.11.1983), Diviciorii Mari (01.12.1983-01.12.1992) Băiţa (01.09.1992-?) Escu
O 1979-1987 Ştir Gheorghe, preot-paroh în Cecălaca, Protopopiatul Alba-Iulia (01.11.1977-30.05.1979), Sic (01.05.1979-29.02.1987), Orman (01.03.1987-14.08.1995), Livada (15.08.1995-31.03.2000). Gherla II (01.04.2000-prezent).  
O 1987 - 2011 Breazdău Ioan, născut în 4 iulie 1947 în satul Giurtelec-Măierişte, com.  Uileac, jud. Sălaj,  în familia Breazdău Ioan şi Floarea, n. Pop. Studii: şcoala Elementară din Giurtelec (1954-1961), Şcoala comercială de Librari din Oradea (1964-1966),  Seminariul Special din Curtea de Argeş (1971-1973). Căsătorit în 18 iulie 1974 în Şimleul Silvaniei cu Budean Eugenia din Ghirolt,  născută în 2 mai 1948 în familia Budean Petru şi Maria, n. Berciu. Hirotonit în 28, 29 octombrie 1974  în Oradea de Ep. Vasile Coman. Librar  în Şimleul Silvaniei (10.03.1970-30.08.1974), Sărmăşag (01.09.1966-21.09.1968), preot-paroh în Săuceni, Protopopiatul Beiuş (17.11.1974-30.04.1984), Dârja (01.04.1984-31.08.1987), Sic (01.09.1987-30.06.2011) Pensionat la 1 iulie 2011. A mai slujit ca pensionar până în 30.10.2011. Copii: Alina-Monica,  n. în Beiuş în 06.01.1977, dr. în filosofie. Pensionat din 01.11.2011 . 01 iulie 2011 si ca pensionar  a mai ramas pana in 30 octombrie.


2011-P Fetinca Anchidim, născut in 02 iunie 1988, în Mititei, com.Nimigea de Jos, jud.Bistriţa Năsăud, in familia Fetinca Elisabeta şî Ştefan. Studii: Şcoala generala Mititei, Seminarul Teologic Ortodox  "Sfântul Iosif Mărturisitorul" din Baia-Mare, promoţia 2008, Facultatea de Teologie Ortodoxa a Universităţii de Nord din Baia-Mare promoţia 2012. Căsătorit in 2011 cu asistenta medicală veterinară Pop Alina din Mititei. Hirotonit în 18 octombrie 2011  la Mănăstirea Dobric şi preot 21 octombrie 2011 la Mănăstirea Piatra Fântânele de IPS Andrei Andreicuţ. Preot-paroh în Sic din  1 noiembrie 2011.

Cantori
Au slujit în strana bisericii: Bacoci Vasile din 1890; Bacoci Mihai din 1933; Lazăr Ioan născut în Săcălaia în  10 mai 1922, diplomat; Pal Marin;  

f de Teologie la Seminarul Greco-Catolic din Gherla. A dcedat în 5 mai 1909 la 82 de ani din care 52 preot.  Vice arhidiacon al al Districtului arhidiaconal Sic Schematismus…Gherla, 1914, p. 295

Parohia greco-catolică în Sic-Jeleri ;  Parohia ortodoxă  în Sărsig

O Ianoş, locuitor în Cheţiu,  administrator al  Protopopiatului  Sic
O 1848 Ioan,  locuitor în Divicorii Mari; întemniţat şi chinuit în 1848; şi-a schimbat numele în Mezei. (Câmpean?     
1876-1880, Lazăr Maxim paroh apoi  1876-1880
; dec 1886-ian 1887 trec la g-c în 1890 prin sentinţa Jud Gherla  averea bis ort a trecut la g-c
(Herman Monografa p.29- 31; 199-202
1869-72 Rus Vasile, administrator parohial  în Sântioana (1869), Sic (1869-1872), Ţaga (1872-1908).

1880- 86Farcaş Ioan din Cetan , om cu 4 clase , sărac, orfan şcolit de Şaguna paroh; protopop; brâu roşu-1880 1886 trece la g-c  1887 1 ian suspendat
1885-87 Pop Olimpiu, administrator interimar în satul Cristeştii Ciceului, com.  Uriu, jud. Bistriţa-Năsăud (1882-1885), administrator parohial în com. Sic (Szék), jud. Cluj, (1885-1887), satul Piatra (Kö-farka), com. Chiuza, jud. Bistriţa-Năsăud (1886-1902), Livada (1903-1935).
1854 Sava  (Constantin Gheorghe) Centurion născut în 25 noiembrie 1905 în com. Cozieni Ploieşti. Tuns în monahism  la m-rea Stânişoara,  în 09 09 1923. Hirotonit deacon în 30.09.1923 şi preot în 11.08.1926. Preot –paroh în Lunca Frumoasă Ploieşti  (01.04.1923-30.09.1923), Mănăstirea Stânişoara (01.10.1923-31.07.1926), Mănăstirea Rohia (01.08.1926-31.08.1927), Borşa-Maramureş  ( 01.10.1927-30.06.1929), Ardusat  (01.07.1929-31.09.1931), Ciocotiş (01.10.1931-31.09.1941), Fărăzeşti-Pietroasa  Timişoara (01.10.1941-31.03.1944), Câmpia  Timişoara (01.04.1944-31.07.1945), Micula Satu Mare (01.08.1945-31.07.1949), Cormeniş  (01.08.1949-31.10.1954), Sic (03.10.1954), Tioltiur (01.11.1954-31.08.1956). A fost pensionat de  boală; 
G 1938 Petean Iacob (Iacob Peteanu), născut în 24 aprilie 1885; paroh în 1938 Şematismul …Blaj, 1938, p. 177
1840-87 Hortopan Dionysius (Dionisie Hortlopan) născut în Sic în 1816. Absolvent al Seminarului Greco-Catolic din Blaj . Hirotonit în 1840. Ad ministrator parohial în Sic-Jeleri (Zsellér-Szék)1840-1887. în 1887  deficiens sacerdos jubiliaris Şematism…Gherla, 1900, p. 308

Protopopii Sicului:
Tecariu George, Filipan Ioan, cu reşedinţa în Buza

O 1961-62 Bucur Atanasie, născut în 13 martie 1905 în Grindeni-Luduş în familia Bucur Atanasie şi Susana născută Luncan. Absolvent al Liceului "Regele Ferdinand" din Turda, promoţia 1930  şi al Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj, promoţia 1937. Preot în Miheşu de Câmpie (12. 06.-30.10. 1937), Sărmaş (01.11.1937-30.04.1949), Răzoare, jud. Maramureş (01.05.1949-14.07.1950); funcţionar (diriginte) la Oficiul PTTR Miheşu de Câmpie 20.04.1951-31.03.1952), contabil la secţia teritorială Miheşu de Câmpie a GAS Cămăraş (01.09.1953-30.10.1955),  preot în Sângeorgiul de Câmpie (01.03.1957-31.12.1959), Imper, protopopiatul Sf. Gheorghe-Topliţa (01.01.1960-30.09.1961), Cămăraş (01.10-30.11.1961), Sic (01.12.1961-31.09.1962), Ceaba (01.10.1962-31.08.1967).Cămaraş (1968). Pensionat în 01.06.1967.
O 1965 Pânzaru Costache ieromonah  în Sic, Diviciorii Mari-Sânmărtin (01.02.1965-?) (Seiche p. 53
O1968-70  Chira Vasile 01.08.1968-31.12.1970 Pensionat la 01.01.1971 Protop. T. Herineanu -Însemnări
O 1971 Voicu Nicolae absolvental Seminarului Special din Curtea de Argrş 01.08.1971-31.10.1971 Transferat la parohia Petreştii de Mijloc din Protopopiatul Turda Protop. T. Herineanu -Însemnări
O 1975 Moldovan Alexandru, preot pensionat 01.10.1973-31.04.1975
O 1975-78 Baciu Pavel, preot în parohia Cecălaca, protop. Luduş; 01.05.1975-31.12.19781983-92 Baciu Pavel (Viorel), născut în 21 iunie 1946 în satul Lunca Câlnicului, com. Prejmer, jud. Braşov în familia Baciu Gheorghe şi Valeria născută Nistor. Studii: Şcoala Elementară de 7 ani din Lunca Câlnicului (1956-1963), Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti din Cluj-Napoca (1963-1964), Seminarul Teologic Special din Curtea de Argeş (1971-1974). Căsătorit în 1 septembrie 1973  cu Maria Sandu din Sic,  născută în 24 septembrie 1950 în famuilia Sandu Vasile şi Emilia,  n. Rusu. Hirotonit diacon de Ep. Vicar Emilian Birtaş Răşinăreanu în 6 octombrie 1974   în Catedrala din Alba –Iulia şi preot 8 octombrie 1974 în Catedrala Metropolitană din Sibiu. Preot- paroh în Cecălaca (01.09.1974-30.04.1975), Sic (01.05.1975-31.12.1978), Escu (01.01.1979-30.121.1983), Diviciorii Mari (01.12.1983-01.12.1992). A fost silit să părăsească parohia, credincioşii neacceptându-i  pretenţiile. Copii: Cristian-Alin, n. în 26.10.1976.

Şcoala confesională
Prin decretul împărătesc din 1784, s-au infiinţat 12 şcoli triviale pentru românii uniţi (greco-catolici) din Transilvania cu dascăli plătiţi din fondul de instrucţie al Guvernului transilvan, întemeierea  lor fiind  încredinţată lui Gh. Şincai.  Două s-au înfiinţat în comitatul Cluj: la Sic şi la  Almaşul Mare, dar nici una nu a îndreptăţit speranţele investite în ele de Şincai şi de Bob. În 8 octombrie 1785, de pildă,   Şincai îi scria arhidiaconului Timandi din Juc că dascălul Dimitrie Barbulovici din Sic i s-a  plans că "nu are casă în care să şadă însuşi şi să ţie şcoală" pentru că, în casa  cumpărată de episcopul Bob pentru trebuinţele şcolii, stă preotul Tănasie. Cinci ani mai târziu, episcopul însuşi scria "Poporului din Sic" că, în ceea ce priveşte şcoala, "din toată sîrguinţa noastră mai nimic  nu s-a ales" , dascălii au mâncat  banii iar progresul şcolar a fost modest. Drept urmare, şcoala şi-a pierdut rangul de "şcoală împărătească"   (Albu –Istoria şcolilor…1971, p. 125, 126)
Barbulovici Dimitri învăţător În 1798,  cu prilejul vizitatiunii canonice a ep Ioan Bob târgoveţii din Sic au cerut  să nu mai fie împărţite proprietăţile bisericii cu preotul din Sărsig şi să  fie reacordat salariul parohial pentru renumerarea învăşţătorului  şcolii triviale din localitate. Rezoluţia episcopului a fost favorabilă în ambele  cazuri, deşi în problema în văţătorului a fost înformat   că acestuia i se oferise doar o locuinţă  nu şi o clădire pentru şcoală. Aceasta fusese ocupată de preotul Tănasie, după cum reiese dintr-o scrisoare  adresată protop Ioan Timandi al Jucului la 14 octombrie 1785, provoctă de plângerea dascălului Barbulovici  (la Albu, 1971, p. 125). O altă scrisoare în această chestiune a fost trimisă lui Timandi la 20 noiembrie. Ulterior,  nevrednicmia unui alt dascăl îl determinase pe Ioan Bob  să acorde salariul acestuia, dascălului de la m-rea Nicula (conform  răspunsului trimis de ep. locuitorilor din Sic în 1800 şi scrisorii protopopului Sicului din 5 martie 1820 (la Albu, 1971, p. 125-126). Nicolae Albu - Daniel Dumitran - Un timp al reformelor…2007, p. 195.
Localul şcolii: casa şcolară a fost cumpărată de ep. Bob ; "nouă nu este îngăduit a ţine şcoală de măgan"; 23 mai 1881 –şcoala se ţine în casa parohială până nu  va fi preot în ea  (0 sală de propunere,  una pentru docente)
7 decembrie 1877 – în vara trecută s-a ridicat o şcoală  a satului la care au contribuit şi românii din Jeler - Sic, unde urmau să înveţe şi pruncii lor, ceea ce punea în primejdie şcoala confesională româneasă.  În 1875, 1876 au avut învăţător  pe Grigore Bocoş de care erau nemulţumiţi.  Sicul avea statut de opid şi cuprindea două mici comunităţi româeşti greco-catolice, fiecare cu biserica sa În 30 ianuarie 1878, preotul Hortopan Dionisie informa Consistoriul  că oamenii nu vor  să plătească contribuţia pentru pensia învăţătorului şi  îşi trimit copii la şcoala  de stat, fapte care  ameninţată şcoala aroc-catolică. (Simion Retegan – În umbra clopotniţelor… 2008, p. 125, 126,  135, 263-265, 290-292, 304, 420).

23 mai 1881- sunt terorisaţi până în suflet; casa parohială până a nu se aşeza preot o ţin de şcoală (are 2 încăperi: una pentru dascăl, una pentru şcoală ; dacă va veni preot vor face şcoală. În 28 august 1881, preotul  informa Consistoriul   că au cumpărat o casă de piatră cu 4 încăperi  şi acareturi aflată în centrul opidului (oraşului),; 27 septembrie 1883- înv anul trecut Chifor Curteanu; din noiembre 1883 inv cantorul Grigore Bocoş (Retegan în umbra  p. p. 290-292; p, 304, 420-421
 În decembrie 1886 înspectoratul  şcolar arată că la Sic a fost angajat învăţător un cismar (Sularea p. 143); decembrie 1906 preotul Ioan Melian  informa consistoriul că i se cere să propună religia în limba maghiară (sularea p. 165) în

28 august c1881 au cumpat o casă cu 4 camere  (Retegan In umbra p 290-293; 304,

Bunuri de patrimoniu
Icoane: 5 pe lemn din csec. XVIII:  Maica Domnului, Sf. Nicolae, Sf. Gheorghe, Deisis, Arhanghelul Mihail (Sa bău p. 216), 4 pe sticlă
Clopote de 25, 35, 32, 45 kg.
Sicu 1954 Puşcaş Gavril 1960  vacant; Pânzaru Costache transf la Diviciorii Mari 1 febr 1965; de l;a 1 august 1965 pr lpe ns Banciu Victor;  Sic , 11.10.1958-  589 credincioşi
Cărţi:
1. Un exemplar din Cazania lui Varlaam se păstrează în fondul de carte vecheal BiblioteciiFacultăţii de Filologie a Universitătţii "Babeş-Boyai" din Cluj-Napoca. A fost cumppărat de Bologa  Petru (cu soţia sa, Anca) cu mumă-sa, anume Maria şi bărbatul ei ,Bologa Mihai (însemnare din cca 1682-1683) Leat 7190  Dudaş, p. 370
2. Un exemplar din Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643) provenit de la Sic se păstrează în Fondul de carte veche de la BCUC din Cluj-Napoca copiat (nu se ştie locul şi autorul) înainte de 1728 (însemnare din 1728 1728 Popa Mihoc din Sic a dat cartea zălog drept  10 fl lui Băzguţa Gavrilă din Sic, pentru 14 potori; sec XVII  cartea  cumpărată cu 12 fl de TarceaVâsiiu. (Florian Dudaş – Cazania lui Varlaam în Tra nsilva nia, Ed. Arhiep. Vadului, Feleac,ului şi Clujului, Cluj-Napoca, 1983, p.370;  457-4589
O Cazanie (Iaşi, 1643) au cumpărat în 1682-1683 "Bologa Petru cu  mumă-sa, anu(me) Maria şi bărbabtul ei, bologa Mihai…" Se păstrează la Facultatea de Filologie a Universnităţii "Babeş-Bolhyai" din Cluj-Napoca.
La Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca un exemplar din Cazania lui Varlaam, arochial(însemnare: cumpărată în 1683-83 de Bologa Petru şi părinţii lui Bologa Maria şi M.ihai).
Ceaslov, 1776, Triodion, 1800, Evanghelion, 1893 , Triod, Strastnic, Minee, sec XVIII

1761 - 17 fam-84 g-c(10 fam-54 pers în oraş;7 fam-30 pers în Jeleri);        1767- 50 fam- 236 pers (30 g-150 pers; ort:20 fam-86 pers)  
  

O. -oraş 1767 Gheorghie,  hirotonit de Ep. Inochentie Klain g-c- 30 fam-150 pers; ort 20 fam-86 pers ; sesie 20 câble  8  care
O1767 Gheorghie, în Sic - oraş hir de Inochentie Klain,

O Ioan blagoslovit  de Ep. P.P.Aaron, paroh în Sic- Jeleri g-c 17 fam-80 pers; ort 70 fam-230 pers sesie 29  câble (Dumitran p. 62, 148)
1766- prot Dăbâca ; 630 (341-289) (Hitchins-Beju Statistica..p. 524
în Jeleri preot Ion  hir de Inochentie; 1761-7g-30s; 1767-17g-800s; ort--70g-230s; scut 2g  (Dunitran p. 62, 148)
O. 1805-60 fam ort.pr. - Ignatie Rusu, hirotonit în Transilvania în 1771, paroch  în 1805.  Matei Voileanu – Contribuţiune la istoria bisericească din Ardeal, Sibiu, 1928,  p. 52-53
Tecar Teodor, viceprotopo al Sicului În  5 martie 1820 a adresat un me moriu Ep. Bob cerând să readucă la Sic şcoala mutată la Nicula.
N. Albu -Istoria şcolilor româneşti din Transilvania între 1800-1867, Ed Did şi Pedag.1971 -p. 126 

PROTOPOP

Pr. ISIP IULIAN PAUL

Adresa

 

Site realizat de Misca Stefan

Pagina principala Sitemap Contact Termeni si conditii ©2012 Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.

©2012.Protopopiatul Ortodox Gherla.Toate drepturile rezervate.